3,006 matches
-
la castel și face cunoștință cu văduva și cu fiica filosofului. Stă acolo cincisprezece luni și pare să se înțeleagă bine cu cele două femei. 51. Temperamentul Mariei de Gournay. Natura relației filosofului cu Marie va rămâne pentru totdeauna sub pecetea tainei. Iubire platonică, prietenie amoroasă, afecțiune filială, erotism sublimat, relație carnală, sau câte un pic din toate acestea? Nu se va mai ști... Dar tradiția e nedreaptă cu această femeie. Primul care vorbește și lansează o mojicie dă adesea tonul
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
privind psihologia omului și existența satc "Reflecții personale privind psihologia omului Și existența sa" Tiberiu Rudicătc "Tiberiu Rudică" „Dacă ai gândit tu Însuți un lucru, chiar dacă a mai fost gândit de alții Înaintea ta, acest gând va purta totdeauna o pecete proprie.” (G.Ch. Lichtenberg) „Când cineva este pătruns de vreun mare adevăr, pe care Îl simte din plin, să nu-i fie teamă să-l spună, cu toate că a mai fost spus de alții. Orice cugetare este nouă când autorul o exprimă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sau cu alții). Μ Cine se refugiază În imaginar crede că acolo lucrurile sunt, În mod obligatoriu, mai frumoase și mai ușoare sau că ceea ce nu e cu putință În viața reală devine posibil În Închipuire. Dar și imaginarul poartă pecetea personalității celui care-l făurește: și acolo pot să apară monștri... Adevărul este că imaginarul nu ne schimbă viața, ci, de regulă, ne-o complică, deoarece cu cât iluziile sunt mai dulci, cu atât trezirile la realitate sunt mai amare
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
să ținem seama: se cunosc astfel cazuri de femei și bărbați care realizează În așa măsură deprimarea la pierderea partenerului de viață, Încât se supun unei anorexii prelungite, cauzatoare de moarte; sau cazuri de femei Însărcinate la care fetusul poartă pecetea imaginației materne (când reprezentările mamei sunt maladive, exprimând, de exemplu, diferite temeri obsesive, copilul va prezenta de mic reacții ciudate, aberante). Μ Indiferent ce formă ar lua, viciul exprimă Întotdeauna aceeași lipsă de măsură. Μ Cu cât lăsăm ca principiile
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
sus este precizat și concretizat prin prezentarea unor noțiuni fundamentale, precum: noțiunea de organizație („grupuri mari de oameni între care există relații sociale și psihologice și urmăresc scopuri comune”), noțiunea de om organizațional („omul generat de mediul organizațional” și poartă pecetea acestuia), noțiunea de comportament organizațional („ansamblul reacțiilor adaptive ale individului sau grupului, manifestările globale ale activității psihice individuale sau grupal-organizaționale”). Capitolul II se ocupă pe larg de definirea și clarificarea organizațiilor. Aparent simple și cu valoare mai mult didactică, aceste
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
A.P., al cărei subtitlu era „Litere, științe și arte”, este unul dintre cele dintâi periodice literare românești în adevăratul sens al cuvântului, care publică în primul rând literatură și doar sporadic articole de altă natură. În alcătuirea ei, revista poartă pecetea romantismului înflăcărat, cam desuet, al lui Gr. H. Grandea, care îi imprimă, nu în folosul publicației, trăsăturile personalității sale aproape extravagante, cu preocupări intelectuale exagerat de ramificate. Deși declarațiile de principiu nu lipsesc, o linie directoare nu se poate descoperi
ALBINA PINDULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285222_a_286551]
-
de percepere și de focalizare a imaginii (luneta întoarsă spre sine, ochii telescopici, lupa, sticla, fotografia, camera obscură, acvariul, colajul, armura de sticlă, clopotul de sticlă, cărțile de joc din sticlă, arborii de sticlă, caleidoscopul), spațiile de taină (zăvoare, chei, peceți secrete), spectacolul fascinant oferit de mare, așteptarea, alibiul, ludicul ca fapt misterios, imaginile uzurii (batrânul), autoreflexivitatea (privirile în oglindă, confruntarea cu diferite euri, precum seara sau noaptea), spațiile carcerale (camera, strada, orașul, subsolul, cușca ascensorului), animale psihopompe (câinele), fascinația pentru
ILIESU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287525_a_288854]
-
albastre, se regăsesc și în publicistica din volumul Într-o cabină de transmisie (1972), în reportajele din Periplu moldav (1973), în narațiunile din Reîntoarcerea verii (1975) sau în impresiile de călătorie din Stampe europene (1976). La I., povestirea poartă pretutindeni pecetea unui spațiu geografic și spiritual, Moldova de dincolo de Siret. Personajele fac parte din familia interiorizaților cu reacții greu descifrabile. Scriitorul cultivă elemente ale modernității, dovedind un ochi format pentru mișcările fine, adevărate „tropisme” ale unor suflete care au oroare de
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
pună în lumină conjuncția fericită a darurilor lui H. Dar zguduit de moartea, în 1888, a fiicei sale, Iulia, va trăi din ce în ce mai departe de lume, în credința comuniunii spiritiste cu ființa dispărută. Încercarea de filosofie Sic cogito (1892), cu o pecete fantezistă indelebilă, multe din poeziile cuprinse în volumul Sarcasm și ideal (1897) sunt mărturii ale unei dramatice măcinări lăuntrice. Se retrage la Câmpina, unde construise un castel bizar, al cărui proiect ar fi fost transmis de Iulia prin efluvii de
HASDEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287418_a_288747]
-
pe plan economic (provocate de refugierea și staționarea, la Bender, o cetate scoasă cu aproape două secole mai înainte de sub jurisdicția Moldovei, când purta denumirea de Tighina, și trecută sub cea a Porții Otomane), bătălia de la Poltava și-a pus pecetea și asupra statutului lor juridic. Fenomenul s-a concretizat în grava sa alterare ca urmare a introducerii de către Poarta Otomană a unui nou sistem de exercitare a controlului asupra lor, și anume, regimul fanariot. Experimentat încă în ultimul sfert al
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din aspectele domniei lui Vasile Lupu, ale cărei trăsături împărătești reies, inevitabil, și însemnelor puterii marelui domn: sceptrul și spada, coroana închisă, cu vulturul bicefal deasupra ei, și cu bogați lambrechini 30, înfățișată pe candelabrele de la Golia, dar și pe pecețile lui Gheorghe Ștefan și Ștefăniță Lupu31. Nu trebuie uitat un element specific domnului, acela sugerat de relația dintre numele de Vasile și termenul de vasilefs 32. Elocventă pentru redarea însemnătății cârmuirii lui Vasile Lupu pe tărâm cultural este mărturia lăsată
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
concretețe. Atunci când sunt argumentate numai pe cale deductivă, ipotezele lansate de G. în domeniul biografiei eminesciene rămân riscante. Așa este, de pildă, demonstrația dezvoltată în A doua viață a lui Eminescu, potrivit căreia poetul a fost marginalizat, stigmatizat pe nedrept cu pecetea nebuniei și chiar eliminat fizic printr-o acțiune concertată a liberalilor, exasperați de vehemența și precizia atacurilor gazetarului impenitent de la „Timpul”. Alcătuirea unui asemenea scenariu este o operațiune ingenioasă și tentantă, dar oricând atacabilă, în absența documentelor probatorii ori a
GEORGESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287222_a_288551]
-
la Biblioteca „V.A. Urechia” din Galați. Debutează la revista „Pagini dunărene”, în 1959. Colaborează la „Iașul literar”, „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Ateneu” ș.a. Volumul de debut al lui G. , Nici o tangentă la inimă! (1968), prezintă un poet fără o pecete stilistică specifică, evoluând pe traiectoria unui neomodernism cuminte, vizibil marcat de modelele anilor ‘60, Nichita Stănescu și Nicolae Labiș. O lirică a sentimentului, neelaborată, fără nimic șocant ori agresiv, melodioasă, cantabilă (uneori pe tipar folcloric), spontană până la facilitate. O constantă
GHERGHEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287245_a_288574]
-
astfel numai un concept orizontic, ci și unul vertical. E conceptul de care o teorie estetică are nevoie pentru a fi mai mult decât lege, pentru a fi calea ce le Întrece pe toate. Și iarăși la cai. Semnul ca pecete a dreptății pentru credință. Și astfel promisiunea este din credință, ca să fie din har. Pentru că În semnul potcoavei stau aceste două lucruri: el e o răscumpărare a așteptării și Încă o promisiune a Împlinirii. În fiecare noapte, fără s-o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În mai multe rânduri lipsa de Încălzire din școlile inspectate („Clădirea școlii, nouă, din beton, rece ca o peșteră din preistorie. Nici un pic de Încălzire. Elevii sunt vineți de frig, Îți inspiră o imensă milă. Figuri palide, unele cu vizibila pecete a retardării psihice, slab Îmbrăcați și famelici”4), Livius Cicârlie, colegul său de la Universitatea timișoreană, reține frigul din propria sală de curs: Studenții buni, interesați. Ies aburi pe gură când respiri. Nu știu ce să cred. E impresionant ce se Întâmplă, sau
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
sat”, cum spunea Lucian Blaga. Or, universul rural există sub semnul naturalului, al organicului. Organicismul se comunică și ideilor despre artă. D. cultivă o frază articulată după legile naturalului, simplității și ale tăcerii semnificative. Ea trebuie auzită, stângăcia expresivă poartă pecetea ingenuității și rostirii disimulate, ocolite, țărănești. Pe de altă parte, ea vorbește despre refuzul sincronizării totale cu tendințele înnoitoare din proza secolului. Prozatorul accentuează, cu mândrie, faptul că aparține lumii pe care o înfățișează. Întregul e o formă de existență
DRUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286886_a_288215]
-
Barbu (1985), precum și cu Medalia „Mihai Eminescu”, acordată de Președinția României (2000). Pentru întreaga sa activitate i s-a acordat în 1985 Palmes Académiques în grad de ofițer. Ca poet și prozator, M. se remarcă printr-o creație construită sub pecetea unei duble tentații - a expresiei bilingve, rod al unei francofonii nu doar asumate profesional, ci și sentimental, și a dublei priviri, de creator și de critic literar, având plăcerea desfacerii textului în fibrele sale cele mai profunde prin instrumentele moderne
MICLAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288101_a_289430]
-
introd. edit., București, 1982-1992 (în colaborare cu Maria Simionescu), Sburătorul. Agende literare, I-VI, București, 1993-2002 (în colaborare cu Monica Lovinescu, Gabriela Omăt și Margareta Feraru); Ion Ghica, Scrisori către V. Alecsandri, pref. edit., București, 1997; Mateiu I. Caragiale, Sub pecetea tainei, text întregit și încheiat de edit., București, 1999. Antologii: Masca (Antologie de proză fantastică românească), pref. edit., București, 1982; Proza umoristică românească, pref. edit., București, 1985. Traduceri: Phillippe van Tieghem, Marile doctrine literare în Franța, București, 1972; Villiers de
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
Moldovei. Din 1994 a reprezentat Blocul Intelectualilor și Țăranilor din Moldova. I s-au decernat mai multe premii, între care Premiul revistei „Convorbiri literare” (2001) și Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1998, 2002). Poezia de început a lui H. poartă pecetea ocazionalului (Zilele, 1977), dar și a unei tendințe învederate spre reflecție filosofică pe marginea condiției umane și a timpului, transpusă în forme fixe clasiciste, predominant fiind sonetul. H. adoptă postura de poet-copil care privește la lume nu atât prin copilăria
HADARCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287395_a_288724]
-
la fel ca și valoarea subsidiilor și calitatea invitaților. Aceste instituții constituie astfel locuri de socializare favorizând integrarea creatorilor, recunoscuți ca fiind solitari prin definiție, În echipe și rețele În măsura de a coopera, fiind marcați În același timp de pecetea unui «spirit de elită», căruia Îi sunt asociate manifestări de solidaritate etică și politică. În al doilea rând, statutul de elită al acestor instituții e asociat recunoașterii academice și răspândirii internaționale. Chiar dacă nu acordă diplome, cooptarea tinerilor doctoranzi le asigura
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
mileniul 3, / 2002! Drept care, poți să vii/ Mai relaxat în brațe să ne iei”. Numeroase sunt jocurile sonore, constând mai cu seamă în rimarea insolită. Rime interioare, rima a două cuvinte alăturate, monorime, rime în cascadă: „geți cu săgeți sub peceți”, „cărbuni nebuni”, „bram în hram”, „cer în ger”, „plouă rouă”, „-n două plouă”, „lent torent”, „munți cărunți [...] lumii punți”. O așa-zisă „baladă” e compusă din șaisprezece versuri rimate toate în „an”, unele având această rimă și în interior. Stăpânind
RAU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289147_a_290476]
-
7 milioane de copii americani sub vârsta de optsprezece ani trăiesc În sărăcie - așa cum aceasta este definită În America. Sunt mai mulți copii săraci În America astăzi decât acum treizeci de ani83. Traiul Într-un mediu sigur este de asemenea pecetea unei societăți bune. Noi am ajuns să credem că, cu cât o societate este mai bogată, cu atât este probabil mai liniștită. Dacă PIB-ul este standardul, atunci Statele Unite ale Americii ar trebui să fie una dintre cele mai sigure
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
posesiunile ei private, ceva nemaiîntâlnit În epoca medievală. Separarea unui spațiu privat a făcut fiecare persoană mai conștientă de individualitatea și autonomia ei. Noțiunea de spațiu privat - un concept fără o bază ontologică În Evul Mediu târziu - a devenit rapid pecetea noului individ autonom. A avea un spațiu privat Însemna abilitatea de a-i exclude pe alții și era un semn al noii priorități acordate vieții personale În detrimentul relațiilor de familie extinse, care fusese unitatea socială dominantă de la Începutul experienței umane
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
tratate și directive până În momentul În care conținutul acestui acord devine obligatoriu pentru comunitate. Adoptarea Constituției Uniunii Europene Îi dă statutul legal al unei țări, În ciuda faptului că această nouă instituție de guvernământ nu emite nici o pretenție asupra unui teritoriu - pecetea tradițională a statului. În timp ce prevederile Îi permit să reglementeze activitatea În interiorul teritoriilor membrilor săi, incluzând activități care afectează dreptul și relațiile de proprietate, merită subliniat că Uniunea Europeană nu este, prin ea Însăși, un guvern legat de un teritoriu. Este, În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de trăsături relevate judicios de comentatori: lirism tandru, ironie îngăduitoare, natură luminoasă și solară, idealism moral. Un succes durabil a înregistrat Micul infern, comedie amăruie „de salon” despre vicisitudinile vieții conjugale, „o piesă de consum curent, o piesă care poartă pecetea pe vremuri vestitei «école de Paris»”, care „ar fi putut fi semnată de Jean Sarment, de Jacques Deval și mai ales de Marcel Achard” - cum opina N. Carandino -, atractivă prin excelența meșteșugului și strălucirea replicilor. Reprezentată la jumătatea anilor ’50
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]