4,422 matches
-
capitalului internațional. 6. NOUA CLASĂ A CAPITALIȘTILOR ROMÂNI Această nouă clasă, care a „explodat” în realitate imediat după prăbușirea comunismului, nu a pornit la drum ca urmare a unui proces de privatizare coordonat politic. Dimpotrivă, ea s-a format la periferia economiei socialiste, dominată de producția industrială socialistă. Noii capitaliști români au apărut imediat după revoluție „ca ciupercile după ploaie”, de îndată ce au găsit și cele mai mici nișe de piață liberalizată pe care se puteau manifesta. Cu toate acestea, doar o
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
apariția unui grad de libertate suplimentar. Cu atât mai mult cu cât dezbaterea despre privatizare se desfășura pe mai multe axe în același timp. Una se referea la mărimea și viteza privatizării. Extremele constau într-o privatizare limitată, făcută la periferia sistemului industrial socialist, pe de o parte, iar pe de altă parte, într-o privatizare cvasitotală și rapidă, care să cuprindă chiar nucleul acestui sistem. Cea de a doua axă are în vedere răspunsurile la întrebarea-cheie: În favoarea cui se face
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
mari categorii. La extreme se aflau, pe de o parte, economia „capitalistă de stat”, finanțată din resurse guvernamentale, dar aflată în întregime sub controlul tehnocrației industriale autonomizate, iar pe de altă parte, un sector privat orientat către piață, aflat la periferia sistemului de stat, însărcinat cu distribuirea produselor acestuia pe piața internă și internațională și cu orice altceva nu putea asigura sistemul industrial de stat. Între acestea se situa o „zonă gri”, destinată cu prioritate restructurării. Cine anume urma să restructureze
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
utiliza această reminiscență a primei perioade de privatizare (ansamblul salariaților) este mai semnificativ decât istoria personală a ceea ce am putea considera „ultimii mohicani” ai privatizării în favoarea capitaliștilor autohtoni. Cum era de așteptat, în asemenea condiții, privatizarea propriu-zisă a început dinspre periferie către centru. Centrul, adică nucleul dur al economiei socialiste, era alcătuit din industrie. Periferia era alcătuită, invers, din servicii și distribuție. Chiar și socialismul românesc considerase acest sector ca periferic și acceptase aici derogări de la principiul proprietății întregului popor, în
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
istoria personală a ceea ce am putea considera „ultimii mohicani” ai privatizării în favoarea capitaliștilor autohtoni. Cum era de așteptat, în asemenea condiții, privatizarea propriu-zisă a început dinspre periferie către centru. Centrul, adică nucleul dur al economiei socialiste, era alcătuit din industrie. Periferia era alcătuită, invers, din servicii și distribuție. Chiar și socialismul românesc considerase acest sector ca periferic și acceptase aici derogări de la principiul proprietății întregului popor, în forma proprietății cooperatiste și chiar a proprietății individuale. Un singur sector din această periferie
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Periferia era alcătuită, invers, din servicii și distribuție. Chiar și socialismul românesc considerase acest sector ca periferic și acceptase aici derogări de la principiul proprietății întregului popor, în forma proprietății cooperatiste și chiar a proprietății individuale. Un singur sector din această periferie a fost considerat strategic de regimul comunist, și lui i s-a rezervat un articol special în Constituția socialistă - comerțul exterior, declarat monopol al statului român. Or, comerțul exterior a fost unul dintre primele domenii privatizate. Privatizarea lui s-a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
și, mai târziu, chiar financiare de către Occident, privatizarea industriei socialiste s-a desfășurat dificil și lent. Ceea ce a lipsit pentru accelerarea lui nu a fost atât voința politică, cât banii, expertiza și piețele. Ca urmare, privatizarea industriilor a început dinspre periferie și a înaintat, încet, spre nucleul tare al sistemului. În primii șase ani ai tranziției (până în 1996), FPS nu privatizează decât 7,5% din totalul capitalului social - dar este vorba de întreprinderi care anagajează 26,8% din totalul salariaților din
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
conștient, mai mult sau mai puțin consecvent - politicienii tranziției și conducătorii fostei economii socialiste. Principalele diferențe provin din faptul că, în locul proiectatei industrii de stat, controlată de o combinație a elitei tehnocrate din industrie și administrație care să dezvolte la periferie un sector industrial privat, puternic dependent de industria de stat, economia românească s-a ales, până la urmă, cu o industrie dominată de proprietatea privată, iar în cadrul acesteia, cu dominația tot mai puternică a capitalului străin. Pe de altă parte, caracteristica
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
În primii ani de după revoluție, proletariatul industrial, împreună cu manangementul industriei socialiste nu susțineau privatizarea pe scară largă a economiei, din motive deja analizate. În schimb, mica burghezie socialistă a fost un factor foarte activ al presiunilor pentru privatizare, dar la periferia sistemului socialist, adică în zona sa de activitate, zonă care era complet neinteresantă pentru actorii principali. Ca urmare, în această perioadă, mica burghezie a avut un succes cvasitotal în ceea ce o privește și o influență relativ redusă asupra evoluțiile de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
notariale și împiedicând prin lege orice fel de concurență pe piață în acest domeniu. Numărul exemplelor poate fi multiplicat pentru aproape orice fel de activitate care revine micii burghezii. Politicienii erau de asemenea satisfăcuți, pentru că o asemenea privatizare făcută la periferia economiei le permitea, pe de o parte, să-și dovedească devoțiunea ideologică și politică față de principiile economiei de piață, în timp ce întârziau, din motive analizate mai sus, privatizarea nucleului dur al economiei - industria socialistă. Iar populația însăși era mulțumită pentru că, pe
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
o parte, continua să rămână cuprinsă, în majoritatea vieții sale cotidiene, într-un sistem care îi era cunoscut, cel al economiei socialiste, în vreme ce alte aspecte ale aceleiași vieți cotidiene promiteau să se îmbunătățească rapid ca urmare a privatizărilor efectuate la periferia sistemului. Societatea românească dădea semne clare și extrem de vizibile că se îndepărtează de comunism, în vreme ce „partea bună” a comunismului, adică securitatea socială, era deocamdată prea puțin afectată de privatizare. Cu toate acestea, privatizarea rapidă în folosul micii burghezii nu a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
care ar fi necesitat un capital suplimentar - teoretic ceva mai mic, dar, oricum, uriaș. Nu se punea problema ca acest capital să existe, cel puțin nu în societatea românească. Nici nu exista vreo șansă ca nou-înființata economie de piață la periferia celei socialiste să producă într-un timp rezonabil de scurt acumulările de capital necesare pentru privatizarea rapidă și pe scară largă a economiei românești. Ulterior s-a dovedit că privatizarea pe scară largă a unei foste economii socialiste nu este
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
unor taxe, înființează companii în străinătate, în numele cărora fac achiziții în economia românească. Obțin uriașe scutiri și reeșalonări de datorii. Pătrund puternic în mass-media, dar și în industria petrolieră, cea mai importantă dintre toate industriile românești, la început doar la periferia acesteia, achiziționând mici rafinării precum Astra și Vega, dar apoi la niveluri semnificative, achiziționând mari rafinării, precum Petromidia și Rafo. În 2000, guvernul decide privatizarea Petrom, cea mai mare societate de petrol românească. Petrom avea o cifră de afaceri de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
se fac în străinătate, iar locurile de muncă și veniturile sunt fie direct, fie indirect dependente de capitalul străin. De la restricțiile de circulație în spațiul european până la restricțiile de participare la piața economică unică europeană. În toamna anului 2005, aceste periferii au trecut la revoltă deschisă în Franța și în mai multe țări din Europa continentală. În Franța, mișcările de protest au afectat 172 de orașe și au condus la incendierea a 9.000 de autoturisme. O parte din aceste mituri
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ș.a. Nonconformismul pătimaș și încrâncenat ajunge să îi descalifice atitudinile critice care vizează, de pildă, „mediocritatea” lui Nichita Stănescu, dar se constituie laudativ la adresa unor poeți cu operă nesemnificativă. În primul caz, demonstrația se construiește în jurul unor exemple culese de la periferia valorică a poeziei analizate, în cel de-al doilea, rarele izbânzi sunt căutate cu sârguință și supuse unui comentariu de multe ori supralicitant. Poetul G., aflat într-o relație concurențială cu confrații întru poezie, îl subminează astfel pe criticul G.
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
din Bonjour, popor! Întrepătrunderea literaturii cu existența reală e un fapt dintre cele mai caracteristice prozei lui Bedros Horasangian. Vorba mustoasă a precupeților se ciocnește în paginile acesteia cu sintagma ultrasavantă, eseul de cea mai densă cerebralitate contrapunctează oralități de periferie [...]. Tehnica, în culegerile de proză scurtă e, încă o dată, adesea reportericească [...], dar (pseudo)reporterul e dublat în permanență de un observator al etern omenescului nespectaculos, al tragicomicului banal, al stereotipiei cotidiene absurde și, mai ales, de un eseist contemplativ și
HORASANGIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287446_a_288775]
-
cu 1948 În localuri mai spațioase la Klein-Machnow, tot În suburbiile Berlinului, unde va rămâne până În 1955. Școală avea În administrare o fermă proprie, vizitarea locului fiind impresionantă. În 1955, școala se mută la Berlin, internatul fiind În Pankow (În periferia rezidențială a Berlinului). Mutarea permitea o participare mai intensă la viața culturală a Berlinului. Ultima adresa a școlii a fost În stradă Am Kölnischen Park, Într-o clădire modernă, construită În anii ’70. Școală funcționa la Început Într-un sistem
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
aveau loc În școală, iar studenții participau că la seminarii. Unii tovarăși vedeau picturi pentru prima data. Eram confruntați nu doar cu trecutul nazist, dar și cu nivelurile culturale și școlare scăzute ale studenților. Și totul se petrecea Încă la periferie, la Klein-Machnow, acolo unde orice manifestare culturală era În același timp și o manifestare comunitară. Berlinul era departe și pentru a merge până acolo, era pe atunci o Întreagă aventură (Elsa B.). În epoca (sfârșitul anilor ’40 și Începutul anilor
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
ȘED Își instalase școlile, ultima dintre ele fiind o „școală specială” (Sonderschule) de partid, care asigură pregătirea continuă a funcționarilor culturali. Proiectul inițial era de a transforma ansamblul Într-o zonă de atracție turistică, căci școală era bine amplasată, la periferia Berlinului, Într-un parc imens, la marginea pădurii, lângă un lac. Acest proiect a eșuat În egală măsură, ansamblul trecând sub controlul Fiscului În cursul verii 1990. În perioada În care Dickmann a asigurat rectoratul interimar la Parteihochschule Karl Marx
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
gen social, de vârstă) și până la aplicarea teoriei sistemului mondial, datorată lui I. Wallerstein (1974). Mizând de data aceasta nu numai pe inegalitățile din interiorul unei țări, ci prioritar pe cele dintre țări și zone geografice, exprimate în centre și periferii, aplicabilitatea teoriei vizează în esență analiza precarității condiției familiilor din țările sărace (periferice). Introduse vrând-nevrând în fluxul industrializării, modernizării și urbanizării, calitatea vieții familiale din aceste țări și regiuni nu cunoaște neapărat o îmbunătățire, ci, dimpotrivă, cel puțin pentru o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mediul urban, cei cu venit mediu, cu educație medie, mai mult femeile decât bărbații. Primitorii sunt preponderent din mediul urban, cei mai tineri, femeile, vârstnicii de peste 75 de ani și cei cu educație medie sau joasă. Cei care locuiesc la periferie, în mediul rural și cei cu venit mic din mediul urban nu primesc aproape deloc consiliere. • Oferă/primesc îngrijire. Oferă covârșitor femeile de vârstă mijlocie (55-64 ani), mai mult cei din urban, cei cu venit mediu și mare în mod
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
adorator platonic, îl incită la crimă. Piesa Pentru țară! (jucată la Teatrul Popular, în 1922), e dedicată celor care înțeleg să se sacrifice pentru interesul obștesc. O privire mai degrabă plină de umor decât de intenții satirice aruncă autorul asupra periferiei capitalei. Defecte mărunte, rivalități femeiești, ilare apucături de mahalagii, prejudecăți sociale sunt prezentate ca elemente care colorează viața, fără să o degradeze prea mult. Este cazul comediilor Pălăria și Urechea mahalalei (ambele jucate la Teatrul Național bucureștean, în 1924, respectiv
RIULEŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289286_a_290615]
-
estompate sau mobile, unite de un regim de reglementare pe mai multe nivele 66. Acesta Începe să fie cazul În Uniunea Europeană pe măsură ce regiunile, OSC și diasporele culturale interacționează peste frontierele tradiționale ale statelor-națiune. Acest proces are loc de asemenea la periferia Uniunii Europene. Multe țări care au granița cu Uniunea Europeană și chiar și cele mai Îndepărtate, au intrat În diferite „Înțelegeri de asociere” cu Uniunea Europeană. Pe măsură ce schimburile comerciale, politice și culturale Între Uniunea Europeană și vecinii săi cresc În densitate, granițele devin
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
adune suficiente forțe militare, pentru a opri ostilitățile, fără intervenția militară a Statelor Unite ale Americii. A fost umilitor să se bazeze pe forța militară americană, pentru ceea ce reprezenta În esență o acțiune militară restrânsă. Dacă Europa nu putea să mențină pacea la periferia ei, Împotriva unui inamic nu tocmai formidabil, cum poate să spere Uniunea Europeană să mențină pacea și securitatea celor 455 de milioane de oameni trăitori În douăzeci și cinci de națiuni diferite? Războiul din Kosovo a demonstrat cât de nesatisfăctoare a devenit mașina
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Început să-și dea seama că trebuie să realizeze operațiuni militare credibile, pentru a asigura securitatea și siguranța cetățenilor săi. Există o Înțelegere a faptului că America va fi probabil mai puțin dispusă să trimită trupe În Europa sau la periferia sa, În viitor, chiar sub umbrela NATO, pentru a duce lupte care ar trebui purtate de Europa Însăși. Totuși, trebuie menționat că Guvernul Statele Unite ale Americii este ambivalent În această chestiune. Pe de o parte, continuă să preseze Uniunea Europeană să
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]