1,360 matches
-
sunt pajiști stepizate cu păiuș stepic ("Festuca rupicola"), rogoz ("Carex humilis"), colilie ("Stipa lessingiana"). În cadrul vegetației naturale mai distingem ghiocelul ("Galantus nivalis"), vioreaua ("Scilia biofila"), lăcrămioara ("Convalaria majalis"), ciuperci, bureți galbeni, bureți iuți, ghebe etc. În cadrul vegetației ierboase mai amintim pelinul ("Artemisia"), macul ("Papaver orientalis"), ruscuța de primăvară ("Adonis vernalis"), mohorul ("Gallium verum").</br> Fauna este reprezentată prin mamifere; iepuri, vulpi, dihori, lupi, nevăstuici, porcul mistreț, căprioare; păsări: cucuveaua, coțofana, vrabia, rața sălbatică etc.</br> Solurile reprezentative sunt cele de luncă
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
origine canadiana folosit pentru obținerea celulozei, iar din anul 1975 a fost înlocuit cu salcie și rachită. În aceasta zonă cresc și multe specii de plante medicinale printre care se află mușețelul sau romanița, coada șoricelului, plătăgina, pirul, coada calului, pelinul urzică, traista ciobanului, troscotul, trei frați pătați, urzica moartă roșie, bolbura rostopasca, acestea fiind folosite atât în medicina tradițională cât și în terapeutica modernă. În afară de aceste plante există plante melifere care favorizează dezvoltarea în zonă a apiculturii. Ciupercile comestibile întâlnite
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
gradului de uscăciune (mărirea evaporației) și prin acțiunea lor morfogenetică (spulberarea solurilor și nisipurilor lipsite de un covor vegetal protector, formarea dunelor). Vegetația este săracă, adaptată la condițiile climatice aride. Speciile tipice de plante sunt:spinul cămilei, saxaulul, sărățica, gipsărița, pelinul negru, mimozele, salcâmul, curmalul. Absența solurilor este dictată de lipsa unui covor vegetal, șiroire și vânt, care înlătură materialele rezultate prin dezagregarea rocilor. Acțiunea slabă a proceselor chimice și biochimice explică de asemenea ritmul lent sau absența proceselor de solificare
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
lacustris (rogoz). Solurile predominante din teritoriu sunt luvisoluri și cernisoluri, peste are se suprapune zona de stepăcu o vegetație ierboasă reprezentata prin : asociații de plante xerofile dintre care amintim : Festuca valesiaca (păiuș), Andropogon ischaemum (bărboasă), Stipha joannis (colilie), Artemisia austriaca (pelin), Euphorbia cyparissias (laptele câinelui). În prezent pajiștile naturale sunt din ce în ce mai rare ca urmare a artificializării pajiștilor, cât și datorită pășunatului intensiv, nerașional, in sensul numărului mare de animale pe unitate de suprafață, precum și folosirea pășunatului în perioadele umede sau primăvara
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
locuitorii, îndeosebi cei mai în vârstă, strâng buruieni de leac. Iarba grasă, forăstăul, pepenioara și fiara pământuiui sunt folosite ca leac atât la om cât și la animale pentru „vătămătură”, tăieturi și răni. Se recoltează înainte de Rusalii. In iulie strâng pelinul pentru fiere și astmă. Ca leac de inimă folosesc „baierile irumii”. Tăltinoaia și slăbănogul sunt bune pentru a opri hemoragiile. Spânzul e bun pentru orice boală la animale, folosindu-se rădăcina introdusă în mușchi sau în partea exterioară a urechii
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
reprezentată de pajiști naturale precum și marginea drumurilor de-a lungul digurilor și canalelor de irigație. În pajiștele xerofile, speciile predominante sunt reprezentate prin graminee: negara, păiușurile stepice, pirul crestat, ovăzul sălbatic. Mai cresc traista ciobanului, troscotul, coada șoricelului, volbura, păpădia, pelinul, cimbrișorul, diferiți scaieți etc. Majoritatea acestor plante își dezvoltă ciclul evolutiv înaintea venirii perioadelor secetoase de la sfârșitul verii.</br> În mod spontan, pe dunele de nisip apare vegetația gresoneofilă reprezentată prin romaniță, laptele câinelui, salcia de nisip.</br> Vegetația arborescentă
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
mai des întâlnite pe pajiști și pășuni sunt păiușul (Festuca vallesiaca), trifoiul sălbatic (Trifofium pretenae), sparceta (Onabrychis vicisifolia) pirul( Agrapyrum cristatum), măzărichea (Vicis sative. Plantele de cultură sunt atacate de buruieni că știrul (Atriplex), știrița(Amaranthus retrofelexus), troscotul (Paliganus eviculare), pelinul (Artemisia austriacă), mohorul (Sturis viridis), neghina (Agrostemma githago), pălămida (Cirsius arvense). Fauna este reprezentată de mistreț (Sus scofa), căprior (Capreolus capreolus), vulpe (Vulpes vulpes), dintre mamifere , și dintre păsări cioară (Corys corona), corbul (Corvus corax), privighetoarea (Luscinia luscinia), mierla (Turlus
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
Scirpus lacustris), pătlagina (Alisma sp.), nufărul (Nymphaea sp.). Fauna cuprinde lăcustele (Tettigonia viridissima), greierii (Bradyporus montandoni). Reprezentantul de seamă al batracienilor este broasca râioasă (Bufo viridis). Pe câmpuri, fânețe putem obseva: urzica (Urtica dioica), brusturi (Arctium lappo), loboda (Chenopodium sp.), pelinul (Arthemisia absinthium), scaiul ( Cirsium), albăsrelele (Centaurea cyanus), macul de câmp (Papaver rheas). Suprafața agricolă este de 3575 ha, din care: • 2.770 ha suprafață arabilă; • 766 ha pășuni; • 34 ha fânețe; • 5 ha livezi. Pădurile și alte terenuri cu vegetație
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
de vie hibridă, pentru consumul propriu. Pe vremuri, în medicina populară, se foloseau mult așa numitele leacuri băbești, bazate în mare parte pe plantele din flora spontană. Aici se mai întâlnesc și acum sulfina, mușețelul, coada șoricelului, menta, nalba, pătlagina, pelinul și pelinița, tufele de măceș, porumbar, păducel, soc și corn, rugii de mure, iar prin curți mai sunt tei, ale căror flori se folosesc pentru infuzii. Dintre plantele de apă trestiile se foloseau la acoperit șoproane și cotețe, papura la
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Bistrița reprezenta singurul izvor istoriografic intern care îl menționa pe Costea voievod, fapt care a făcut ca prezența sa în rândul domnitorilor Moldovei să fie pusă la îndoială, și să stârnească numeroase discuții și controverse. În anul 2004, cercetătoarea Valentina Pelin descoperă un nou izvor intern din secolul XV, este vorba de „Pomelnicul Mănăstirii Voroneț”, care îl menționează pe „"Coste voevod"” ca unul dintre domnii Moldovei dintre domniile lui „"Lațco voevod"” și „"Petr voevod"”. În același timp, Grigore Ureche, citând un
Costea (Ștefan) () [Corola-website/Science/299091_a_300420]
-
cu lungimi nu mai mari de 10 cm, se simplifică treptat spre vârf. Florile sunt galbene pal și foarte mirositoare. Înflorește în perioada iulie-septembrie. Fructul este o achenă. Este răspândit în Eurasia și Orientul Mijlociu, crescând în special pe terenuri necultivate. Pelinul alb(Artemisia absinthium) sau popular “pelinul de mai”plantă erbacee, perena cu frunze compuse,păroase,spintecate, verzi-cenușii pe față ,argintii-cenușii pe dos și cu flori galbene, aromate, grupate în capitule mici E răspândit în Europa, Asia și Africa, înalt de
Pelin () [Corola-website/Science/308177_a_309506]
-
10 cm, se simplifică treptat spre vârf. Florile sunt galbene pal și foarte mirositoare. Înflorește în perioada iulie-septembrie. Fructul este o achenă. Este răspândit în Eurasia și Orientul Mijlociu, crescând în special pe terenuri necultivate. Pelinul alb(Artemisia absinthium) sau popular “pelinul de mai”plantă erbacee, perena cu frunze compuse,păroase,spintecate, verzi-cenușii pe față ,argintii-cenușii pe dos și cu flori galbene, aromate, grupate în capitule mici E răspândit în Europa, Asia și Africa, înalt de 60-120 cm. Cele mai răspândite fiind
Pelin () [Corola-website/Science/308177_a_309506]
-
mai”plantă erbacee, perena cu frunze compuse,păroase,spintecate, verzi-cenușii pe față ,argintii-cenușii pe dos și cu flori galbene, aromate, grupate în capitule mici E răspândit în Europa, Asia și Africa, înalt de 60-120 cm. Cele mai răspândite fiind speciile:.Pelin mic) = plantă asemănătoare cu pelinul cu frunze albe, păroase (Artemisia austriaca); Pelin de mături = plantă erbacee cu flori verzui-brune, dispuse în |capitule| (Artemisia scoparia). Pelinariță,pelinul negru ( Artemisia vulgaris); peliniță, varietate de pelin( Artemisia pontica); Artemisia maritima (pelinul de mare
Pelin () [Corola-website/Science/308177_a_309506]
-
frunze compuse,păroase,spintecate, verzi-cenușii pe față ,argintii-cenușii pe dos și cu flori galbene, aromate, grupate în capitule mici E răspândit în Europa, Asia și Africa, înalt de 60-120 cm. Cele mai răspândite fiind speciile:.Pelin mic) = plantă asemănătoare cu pelinul cu frunze albe, păroase (Artemisia austriaca); Pelin de mături = plantă erbacee cu flori verzui-brune, dispuse în |capitule| (Artemisia scoparia). Pelinariță,pelinul negru ( Artemisia vulgaris); peliniță, varietate de pelin( Artemisia pontica); Artemisia maritima (pelinul de mare),specie frecvent întâlnită la noi
Pelin () [Corola-website/Science/308177_a_309506]
-
argintii-cenușii pe dos și cu flori galbene, aromate, grupate în capitule mici E răspândit în Europa, Asia și Africa, înalt de 60-120 cm. Cele mai răspândite fiind speciile:.Pelin mic) = plantă asemănătoare cu pelinul cu frunze albe, păroase (Artemisia austriaca); Pelin de mături = plantă erbacee cu flori verzui-brune, dispuse în |capitule| (Artemisia scoparia). Pelinariță,pelinul negru ( Artemisia vulgaris); peliniță, varietate de pelin( Artemisia pontica); Artemisia maritima (pelinul de mare),specie frecvent întâlnită la noi, în special în jurul lacurilor și al terenurilor
Pelin () [Corola-website/Science/308177_a_309506]
-
în Europa, Asia și Africa, înalt de 60-120 cm. Cele mai răspândite fiind speciile:.Pelin mic) = plantă asemănătoare cu pelinul cu frunze albe, păroase (Artemisia austriaca); Pelin de mături = plantă erbacee cu flori verzui-brune, dispuse în |capitule| (Artemisia scoparia). Pelinariță,pelinul negru ( Artemisia vulgaris); peliniță, varietate de pelin( Artemisia pontica); Artemisia maritima (pelinul de mare),specie frecvent întâlnită la noi, în special în jurul lacurilor și al terenurilor inundate. Se distinge prin culoarea alb-albăstruie a tufelor. Pelinul: are numeroase utilizări în medicina
Pelin () [Corola-website/Science/308177_a_309506]
-
60-120 cm. Cele mai răspândite fiind speciile:.Pelin mic) = plantă asemănătoare cu pelinul cu frunze albe, păroase (Artemisia austriaca); Pelin de mături = plantă erbacee cu flori verzui-brune, dispuse în |capitule| (Artemisia scoparia). Pelinariță,pelinul negru ( Artemisia vulgaris); peliniță, varietate de pelin( Artemisia pontica); Artemisia maritima (pelinul de mare),specie frecvent întâlnită la noi, în special în jurul lacurilor și al terenurilor inundate. Se distinge prin culoarea alb-albăstruie a tufelor. Pelinul: are numeroase utilizări în medicina umană și veterinară de la noi și din
Pelin () [Corola-website/Science/308177_a_309506]
-
fiind speciile:.Pelin mic) = plantă asemănătoare cu pelinul cu frunze albe, păroase (Artemisia austriaca); Pelin de mături = plantă erbacee cu flori verzui-brune, dispuse în |capitule| (Artemisia scoparia). Pelinariță,pelinul negru ( Artemisia vulgaris); peliniță, varietate de pelin( Artemisia pontica); Artemisia maritima (pelinul de mare),specie frecvent întâlnită la noi, în special în jurul lacurilor și al terenurilor inundate. Se distinge prin culoarea alb-albăstruie a tufelor. Pelinul: are numeroase utilizări în medicina umană și veterinară de la noi și din alte țări: excitant al secrețiilor
Pelin () [Corola-website/Science/308177_a_309506]
-
în |capitule| (Artemisia scoparia). Pelinariță,pelinul negru ( Artemisia vulgaris); peliniță, varietate de pelin( Artemisia pontica); Artemisia maritima (pelinul de mare),specie frecvent întâlnită la noi, în special în jurul lacurilor și al terenurilor inundate. Se distinge prin culoarea alb-albăstruie a tufelor. Pelinul: are numeroase utilizări în medicina umană și veterinară de la noi și din alte țări: excitant al secrețiilor gastrice,antiinflamator al mucoaselor gastro-intestinale, antihelmintic, antidiareic, laxativ, în hipotonie gastrică etc. Printre cele mai importante proprietăți terapeutice pe care pelinul alb le
Pelin () [Corola-website/Science/308177_a_309506]
-
a tufelor. Pelinul: are numeroase utilizări în medicina umană și veterinară de la noi și din alte țări: excitant al secrețiilor gastrice,antiinflamator al mucoaselor gastro-intestinale, antihelmintic, antidiareic, laxativ, în hipotonie gastrică etc. Printre cele mai importante proprietăți terapeutice pe care pelinul alb le prezintă, pe care fitoterapeuții le enumeră sunt: proprietăți dezinfectante, diuretice, depurative, laxative, vermifuge, antiinflamatoare, stimulente gastric, tonic-amare și cicatrizante (intern și extern). Pelinul alb, întâlnit, aproape la tot pasul în satele românești, conține un tezaur de principii active
Pelin () [Corola-website/Science/308177_a_309506]
-
antihelmintic, antidiareic, laxativ, în hipotonie gastrică etc. Printre cele mai importante proprietăți terapeutice pe care pelinul alb le prezintă, pe care fitoterapeuții le enumeră sunt: proprietăți dezinfectante, diuretice, depurative, laxative, vermifuge, antiinflamatoare, stimulente gastric, tonic-amare și cicatrizante (intern și extern). Pelinul alb, întâlnit, aproape la tot pasul în satele românești, conține un tezaur de principii active, dovedindu-și eficiența în tratarea a numeroase afecțiuni. În practica naturistă, încă din vechime, se utilizează frunzele și vârfurile înflorite (lunile iulie-septembrie), când planta are
Pelin () [Corola-website/Science/308177_a_309506]
-
un tezaur de principii active, dovedindu-și eficiența în tratarea a numeroase afecțiuni. În practica naturistă, încă din vechime, se utilizează frunzele și vârfurile înflorite (lunile iulie-septembrie), când planta are un miros puternic aromat și gust foarte amar. De asemenea, pelinul este o componentă importantă a cunoscutei băuturi spirtoase absint (ca dovadă și numele băuturii, derivat din denumirea latină a plantei). 1 Mai este ziua pelinului. În tradiția populară această plantă are numeroase întrebuințări: http://www.evenimentul.ro/articol/armindenii-ziua-pelinului-0.html
Pelin () [Corola-website/Science/308177_a_309506]
-
lunile iulie-septembrie), când planta are un miros puternic aromat și gust foarte amar. De asemenea, pelinul este o componentă importantă a cunoscutei băuturi spirtoase absint (ca dovadă și numele băuturii, derivat din denumirea latină a plantei). 1 Mai este ziua pelinului. În tradiția populară această plantă are numeroase întrebuințări: http://www.evenimentul.ro/articol/armindenii-ziua-pelinului-0.html
Pelin () [Corola-website/Science/308177_a_309506]
-
informator al lui Moruzov. De altfel, Horia Sima apare în evidențele SSI de abia în februarie 1939, când a intrat în atenția autorităților, fiind dat în urmărire generală, fotografia sa fiind distribuită sub consemn la frontieră.(citat în ) Jurnalistul Mihai Pelin, într-un articol apărut pe blogul personal, reluat în presă, afirmă că Horia Sima ar fi fugit în Germania, pentru a face spionaj în slujba lui Moruzov. Istoricul Armin Heinen, care a făcut cercetări zeci de ani în arhivele naziste
Mihail Moruzov () [Corola-website/Science/307644_a_308973]
-
această regiune se reflectă în existența a aproximativ 900 de specii de plante superioare, inclusiv rarități și multe relicve, precum și specii, care au răspândire redusă în Câmpia Panonică. Doar aici, în ceea ce privește întregul teritoriu al Serbiei găsim: bujor, bujorul de stepă, pelinul de Pancevo. În acest habitat trăiesc de asemenea și 20 specii de orhidee. Vegetația forestieră naturală este reprezintată de păduri de tei alb și stejar masiv. La începutul secolului XIX, dunele au fost stabilizate cu plantații de salcâm. Astăzi, peste
Dunele Deliblat () [Corola-website/Science/306724_a_308053]