1,341 matches
-
circumstanțele noastre speciale. Pentru noi, America este un refugiu pentru orice ființă umană care a visat vreodată la o viață mai bună și și-a riscat propria viață pentru a veni aici și a Începe din nou. Cinismul, scepticismul și pesimismul sunt complet străine spiritului american și găsesc puțin suport printre americani. Putem spune ceva asemănător despre Europa? Acesta este motivul pentru care spun cu Întristare ca America nu mai este o țară mare. Desigur, este Încă cea mai puternică economie
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
dăunătoare neintenționate. „Nu știi până nu Încerci” este un refren care reverberează prin Întreaga istorie americană. Dacă oamenii de pe alte meleaguri vor să știe cu adevărat ce Îi supără cel mai mult pe americani, asta este. Nu putem să toleram pesimismul, o trăsătură de caracter pe care o percepem adeseori În cazul prietenilor noștri europeni. Suntem optimiști eterni - cu toate că mulți europeni, pe care Îi cunosc, spun că suntem pur și simplu naivi. Optimismul nostru este profund Îngemănat cu credința noastră În
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Înțelepți. A depăși cinismul va fi pentru europeni o provocare la fel de dificilă ca pentru noi, americanii, să ne depășim optimismul naiv. Totuși, nici un vis, indiferent de cât de atractiv ar putea fi, nu poate triumfa Într-o atmosfera marcată de pesimism și cinism. Cu riscul de a deranja ambele maluri ale Atlanticului, poate că există anumite lecții pe care le putem Împărtăși. Noi, americanii, am putea fi mai Înclinați să ne asumăm o responsabilitate colectivă pentru celelalte ființe umane și pământul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Convingerile, care în țară m-au nenorocit, în Belgia mă nenorociseră prin faptul de a fi întâlnit la Bruxelles pe Neculai Chinezul." 93). După absolvirea studiilor medicale și după susținerea doctoratului cu tema de mare ecou social "Substratul patologic al pesimismului contemporan" (1900), tânărul Zosin abordează psihiatria și medicina internă, frecventând, între 1900 și 1904, clinicile din Berlin, Heidelberg și Paris, după care, trecându-și examenul de docență în psihiatrie cu lucrarea "Expertiza psihiatrică sub raport medical, juridic și social, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
neînchipuită stângăcie, lipsită de precizie și de orice umbră de adevăr, când făuritorul filozofic era un oarecare individ de grămadă. Sunt chiar sisteme filozofice care derivă din natura bolnăvicioasă a autorilor lor, precum am arătat și eu ("Substratul patologic și pesimismul contemporan", 1900). Psihiatria, alături de toate celelalte ramuri ale științei, care își pregătesc migălos faptele din care deduc încheierile și generalizările, vine în sprijinul filozofiei, ca să-și clădească o bază cât mai reală. Fără pretenție de a-i da cheia tuturor
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
nr. 9, 1899. 19. Zosin P., Siringomalia simulând scleroza laterală amiotrofică, în revista Spitalul, nr. 5, 1899. 20. Zosin P., Două cazuri de anevrism latent al aortei descendente, în revista Spitalul, nr. 3, 1899. 21. Zosin P., Substratul patologic în pesimismul contemporan, Teză, 541-a, București, 1900. 22. Zosin P., Colorarea sistemului nervos cu roșu de Magenta, în revista Nurologisches Centralblatt, nr. 5, 1902, Berlin. 23. Zosin P., Răul de mare (monografie), Constanța, 1901, p. 49. 24. Zosin P., Expertiza psihiatrică
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
vreodată la viața lor barem un cal verde. Cu somațiile, cu neliniștea și cu neîmpăcările ei, cu acea patetică implicare ce colorează îndeobște rostirea dramaturgului, piesa (în al cărei final are loc, după cum era de așteptat, un suicid) respiră un pesimism menit să zgîndărească, să incite la un examen de conștiință. Dacă montările de pînă acum au pus în lumină, în lumina rampei, virtuțile scenice, ale textelor dramatice ale lui Constantin Popa, e de nădăjduit că o dată cu înmănuncherea lor într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
Omul ca să fie, chipurile, liber, e în stare să facă orice... Numai că a face orice ca să fii liber, înseamnă să te înjugi la acest orice... adică nu mai ești liber... Octav: Nea Socrate, vezi că ai deschis robinetul cu pesimism... Groparul: ... În pușcărie mi-am dat seama că ceea ce împiedică pe om să fie liber, este prea mare dragoste pentru viața lui... Dorința de a trăi cu orice preț face din noi niște ființe penibile... niște căzături miorlăite... jalnice... Acolo
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
în care analiza aspectuală e bună este explicația că, atunci când un verb inergativ e folosit cu un grup prepozițional direcțional (run to the park 'a alerga până la parc'), acesta manifestă proprietăți evidente de verb inacuzativ. Chierchia (2004: 59) nu împărtășește pesimismul lui Reinhart în privința relevanței aspectului pentru inacuzativitate, subliniind că inacuzativele sunt telice și foarte rar statice. Verbele atelice care au proprietăți inacuzative sunt de tip special: incoative (cool 'a (se) răci') − repetarea unor evenimente telice − și verbe de mișcare (roll
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
este cauza celui din urmă. Într-o cercetare asupra calității vieții, se determină o corelație între venitul economic și atitudinea optimistă/pesimistă asupra viitorului. Deși este destul de greu să se facă presupoziții asupra mecanismelor prin care nivelul veniturilor influențează optimismul/pesimismul în ceea ce privește viitorul, este clar că prima este o variabilă independentă în raport cu ultima. Este deci rezonabil să presupunem că venitul este cauză în această relație. Problema duratei și a distanței. Jack Gibbs (1972) aduce în discuție odificultate stabilă a postulării unei
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
funcții de cartografiere socialășimai puțin de explicare cauzală, deși nici aceasta nu este principial eliminată.În fapt, există mereu o relație cauzală, dar ea este adesea extrem de complexă și mediată: relația dintre sex, vârstă, profesie etc. și calitatea vieții optim/pesimism etc. B. Modelul sistemictc "B. Modelul sistemic" Modelul cauzal de explicare a fenomenelor sociale prezintă două limite de principiu. În primul rând, el elimină subiectul activ. Toate fenomenele sociale sunt componente umane sau produse ale acestora: revoluții, războaie, stiluri de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
aparate tehnico-gospodărești - mai bună), nivelul școlar ar trebui să aibă o influență pozitivă asupra calității vieții. În fapt, influența sa este negativă. Cu cât crește nivelul de școlaritate, cu atât indicatorii satisfacției cu viața, ai calității percepute a vieții, optimism/pesimism, iau valori mai scăzute. Acesta este un fapt empiric, obținut printr-o procedură strict obiectivă. Explicația sa are însă implicații importante pentru interesele diferitelor grupuri socioprofesionale. Întrebarea pe care ne-o putem pune, prin urmare, este: putem imagina o explicație
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o situație de frică sau teamă să Îi facă pe unii indivizi să răspundă prin intermediul unui comportament violent la ceea ce Întreprind alți semeni de-ai lor (Vidal et al., 2003, 382). Cu alte cuvinte, o expunere excesivă la violență induce pesimism, valorizarea preponderent negativă a vieții și a lumii În care trăim. Lumea prezentului este sumbră, dușmănoasă, plină de pericole, societatea are un potențial excesiv de răufăcători. În cercetare, s-a acordat o atenție deosebită ,,intenției de a face rău” (Tedeschi și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și altor mecanisme psihologice descrise deja, în special atitudinii negative față de probleme. Cum fiecare demers în vederea rezolvării unei situații implică un procent de incertitudine, se pare că pacienții se concentrează asupra aspectelor nesigure și își evaluează problemele ca fiind amenințătoare. Pesimismul cu privire la capacitatea lor de a-și rezolva problemele ar crește astfel. Intoleranța la incertitudine ar contribui deci la menținerea problemelor pacienților, situație care ar genera alte neliniști și ar amplifica suferința lor emoțională. Datorită rolului important pe care intoleranța la
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
sa depinde înainte de toate de reacția celorlalți. Domeniul V: supravigilență și inhibiție Familii care acordă importanță înainte de orice muncii, datoriei, grijii de a nu greși, controlului propriu. Pacienții tipic pesimiști și preocupați, care nu îndrăznesc să-și diminueze vigilența. - Negativism/pesimism: sentimentul că totul ar putea să meargă prost imediat. - Inhibiție emoțională: sentimentul că self-control-ul este primordial. - Exigențe înalte: sentimentul că trebuie întotdeauna să reușească perfect. - Sancționare: sentimentul de intoleranță, de nerăbdare, critică adresată celorlalți și propriei sale persoane. Dobândirea schemelor
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
al sfârșitului procesului de liberalizare. În fine, în al patrulea rând, Gusti a contribuit la relansarea sociologiei prin crearea unei puternice școli sociologice. Gusti a murit în 1955 se pare cu un sentiment de dezamăgire față de cursul istoriei și de pesimism față de soarta sociologiei românești. Au supraviețuit însă cei mai mulți membri ai Școlii sale. Unii, condamnați la ani grei de închisoare, au putut să-și reia activitatea după eliberare. Alții au supraviețuit în diferite instituții, continuându-și activitatea profesională fără să declare
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
care să nu găsească că realitatea e rea. Și atunci vine reacțiunea menită a găsi mijloace de reformă. Aceste mijloace stau în cutele viitorului de unde doctrinarul politic are misiunea de a le desprinde. Aceasta face să apară încrederea în viitor. Pesimism pentru prezent și încredere pentru viitor. Răul din realitate duce la pesimismul zilnic căruia i se adaugă încrederea caldă în viitor. Raportul acesta dintre real și ideal este observat de toți și formează obiectul preocupărilor tuturor conducătorilor politici. După acest
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
menită a găsi mijloace de reformă. Aceste mijloace stau în cutele viitorului de unde doctrinarul politic are misiunea de a le desprinde. Aceasta face să apară încrederea în viitor. Pesimism pentru prezent și încredere pentru viitor. Răul din realitate duce la pesimismul zilnic căruia i se adaugă încrederea caldă în viitor. Raportul acesta dintre real și ideal este observat de toți și formează obiectul preocupărilor tuturor conducătorilor politici. După acest criteriu putem clasa diferitele acțiuni politice în trei categorii: 1. Prima crede
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în romantism, datorită slăbirii credinței. „Eminescu împinge orizontul ontologic al melancoliei până la ultima limită, aceea unde se află creatorul însuși: «De plânge Demiurgos, doar el aude plânsu-și».” Istoricul literar este interesat și de receptarea lui Eminescu în funcție de conceptele melancolie și pesimism, urmărind imaginea poetului în opera lui G. Ibrăileanu, N. Iorga, G. Călinescu și Tudor Vianu. SCRIERI: Anton Pann, București, 1969; Opera literară a lui Lucian Blaga, București, 1976; Tudor Vianu și lumea culturii, București, 1998; Melancolia lui Eminescu, București, 2002
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287139_a_288468]
-
putem spune că buddhismul nu este pesimist. Buddhismul nu se pronunță pentru aneantizarea vieții, ci pentru revalorizarea ei din perspectivă spirituală; este împotriva existenței profane în lumea de dureri și plăceri, iar nu contra vieții. Afirmarea universalității suferinței nu înseamnă pesimism, ci realism, căci nu există în buddhism tânguirea existențială și deplângerea soartei trecătoare. Învățătura lui Buddha presupune o viziune realistă asupra vieții și a lumii și privește lucrurile în mod obiectiv (yathăbhūtaṃ). Morala buddhică se reduce la un ansamblu prescriptiv
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
1963 cu traducerea unui roman de André Wurmser; prima carte personală, culegerea de povestiri și teatru scurt ș.a.m.d., îi apare în 1969, reluată și amplificată cu titlul Candidații la fericire în 1983. Nota dominantă a acestor povestiri este pesimismul - moartea cuiva drag, ratarea unei vieți, neîmplinirea, sterilitatea sufletească. S-a impus însă ca romancieră cu Rămas-bun (1975; Premiul Asociației Scriitorilor din București), Arta conversației (1980; Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române, Premiul Cântarea României) și Carnetul din port-hart (1995). Colaborează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
liberalismului, într-o conferință susținută la Cluj în februarie 1937. El afirma că liberalismul întemeiază orice construcție socială pe realitate, promovând libertatea individuală în ordinea politică și economică, dreptul de proprietate, intangibilitatea contractelor, neamestecul statului în sfera activității private. Negând pesimismul și "optimismul copilăresc", care, potrivit altor analiști, ar caracteriza doctrina liberală, Gh. Strat susținea că ea constată realități și se mulțumește a trage consecințele impuse de "logică și de interesul general". Caracterul democratic al liberalismului rezultă, potrivit fruntașului georgist, din
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
pathos” și „logos”: spirit liber, eretic și creator, care dovedesc responsabilitate pentru succes, scopuri Împărtășite, Învățare și Îmbnătățire continuă, asumare de riscuri, sprijin, deschidere, respect reciproc, sărbătoare și umor. Într-o formă sintetică, axată pe stările psihice fundamentale (optimism și pesimism), se prezintă fazele sau ciclul de viață al acestui proiect. Dorim să formăm personalitatea umană În căutarea educației permanente. Astfel, putem sintetiza misiunea grădiniței noastre ca fiind realizarea unui parteneriat alături de comunitatea locală, În vederea redimensionării reprezentării sociale a instituției
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
ani de la trecerea scriitorului în neființă. Creația caragialiană i se părea criticului "săpată într-un material puțin trainic. Timpul a început să-l macine. Lipsită de adâncime, de orice ideologie, de orice idealism, de orice suflare generoasă, plină de un pesimism copleșitor, de o vulgaritate, de altminteri, colorată ea s-a bucurat de prestigiul unei literaturi prea actuale, dar va rămâne mai târziu cu realitatea unei valori mai mult documentare". Explicația atitudinii, sugerată de Eugen Simion: contrastul dintre idealul moral al
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
tradițional și la afectarea mediului prin construirea în zone virgine. Printre problemele importante se numără posesia și utilizarea terenurilor, relațiile de putere cu populația indigenă și echilibrul dintre efectele creșterii veniturilor și tulburările sociale. Pe de altă parte, apare pericolul pesimismului excesiv referitor la impactul turismului asupra celor mai sărace țări ale lumii. Parametri importanți sunt evaluarea potențialului și calcularea limitei superioare a numărului de turiști. Scara și locația activităților turistice reprezintă și ele probleme, mai ales în legătură cu caracterul izolat al
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]