1,736 matches
-
anginos pot fi puse în evidență: tahicardie, ESV, TV nesusținute, zgomot I diminuat, zgomot II dedublat, tranzitor, galop protodiastolic, suflu holosistolic apical (mezo sau telesistolic) datorat unei disfuncții de mușchi papilar. Formele clinice ale anginei pectorale sunt [20]: 1. angina pectorală cronică stabilă caracterizată prin episoade tranzitorii dureroase, cu anamneză veche, relativ stereotipe; 2. angina de novo este angină de efort sau de repaus cu debut sub o lună; 3. angina agravată: angina pectorală care și-a modificat caracterele în ultimele
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
ale anginei pectorale sunt [20]: 1. angina pectorală cronică stabilă caracterizată prin episoade tranzitorii dureroase, cu anamneză veche, relativ stereotipe; 2. angina de novo este angină de efort sau de repaus cu debut sub o lună; 3. angina agravată: angina pectorală care și-a modificat caracterele în ultimele zile sau săptămâni; 4. angina nocturnă: apare predominant sau exclusiv noaptea; 5. angina de repaus: apare în repaus, cu accese dureroase mai prelungite, mai intense și răspuns la nitroglicerină mai diminuat; 6. angina
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
vasomotricități excesive în zona plăcii de aterom; ea trebuie diferențiată de angina reziduală postinfarct, angina tardivă) care apare la săptămâni sau luni de la un infarct miocardic; 7. angina Prinzmetal; 8. angina intratabilă; 9. angina atipică; 10. angina instabilă. CLASIFICAREA ANGINEI PECTORALE Se face din punct de vedere funcțional astfel (clasificarea canadiană) [10, 20, 41, 46]: Clasificarea canadiană EXAMINĂRI PARACLINICE ȘI DE LABORATOR [10,20] Obiectivele investigațiilor în angina pectorală sunt: confirmarea sau infirmarea ischemiei miocardice, stabilirea mecanismelor ischemice, aprecierea severității bolii
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Prinzmetal; 8. angina intratabilă; 9. angina atipică; 10. angina instabilă. CLASIFICAREA ANGINEI PECTORALE Se face din punct de vedere funcțional astfel (clasificarea canadiană) [10, 20, 41, 46]: Clasificarea canadiană EXAMINĂRI PARACLINICE ȘI DE LABORATOR [10,20] Obiectivele investigațiilor în angina pectorală sunt: confirmarea sau infirmarea ischemiei miocardice, stabilirea mecanismelor ischemice, aprecierea severității bolii. Se folosesc metode neinvazive și metode invazive. 1. Metode neinvazive: a. examinări biologice: punerea în evidență a tulburărilor metabolismului lipidic (hipercolesterolemie și alte dislipidemii), glucidic (diabet zaharat, toleranță
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
-tomografia miocardică prin emisie de pozitroni (PET); -angiografia (ventriculografia) radioizotopică cu hematii marcate cu Tc-99m; -rezonanța magnetică nucleară; -examen radiologic standard (nespecific) oferă date despre silueta cardiacă, aorta toracică, staza venoasă pulmonară sau alte boli cardiace care pot determina angină pectorală. 2. Metodele invazive care se utilizează în diagnosticul sindromului de angină pectorală sunt: cateterismul cardiac, coronarografia și ventriculografia a. coronarografia reprezintă metoda de elecție pentru aprecierea extensiei și severității bolii coronariene. Datele coronarografice, morfologice sunt clasificate în stenoze nesemnificative, semnificative
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
marcate cu Tc-99m; -rezonanța magnetică nucleară; -examen radiologic standard (nespecific) oferă date despre silueta cardiacă, aorta toracică, staza venoasă pulmonară sau alte boli cardiace care pot determina angină pectorală. 2. Metodele invazive care se utilizează în diagnosticul sindromului de angină pectorală sunt: cateterismul cardiac, coronarografia și ventriculografia a. coronarografia reprezintă metoda de elecție pentru aprecierea extensiei și severității bolii coronariene. Datele coronarografice, morfologice sunt clasificate în stenoze nesemnificative, semnificative, critice și ocluzie totală. Coronarografia este indicată la pacienții cu angină pectorală
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
pectorală sunt: cateterismul cardiac, coronarografia și ventriculografia a. coronarografia reprezintă metoda de elecție pentru aprecierea extensiei și severității bolii coronariene. Datele coronarografice, morfologice sunt clasificate în stenoze nesemnificative, semnificative, critice și ocluzie totală. Coronarografia este indicată la pacienții cu angină pectorală în condițiile descrise la partea generală, de explorare a aparatului cardiovascular; în plus, coronarografia mai decelează aspectul coronarografic după diferitele proceduri percutane, anevrisme și ectazii ale arterelor coronare, starea circulației colaterale, precum și eventualele punți musculare miocardice; b. cateterismul cardiac și
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
poate fi congenitală sau dobândită. Stenoza aortică valvulară este cea mai frecventă formă de stenoză aortică, putând fi produsă de trei cauze: congenitală, degenerativă și reumatismală [10, 20]. TABLOU CLINIC Simptomele funcționale sunt reprezentate de: - dispnee progresivă de efort; - angină pectorală; - sincopă la efort/imediat după, prin - tulburări tranzitorii, vasodilatație periferică bruscă, insuficiență ventriculară stângă tranzitorie; - amețeli la efort/anumite mișcări; - moarte subită [10, 20]. EXAMEN OBIECTIV 1. Inspecție - șocul apexian liftant, deplasat la stânga și în jos (HVS). 2. Palpare - confirmă
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
20]. TABLOU CLINIC.SIMPTOME FUNCȚIONALE Bolnavii cu insuficiență aortică ușoară sau moderată pot rămâne asimptomatici mulți ani și pot fi descoperiți ocazional, pentru ca apoi să se decompenseze rapid. Principalele simptome sunt: - dispnee progresivă de efort până la edem pulmonar acut; - angină pectorală prin ischemie miocardică relativă; - palpitații; - transpirații excesive; - paloare; - dureri pe traiectul vaselor gâtului/aorta abdominală; - senzația de „prea plin” în cap și în gât [10, 20]. EXAMEN OBIECTIV Diagnosticul insuficienței aortice se bazează pe semne periferice (puls arterial periferic vizibil
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
Tabloul clinic [10] Simptome funcționale: - Durerea precordială: Durerea în pericarditele acute uscate este localizată precordial sau retrosternal, este continuă, accentuată de inspir, de tuse sau de schimbarea poziției. Uneori durerea este retrosternală constrictivă punând probleme de diagnostic diferențial cu angina pectorală sau infarctul miocardic acut. Cauza durerii este iritarea pericardului care are inervația senzitivă numai în 1/3 inferioară. - Alte simptome: febră, transpirații, mialgii, sunt legate de etiologia pericarditei. Semne obiective: - Frecătura pericardică: este elementul esențial pentru diagnosticul de pericardită uscată
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
aproximativ 50% din cazuri CMH pare a fi o boală genetică cu transmitere autozomal dominantă. TABLOU CLINIC Există o corelație între gradul hipertrofiei miocardice și al obstrucției și acuzele subiective. Simptome subiective: - dispneea-mai frecventă la bolnavii cu obstrucție intraventriculară; - angina pectorală; - sincopa; - palpitații; - fatigabilitate, amețeli; - insuficiență cardiacă congestivă. Examen obiectiv: -inspecție - palpare-șoc apexian deplasat lateral, pe arie largă și deosebit de puternic; - șoc apexian dublu prin impuls apical presis-tolic (sistolă atrială puternică-undă „a” proeminentă); - impuls apical triplu - datorită obstrucției intraventriculare - al treilea
Tratat de chirurgie vol. VII by LAURENŢIU COZLEA () [Corola-publishinghouse/Science/92071_a_92566]
-
efectuarea unei anumite activități“ (alin. 2), precum și când este săvârșită de o „persoană în exercițiul profesiei sau meseriei și care se află în stare de ebrietate“ (alin. 4). Decesul pacientului din cauza diagnosticării incorecte a unei embolii pulmonare, a unei angine pectorale atipice sau a meningitei, mai ales în cazul copiilor, sunt doar câteva din cele mai frecvente cauze ale dosarelor de malpraxis cu care se confruntă medicii primari 1. 3. Determinarea sau înlesnirea sinuciderii, conform art. 179 Cod penal. Infracțiunea constă
MALPRAXISUL MEDICAL by RALUCA MIHAELA SIMION () [Corola-publishinghouse/Science/1374_a_2741]
-
Angina pectorală stabilă 16.1. Date de epidemiologie Prevalența anginei pectorale stabile crește progresiv cu vârsta, la ambele sexe, ajungând la procente semnificative pentru populația vârstnică. Cu toate acestea, există diferențe între rezultatele epidemiologice obținute în diferite studii, referitoare la incidența i
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
Angina pectorală stabilă 16.1. Date de epidemiologie Prevalența anginei pectorale stabile crește progresiv cu vârsta, la ambele sexe, ajungând la procente semnificative pentru populația vârstnică. Cu toate acestea, există diferențe între rezultatele epidemiologice obținute în diferite studii, referitoare la incidența i prevalența anginei pectorale. Datele provenind dintr‑un studiu populațional
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
1. Date de epidemiologie Prevalența anginei pectorale stabile crește progresiv cu vârsta, la ambele sexe, ajungând la procente semnificative pentru populația vârstnică. Cu toate acestea, există diferențe între rezultatele epidemiologice obținute în diferite studii, referitoare la incidența i prevalența anginei pectorale. Datele provenind dintr‑un studiu populațional realizat în Marea Britanie în 2005, care a inclus 191.677 de subiecți, sunt relevante atât pentru tendința creșterii incidenței anginei pectorale, cât și pentru creșterea diferenței între sexe, în paralel cu vârsta. Dacă pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
între rezultatele epidemiologice obținute în diferite studii, referitoare la incidența i prevalența anginei pectorale. Datele provenind dintr‑un studiu populațional realizat în Marea Britanie în 2005, care a inclus 191.677 de subiecți, sunt relevante atât pentru tendința creșterii incidenței anginei pectorale, cât și pentru creșterea diferenței între sexe, în paralel cu vârsta. Dacă pentru decada 40‑50 ani s‑au înregistrat valori ale incidenței anginei stabile exprimate la 1.000 de pacienți, de 0,47 pentru sexul feminin și 0,63
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
la cele două sexe, iar peste 60 de ani inciden a la sexul masculin este mai mult decât dublă fa ă de sexul feminin (1). Date mult mai actuale rezultate din mai multe studii popula ionale confirmă creșterea prevalenței anginei pectorale cu vârsta, de la valori de 5-7% la femei cu vârsta între 45 i 64 de ani, până la 10‑12% pentru femeile din grupa de vârstă 65‑84 de ani. Pentru sexul masculin, prevalența variază de la 4-7% pentru grupa de vârstă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
este mai frecventă la sexul feminin. La vârstnic însă se păs - trează aceeași diferen ă de prevalență în favoarea sexului masculin, găsită și în studiile anterioare (3). Un studiu care a inclus 91.326 de subiecți fără istoric cunoscut de angină pectorală, cu vârste între 45 și 89 de ani, a evidențiat incidențe similare ale acestei afec iuni la cele două sexe pentru toate categoriile de vârstă: incidența anuală standardizată de 2,03 la sexul masculin și 1,89 la sexul feminin
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
alt studiu privind boala coronariană, efectuat pe o populație care a inclus subiecți cu vârsta de 70 de ani, urmăriți pe o perioadă de 9 ani, a arătat că, deși incidența infarctului miocardic este dublă la bărbați față de femei, angina pectorală apare cu frecvență egală la ambele sexe. În plus, 50% dintre subiecții de sex masculin cu angină pectorală au avut în antecedente infarct miocardic, față de procentul de femei cu istoric de infarct de doar 23%. Mortalitatea a păstrat aceeași tendință
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
ani, urmăriți pe o perioadă de 9 ani, a arătat că, deși incidența infarctului miocardic este dublă la bărbați față de femei, angina pectorală apare cu frecvență egală la ambele sexe. În plus, 50% dintre subiecții de sex masculin cu angină pectorală au avut în antecedente infarct miocardic, față de procentul de femei cu istoric de infarct de doar 23%. Mortalitatea a păstrat aceeași tendință, fiind aproximativ dublă la bărbați față de femei. Prevalența globală a bolii coronariene a fost de 30% la 70
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
aceeași tendință, fiind aproximativ dublă la bărbați față de femei. Prevalența globală a bolii coronariene a fost de 30% la 70 de ani și nu a înregistrat variații semnificative în perioada de 9 ani de urmărire (5). 16.2. Diagnosticul anginei pectorale la vârstnici Evaluarea clinică a pacientului cu angină pectorală este mai dificilă la vârstnici din cauza caracterelor de multe ori atipice ale durerii anginoase, precum și comorbidităților frecvent asociate, care pot determina simptome intricate cu cele de cauză anginoasă. Astfel, insuficiența cardiacă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
Prevalența globală a bolii coronariene a fost de 30% la 70 de ani și nu a înregistrat variații semnificative în perioada de 9 ani de urmărire (5). 16.2. Diagnosticul anginei pectorale la vârstnici Evaluarea clinică a pacientului cu angină pectorală este mai dificilă la vârstnici din cauza caracterelor de multe ori atipice ale durerii anginoase, precum și comorbidităților frecvent asociate, care pot determina simptome intricate cu cele de cauză anginoasă. Astfel, insuficiența cardiacă și diferite tulburări de ritm sunt frecvente la vârstnici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
anginoase, precum și comorbidităților frecvent asociate, care pot determina simptome intricate cu cele de cauză anginoasă. Astfel, insuficiența cardiacă și diferite tulburări de ritm sunt frecvente la vârstnici și implicit simptomele tributare acestora care pot modifica tabloul clinic tipic al anginei pectorale. Pe de altă parte, episoadele de ischemie silențioasă apar frecvent la vârstnic, situație specifică mai ales pacienților care asociază diabet zaharat (DZ). În locul durerii anginoase tipice cu caracter de strivire sau compresiune, ischemia miocardică se poate manifesta prin dispnee, senzație
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
care pacientul nu are capacitatea fizică necesară desfășurării testului de efort, acesta trebuie înlocuit cu teste farmacologice (3). Este cunoscută valoarea prognostică a subdenivelării segmenului ST la testarea de efort pentru mortalitatea de cauză cardiacă la pacienții vârstnici cu angină pectorală stabilă (7). Un studiu efectuat pe 419 pacienți peste 65 de ani a arătat că subdenivelarea severă a seg - mentului- ST ca răspuns la testarea de efort la cicloergometru reprezintă un predictor impor - tant al afectării tricoronariene (8). Un alt
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]
-
ST ca răspuns la testarea de efort la cicloergometru reprezintă un predictor impor - tant al afectării tricoronariene (8). Un alt studiu publicat în 2004 aduce date suplimentare privind rolul prognostic al testării de efort la pacientul vârstnic diagnosticat cu angină pectorală stabilă. Într un grup de pacienți cu vârste peste 75 de ani, au fost capabili să desfășoare testul de efort cei care au asociat un risc cardiovascular mai redus. Subiecții cu test de efort negativ au avut o mortalitate la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Mihai Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91933_a_92428]