7,838 matches
-
întreaga planetă, avem în ordine descrescătoare: monogamia, poliginia, poliandria și foarte rar căsătoria în grup, care presupune că simultan mai mulți bărbați și mai multe femei au mai multe soții și mai mulți soți. Pentru această din urmă situație, explicațiile pertinente sunt și mai greu de găsit. Probabil că o abordare ideografico-contextuală ar fi mai indicată. 3.3.3.2. Criteriul rezidențialtc "3.3.3.2. Criteriul rezidențial" Locul în care se va fixa configurația maritală nou constituită, pentru un timp
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
La francezi se utilizează termenul de „descendență” și filiation ca echivalente (Segalen, 1987). Pentru o discuție mai extinsă privind conceptul „relații de rudenie”, cititorul poate consulta lucrarea lui C. Harris (1998) dedicată acestei problematici, tradusă în românește și având o pertinentă introducere, datorată profesoarei bucureștene M. Voinea. Așa cum se poate remarca ușor, în tratarea problemei relațiilor pe verticală și orizontală din cadrul grupului familial și dintre generații am adoptat termenul de „parentalitate”, echivalent în mare măsură cu cel de kinship și „relații
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
5.5. CĂsătoria ca proces multifactorial" Imaginea pe care teoria simplistă a schimbului și a costurilor și beneficiilor o oferă despre dragoste și hotărârea de căsătorie este cea a partenerilor care vin pe piață făcând calcule de rentabilitate, caută informații pertinente și aleg în final o variantă maritală optimă. Cu toate că ponderea raționalului și a pragmaticului e mai pronunțată când e vorba de căsătorie decât în dragostea în sine, realitatea de toate zilele, ca și studiile sistematice empirice ne arată însă că
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
alții. Diferențe marcante s-au confirmat experimental și prin observații sistematice pe linia stereotipiilor în ceea ce privește agresivitatea și dominanța la bărbați și tendința mai pronunțată de afiliere (grija de contact cu alte ființe umane) la femei. Există, de asemenea, o deosebire pertinentă între bărbați și femei referitor la locul de control (locus of control): femeile atribuie o mult mai mare însemnătate controlului factorilor externi, față de cei interni asupra vieții lor decât bărbații. b) Așteptările de rol creează diferențe reale între comportamentele bărbaților
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
1925) afirma, cu mult înaintea lui P. Bourdieu (1999), că se instituie în centrul de gravitate al conduitelor umane; 2.întrebări atât de generale determină răspunsuri generale, care reflectă o anumită mentalitate, dar obturează judecăți sociale mai specifice, nuanțate și pertinente. S-a constatat, de pildă, că și în materie de participare la treburile gospodărești, femeile din spațiul nord-american, deși pe ansamblu sunt înclinate mai mult decât bărbații pentru egalitate, la modul concret practică prioritar principiul echității (vezi și 6.1
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai bine eticheta de „nevăzut”: violența dintre frați și abuzul față de bătrâni, bătaia părinților de către copiii adolescenți, violul marital. Sunt subiecte ce așteaptă explorări viitoare mai extinse. Ele vor aduce date noi și sugestii explicative în conturarea unui răspuns mai pertinent la întrebarea de ce în spațiul domestic se întâmplă atâtea abuzuri, nu puține sfârșind cu omoruri. Am văzut că se invocă factori macrosociali, comunitari, de personalitate. Trebuie avut tot timpul în vedere că ei acționează intercondiționat și într-un microcontext cu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
lor ulterioară, în sensul că au, în medie, o stimă de sine mai scăzută, rezultate școlare mai slabe, iar ca adulți schimbă mai des slujbele și sunt mai predispuși la divorț. Sociologul englez A. Giddens (2000, pp. 166-168) face observația pertinentă că atare concluzii trebuie privite cu prudență, mai ales dacă vrem să le aplicăm la situația din zilele noastre, în care atitudinea față de divorț a devenit mult mai îngăduitoare. De asemenea, s-a îmbunătățit substanțial grija socială față de familiile divorțate
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
multe partenere (sexuale) decât adolescentele (Buss, Schmitt, 1993). S-ar putea ca declarațiile respondenților să fie și o chestiune de aderare mai mult sau mai puțin explicită la o anumită imagine-stereotip - bărbatul, „mascul”, femeia, mai serioasă și selectivă -, dar argumente pertinente, inclusiv de ordin biologic, ne conduc la ideea că diferențele de concepție și practică sexuală dintre bărbați și femei sunt reale. Este adevărat, în același timp, că se poate vorbi despre sociosexualitate ca o dimensiune de personalitate comună și la
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
poate fi considerat și ca o trecere de la adolescență la tinerețea propriu-zisă, coroborate și cu răspunsurile la alte întrebări cu validitate de conținut, ne îndreptățesc însă să afirmăm că atitudinile și conduitele sociosexuale reale, și nu doar cele declarative sunt pertinent reflectate în răspunsuri. De altminteri, chiar dacă am rămâne numai pe planul adevărului narativ (ceea ce declară subiecții), rămâne de interpretat schimbarea pronunțată în configurația răspunsurilor în funcție de sex și vârstă, vizibilă și în aprecierea aventurii amoroase: în anul I, 50% dintre fete
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de la unele foarte generale și mai mult moralizatoare, de factură tradițional-religioasă. Se spune, bunăoară, că din moment ce nu conține o mamă și un tată, o astfel de uniune - „familie” - e o contradicție în termeni, e ceva imoral și dizgrațios. Argumente mai pertinente și specifice sunt în legătură cu: identificarea de sex și gen (ce se întâmplă, de pildă, cu un băiețel crescut de un cuplu de lesbiene?); determinarea asupra orientării sexuale (un băiat crescut de doi bărbați are toate șansele să devină homosexual?); părinții
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
alcoolism și sinucidere etc.). Prin vizualizarea structurii, dinamicii și a unor evenimente și trăsături nodale din sistemul parental, subiectul poate ajunge mai repede la înțelegerea și, eventual, depășirea unor situații sau momente critice din viața sa. Rețeaua parentală oferă suport pertinent și pentru nevoia individului de identitate. Într-o lume atât de dinamică și schimbătoare, contactele și vizitele familiale, schimburile de servicii, reuniunile familiale cotidiene și mai cu seamă cele legate de evenimente deosebite ale ciclului vieții (nașteri, căsătorii, absolvirea unei
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
important este tactul de a vizita întreaga casă și gospodărie, de a ști să culeagă informații relevante despre vecinătate și comunitate și, mai ales, de la vecini și rude, cu referire la familia pe care o vizitează. Byng-Hall (1982) emite considerații pertinente și sugestii despre felul cum poate găsi lucrătorul social prilejuri de a implica persoane-cheie din afara familiei în munca de asistență. Infatuarea, vorbitul prea mult, afecțiunea exagerată, dar și lipsa de interes și alte comportamente constituie contraindicații în procesul terapeutic. Mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Drăgulinescu. Legende populare din Bucovina (culese de S. Fl. Marian) și balade din Transilvania (din colecția lui Ion Pop-Reteganul) apar în fiecare număr. Sunt inserate și note biografice, știri literare, teatrale, muzicale, varietăți, cronici dramatice. Adolf Last este autorul unei pertinente prezentări a piesei Năpasta de I.L. Caragiale. R.p. își întrerupe apariția pentru a nu face concurență unui nou periodic, „Gazeta Bucovinei”, editat la Cernăuți, la care trec și colaboratorii publicației din Suceava. R.Z.
REVISTA POLITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289250_a_290579]
-
la uși deschise, pledând pentru eliberarea lui Creangă de prejudecata „scriitorului poporal”, sau lansează ipoteze extravagante, văzând în autorul Amintirilor din copilărie un precursor al unanimismului lui Jules Romains. Cu toate acestea, sunt emise o serie de puncte de vedere pertinente și originale, cum ar fi accentuarea „conformației de constructor” a povestitorului (în detrimentul stilului, supralicitat de exegezele precedente), reabilitarea „târgovățului” Creangă (anatemizat de G. Ibrăileanu și de continuatorii săi) ori definirea Amintirilor... drept „anti-bildungsroman”. Predilecția nu întotdeauna fericită a lui R.
REGMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289165_a_290494]
-
de G. Călinescu. Acesta îl executase concis: „Îl continuă pe N. Crainic, caricatural, N. Roșu, fără suficientă cultură și într-un limbaj vehement și grobian.” Rar reușește R. să se adreseze direct operei, în afara șabloanelor politice deformatoare, și atunci comentează pertinent volume de poezie și proză de Ion Pillat (Împlinire), N. Davidescu (Renașterea), Emil Giurgiuca (Dincolo de pădure), V. Beneș (Hanul roșu), vădind o oarecare acuitate a observației. SCRIERI: Dialectica naționalismului, București, 1935; Orientări în veac, București, 1937; Critică și sinteză, București
ROSU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289383_a_290712]
-
despre poeți trec și în cursul universitar Literatura română contemporană, volumul Poezia (2002). În partea introductivă se definește conceptul de literatură contemporană, potrivit autorului aceasta începând cu generația celor ce au debutat în timpul sau imediat după război (generația „amânată”, după pertinenta formulă a lui Lucian Valea), cuprinzând în chip firesc și creația postbelică (antumă sau/și postumă) a scriitorilor care își au centrul de greutate în epoca interbelică, dar au continuat să scrie și după război. Criteriul selecției rămâne și aici
RUJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289397_a_290726]
-
marcând astfel câteva debuturi semnificative, Milu Mălin, Dominic Stanca, Petre Bucșa, Teodor Boșca, Ionel Manițiu, Francisc Păcurariu. Se publică și proză, dar fără valoare artistică. Importantă și surprinzătoare este activitatea sectorului de critică literară, unde se remarcă apariția unor studii pertinente: Realitățile sufletești și poezia pură de Ionel Manițiu, Despre un Eminescu nemuritor de Dan Constantinescu, Poezia lui G. Bacovia de Francisc Păcurariu, Panorama literaturii române, o recenzie la exegeza cu același titlu a lui Basil Munteanu, articol care marchează debutul
LUCEAFARUL-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287871_a_289200]
-
ocrotire a progeniturii la nivel animal și relațiile instinctive de cooperare la animalele ce trăiesc în grup, putem într-adevăr, așa cum procedează și autorul Eticii și etiologiei, să vorbim despre o etică animală (Zamfirescu, 1982, p. 261). În prezent, discuții pertinente au loc pe plan mondial în domeniile bioeticii, dar ele privesc, fundamental, foarte importantele probleme ale consecințelor sociomorale ale ingineriei genetice (clonare), ale transplantelor de organe, ale fecundării artificiale, ale eutanasiei. În al doilea rând, explicațiile prin valori înnăscute sunt
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de ce, în aceste condiții, vecinii n-au sărit în ajutor, în vreme ce în alte situații (inundații, incendii, cutremure) oamenii își riscă viața pentru a-și salva semenii (Taylor et al., 1994, p. 1). Cercetările grupate în jurul comportamentului prosocial au elaborat răspunsuri pertinente la întrebări de acest gen, ce merg pe linia îmbinării factorilor biologici cu cei sociali, a responsabilității difuze și a costurilor și beneficiilor. Apropo de diferența dintre explicațiile științifice și înduioșările moralizatoare, ceva asemănător s-a petrecut pe marginea episodului
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
tip B). Au început însă să apară și date care arătau că nu întotdeauna prezența altora stimulează performanța, ci, dimpotrivă, o poate diminua. Psihosociologii și-au pus întrebarea de ce uneori prezența celorlalți facilitează și alteori inhibă prestațiile individuale. Un răspuns pertinent a oferit R. Zajonc în anii ’60 (apud Baron et al., 1998) prin formularea teoriei răspunsului dominant. Aceasta afirmă că prezența altora produce o excitabilitate (arousal), o activare nervoasă, care, la rândul ei, determină răspunsuri dominante (cele mai probabile pentru
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
trebuie să ne cramponăm de granițele ponosite ale disciplinelor academice. Șovinismul este dezastruos și în perimetrul cunoașterii științifice. Iar vocația psihosociologiei constă prin excelență în integrativitate, adunarea și străduința de a articula cât mai eficient date concrete, concepte și teorii pertinente din discipline multiple. tc "" Bibliografietc "Bibliografie" Abelson, R.P. (1976). „When the polls go wrong and why”, în P.E. Hollander și G.R. Hunt (eds.), Current perspectives in social psychology, University Press, New York. Aberle, D. (1996), The Peyotic religion among the Navaho
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pornește de la ideea că orice grup, chiar și cele înalt performante, se află în situația de a-și îmbunătăți continuu performanțele; acest lucru se poate întâmpla în cazul în care își focalizează atenția asupra proceselor sale interne și întreprinde autoevaluări pertinente ale propriei evoluții. În ceea ce privește această ultimă perspectivă, am reliefat până acum faptul că grupul din care face parte individul și organizația ca atare reprezintă un spațiu de învățare. B.M.Staw și J. Ross (1980) interpretează rezultatele unui studiu sugerând că
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
patroana pensiunii), e precară prin irelevanța situațiilor erotice și inconsistența speculațiilor misticoide. Fratele meu, omul (1965), roman înfățișând dezagregarea lumii burgheze în condițiile socialismului, dar dezavantajat de complicarea narației prin acte și evoluții cu iz senzațional, conține pagini de observație pertinente și mai ales de investigație psihologică lucidă, scriitoarea surprinzând fără trac manifestări de imoralism gidian și traume psihice de tip dostoievskian. Nu mă călca pe umbră (1969), cu subtitlul „fragmente din memoriile lui Onofrei, scrise de el însuși, deși din
STAHL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289841_a_291170]
-
ale perioadei, este realizată în eseurile despre Ion Barbu, Lucian Blaga și Ion Pillat. Adevărata contribuție pe care și-o înscrie autorul în această calitate, de istoric literar, este adusă în rediscutarea fenomenului iconarist în care precizările sînt binevenite și pertinente. Interesul pentru valorile literare ale Bucovinei, ale Moldovei în general, se vede și din tratarea în special, dintre contemporani, a celor care aparțin acestei zone. Și asta nu dintr-o reprobabilă "secesiune" culturală, ci ca un gest de promovare și
"Textualism" sau ontologie by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/17140_a_18465]
-
vrăjmășia conducătorului din ținutul Mauretenia nu-i ocolește. în vârtejurile lipsite de sens ale istoriei, artistul nu poate rămâne neimplicat - �nici o salvare nu e promisă, în afara sufletului întărit prin suferință", observă în prefață Mircea Martin (căruia îi datorăm și o pertinentă asociere a lui Jünger cu Matei Caragiale). Ținutul bunăstării, Marina, e distrus într-o luptă apocaliptică, sugerând ceea ce avea să i se întâmple Germaniei. Cei doi frați reușesc să se refugieze pe înălțimile Altei Plana, părăsind �cu întristare casa ce
Pe falezele sihăstriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14984_a_16309]