1,378 matches
-
acestea sunt trăsăturile caracteristice ale populației aborigene antice, de tip caucazian, reprezentată și în prezent pe scară largă în raioanele muntoase din Azerbaidjan, Daghestan și din alte regiuni ale istmului caucazian. În ceea ce privește componența etnică, Albania antică era o țară destul de pestriță. Conform datelor autorilor din antichitate, numărul triburilor albaneze ajunsese la 26. Unele dintre acestea se numeau utii, sodii (țodî, isadiși), gardmani, este posibil, ainiani,anariachi și alții. Un oarecare rol în etnogeneza triburilor albaneze l-au avut, în mod vădit
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
anii 1240-1271, dar a fost arsă de hordele turco-tătare în 1661. De aceea a fost reconstruită în 1667, atunci căpătând și tavan cu casete de lemn pictate. Fânățea din satul Grâușorul este populată de flori rare și protejate, ca laleaua pestriță (), lușca (Leucojum vernum), Iris syberica. Acest obicetiv turistic natural este o arie protejată locală. Comuna Vărgata se află în relații de parteneriat sau de înfrățire cu nouă localități europene. Aceste relații se concretizează printr-o permanență colaborare în plan economic
Comuna Vărgata, Mureș () [Corola-website/Science/310665_a_311994]
-
PS Anton Coșa are ca motto: "„Omnia in Christo"" (Totul în Cristos). A căutat un verset care să impulsioneze angajamentul său pentru unitatea Bisericii, unitatea între creștini și, într-un chip cu totul deosebit, unitatea Bisericii din Republica Moldova, atât de „pestriță" din punct de vedere al componenței. De aceea, s-a oprit la „Omnia in Christo" - readucerea tuturor sub un singur cap, Cristos. Cât privește stema, pe fundalul celor trei culori naționale, roșu, galben și albastru, a voit să pună trei
Anton Coșa () [Corola-website/Science/308964_a_310293]
-
România și Moldova). Această specie a fost pe punctul de a dispărea în Statele Unite spre sfârșitul secolului XX, dar populația ei s-a stabilizat și în curând va fi scoasă de pe lista speciilor amenințate. Penajul unui individ imatur este maro pestriț, devenind maro uniform la adult. Capul este alb. Corpul ajunge la dezvoltarea maximă în 2-3 ani, înainte de maturitatea sexuală. Acesta specie se distinge de "Aquila chrysaetos", acvila de munte, prin capul și gâtul complet alb și penele care se extind
Haliaeetus leucocephalus () [Corola-website/Science/309379_a_310708]
-
protecție a zonei a avut-o Alexandru Borza, încă din anii ’20 ai secolului al XX-lea. Terenul este proprietate de stat. Rezervatia botanica Scărița-Belioara conserva specii rare, unele unice în Europa: sângele voinicului, argințica, mărtăloaga, căldărușa, gențiana, buzata, crinul pestriț. Specifice acestui masiv sunt endemismele barbă mugurului, mălăoaie și strugurii ursului (Arctostaphylos uva-ursi), relicva glaciară ajunsă aici din Peninsulă Balcanică. Căi de acces: pe drumul național Turda-Câmpeni DN 75 până la Poșaga de Jos, de unde se continuă pe drumul comunal DC
Șesul Craiului - Scărița-Belioara () [Corola-website/Science/309431_a_310760]
-
satului este afectată de alunecări de teren puternice. Din punct de vedere geologic teritoriul se află pe Platforma Scitică se vârstă paleozoico-mezozoică. Fundamentul platformei se află la adâncimea de 400-500 m. La suprafață aflorează roci sedimentare pliocene: prundiș, pietriș, argile pestrițe, luturi, peste care s-au format solurile actuale. Satul se află în zona seismică de 8 grade. Cel mai răspândit tip de sol este cernoziomul, reprezentat de două sutipuri: cernoziom sudic și cernoziom carbonatic. În râpi s-au format solul
Brînza, Cahul () [Corola-website/Science/305141_a_306470]
-
daria", "coada iepurelui" (singurul loc din țară unde poate fi văzută) și altele. Ambele mlaștini sunt un mediu propice pentru plante carnivore, cele mai întâlnite fiind "roua cerului", "foaia grasă" și "otrățelul bălților". În pădurea Prejmer, printre stejari, cresc "laleaua pestriță" și "garoafa de munte". Prezența acestor specii la Prejmer, Hărman și Dumbrăvița demonstrează faptul că pe teritoriul Țării Bârsei au fost răspândite relicve glaciare. Restrângerea lor în jurul izvoarelor reci s-a produs o dată cu evoluția climei și a solului către starea
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
află: arinarul (Chrysomirtis spinus), cintița (Fririgilla coelebs), gușa roșie sau cărămidarul (Erithacus rubecula), muscarul sur (Muscicapa striata), pescărelul verde (Alcedo ispido) și cel negru (Cinclus aquaticus). Se regăsesc "printre livezi sau poieni": botgrosul(Coccothraustes coccthraustes), ciocănitori [verde (Picus viridis) - ghionoaia, pestriță (Dendrocopos major), sură (Picus canus), de gradini (Dendrocopos syriacus) și cea de munte (Dendrocopos leucotus)], pițigoi care coboară toamna din văi [cucuiat (Parus cristatus), cel de munte (Parus atricapillus), cel vărgat (Parus coeruleus) și cel de sat (Parus major) - aflat
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
Pupăza ("Upupa epops"), cucul armenesc sau (regionalisme) nevăstuică, pasăre de balegă este o pasăre insectivoră, migratoare, din familia upupide ("Upupidae"), ordinul coraciiforme ("Coraciiformes"), de circa 28 cm lungime, cu penajul pestriț de culoare cafeniu, cu aripile și coada negricioase, cu dungi transversale albe, cu ciocul cafeniu deschis, lung, ascuțit la vârf și curbat în jos, picioare cenușii, aripi rotunjite și cu un moț de pene mari, roșii-ruginii, așezate ca o creastă
Pupăză () [Corola-website/Science/313121_a_314450]
-
se familiarizează deja la 12 ani cu literatura în limba ebraică, gustată în mod deosebit de tatăl său, și se exersează în a compune scrieri în această limbă, în spiritul lui Avraham Mapu și a altor scriitori. Inspirat de limbajul idiș pestriț al mamei sale vitrege, tânărul Șalom redactează și un dicționar alfabetic al ocărilor acesteia ("Lexiconul limbajului mamei vitrege") spre mai marele haz al tatălui. La 15 ani scrie în idiș povestirea „Un Robinson Crusoe evreu”, inspirată de celebrul roman al
Șalom Aleihem () [Corola-website/Science/313232_a_314561]
-
femela depune ouăle în cuiburi străine care sunt de regulă ale unor păsări cântătoare mai mici. La mascul, capul și partea superioară a corpului sunt de culoare cenușie, iar partea inferioară a corpului are o nuanță cenușie-albăstruie. Coada este lungă, pestriță și cu penele foarte grele. Cucul este o pasăre migratoare, iernează în Africa tropicală și în sudul Asiei. <br> Habitatul cucului este foarte larg. El poate fi găsit în pădurile de foioase, crângurile de pe malul apelor curgătoare, coasta mărilor sau
Cuc () [Corola-website/Science/314374_a_315703]
-
25 - 28 cm) la care caracteristic este ciocul lung. Ochii sunt așezați lateral, asigurându-le o rază vizuală mare. În comparație cu alte păsări de baltă, picioarele sunt mai scurte. Abdomenul păsării este albicios, iar pe flancurile corpului penajul este de culoare pestriță brună. Ca aspect, tineretul se poate distinge cu greu de păsările adulte. În zbor becaținele s-ar putea distinge destul de greu de alte specii, dacă nu ar emite sunete caracteristice. Păsările sunt răspândite în Eurasia, ajungând din regiunea mediteraneană până în
Becațină comună () [Corola-website/Science/314388_a_315717]
-
crassipes"), cornul bănățean ("Cerastium banaticum"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium"), orhidee (cu specii de: "Cephalanthera longifolia, Dactylorhiza cordigera"), căpșuniță-roșie ("Cephalanthera rubra"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), garoafă (din speciile: "Dianthus kitaibelii, Dianthus giganteus ssp. banaticus"), garofiță albă de stânci ("Dianthus spiculifolius"), lalea pestriță ("Fritillaria orientalis"), sânzienă roșie ("Galium purpureum"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine"), crin de pădure ("Linum uninerve"), moșmon ("Micromeria pulegium"), odogaci ("Saponaria glutinosa"), punguliță ("Thlaspi dacicum ssp. banaticum"), băieței ("Veronica spicata ssp. crassifolia") sau aerel ("Ferula heuffelii"). În vecinătatea parcului se află numeroase
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]
-
S-au uitat ăia la mine, nu eram pe listele lor. Nu înțelegeau. Când au început să cerceteze, au descoperit că dosarul meu nu ajunsese la ei.” Așa a intrat Costel în rândul lumii, de fapt în rândul acelei lumi pestrițe de tâlhari semianalfabeți unde era adunată toată scursura armatei, și nu oricum, ci făcând teatru. Fusese ales să conducă trupa de teatru a unității, după ce a citit cu impostație un vers dintr-o poezie a vremii, Onor Tovarășului Suprem, ca
Costel Cașcaval () [Corola-website/Science/313866_a_315195]
-
avea nevoie de timp și împăratul bizantin știa acest lucru. Roman știa că nu va mai avea această șansă de a înfrânge pentru totdeauna această amenințarecu toate că generalii săi îi cereau să accepte armistițiul. Oastea lui Roman era destul de pestriță. Astfel atunci când a ajuns la Erzurum (vechiul Theodosopolis, termenul de Erzurum este deformarea numelui arab întrucât acestia i-au spus Arz ar Rum adică "pământul Romanilor") e posibil ca împăratul bizantin să fi încorporat în oastea sa și kurzii din
Roman Diogenes () [Corola-website/Science/314927_a_316256]
-
pronunțat, bine învelit în musculatură. Spatele este drept, scurt și ușor înclinat posterior. Lungimea corpului este egală cu înălțimea la greabăn. Părul dublu stratificat este aspru, cu o textură sârmoasă și destul de scurt aderent la corp. Culori: negru sau cenușiu/pestriț (sare și piper). Acești câini etalează o personalitate puternică, sunt voluntari și îndrăzneți. Pot da semne de încăpățânare dacă dresajul nu este sufiecient de ferm. Se atașează mai tare de cel mai influent și autoritar membru din familie. Se simt
Schnauzer uriaș () [Corola-website/Science/323466_a_324795]
-
o lume locuibilă. Locuitorii stației și negustorii de pe fregatele interstelare sunt prinși la mijloc. Acțiunea romanului se petrece în timpul ultimelor zile ale războiului. Signy Mallory, căpitan al Flotei Companiei Terestre, aflată pe nava ei de luptă, "Norway", însoțește o flotă pestriță ce se refugiază de pe stațiile Russel și Mariner către Pell. Alte nave sosesc de pe alte stații distruse sau cucerite de Uniune, acest lucru producând o criză de proporții. Potopul de refugiați pune la încercare capacitatea stației. Angelo Konstantin, căpitanul stației
Stația orbitală a lumii de jos () [Corola-website/Science/322867_a_324196]
-
cenușiu ("Ardea cinerea") stârc roșu ("Ardea purpurea"), stârc galben ("Ardeola ralloides"), ciuf de câmp ("Asio flammeus"), egreta albă ("Egrette garzette"), pescăruș albastru ("Alcedo atthis"), privighetoare-de-baltă ("Acrocephalus melanopogon"), rață sulițar ("Anas acuta"), rață fluierătoare ("Anas penelope"), rață mare ("Anas platyrhynchos"), rață pestriță ("Anas strepera"), rață cârâitoare ("Anas querquedula"), gârliță mare ("Anser albifrons"), gâscă cenușie ("Anser anser"), fâsă-de-câmp ("Anthus campestris"), lăstunul mare ("Apus apus"), acvilă-țipătoare-mare ("Aquila clanga"), acvilă țipătoare mică ("Aquila pomarina"), acvilă de câmp ("Aquila heliaca"), rață-cu-cap-castaniu ("Aythya ferina"), rața moțată ("Aythya
Colonia de păsări de la Pădurea Rădvani () [Corola-website/Science/323901_a_325230]
-
lungime, iar femela până la 25 mm. Prosoma are nuanțe argintii - albe. Culoarea opistosomei reprezintă o succesivitate a dungilor transversale galbene și negre. Această pigmentație îi oferă un camuflaj, păsările confundând păianjenul cu o viespe. Unele cercetări au demostrat că dungile pestrițe au capacitatea de a atrage insectele care nu recunosc păianjenul din centrul pânzei. Dar cu totul altă colorație prezintă masculul: prosoma și picioarele sunt brunii, iar opistosoma este maronie cu dungi longitudinale albe. Picioarele, atât la femele cât și la
Argiope bruennichi () [Corola-website/Science/319972_a_321301]
-
a fost readusă, în anii 1962-1967, în masivul Rodnei, unde specia a proliferat neașteptat de bine. Marmota a fost colonizată în 1973, cu rezultate bune. Dintre speciile de plante rare: tisa, zada (Larix decidua), zâmbrul (Pinus cembra), floarea-de-colț și laleaua pestriță. În râurile Maramureșului trăiește încă lostrița, o specie rară de somon. În 1930 a fost creat Parcul Național Munții Rodnei, inițial ca rezervație naturală, devenită în 1979 Rezervație a Biosferei, pe o suprafață de 46.399 hectare. În 2004 a
Maramureș () [Corola-website/Science/297292_a_298621]
-
în restul Europei, a contribuit și ea la procesul de rusificare a regiunii, chiar dacă nu toți noii veniți erau ruși. Afluxul de Evrei, Armeni, Greci, Germani și alții a făcut din gubernia Basarabiei un ținut în care orașele erau foarte pestrițe, rusa fiind singura limbă comună, iar băștinașii nu mai erau decât 70 % din populație în 1910. Autonomia guberniei, garantată în 1816, este desființată în 1828, guvernatorii boieri moldoveni fiind înlocuiți prin guvernatori militari ruși. În 1829, biserica este trecută, în ciuda
Basarabia () [Corola-website/Science/296621_a_297950]
-
și bulgari - 0,2% (297 loc.). Ponderea găgăuzilor este foarte mică, de 0,2% (243 loc). Altor etnii aparțin 2 889 locuitori, circa 2,3% și nu și-au declarat naționalitatea 183 persoane, 0,1%. În Bălți populația este mai pestriță, dar, de asemenea, predomină moldoveni/românii - 65 079 persoane. La recensământul precedent, din 1989, ponderea moldovenilor era de 37 la sută. Din minoritățile etnice cele mai numeroase sunt ucrainenii - 29 668 persoane și rușii 24 341 persoane, fiind urmați de
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
sărbătorit ca poet național la 80 și 85 de ani. S-a bucurat de mari avantaje în regimul comunist, ca și Mihail Sadoveanu, colaborând cu autoritățile și scriind poezii sociale pe placul acestora. Publică poemul "1907 - peizaje", "Cântare omului", "Stihuri pestrițe", "Poeme noi", "Cu bastonul prin București". În 1967, poetul moare, fiind înmormântat, alături de Paraschiva, soția sa, în grădina casei din Str. Mărțișor, cu funeralii naționale. Casa a rămas până astăzi muzeu, fiind menținută de fiica sa, Mitzura Arghezi. La vârsta
Tudor Arghezi () [Corola-website/Science/297548_a_298877]
-
fiasco. Pe de o parte Calamități literare cu Euphoric și Fu*k is the world cu Bishop s-au dovedit experimente nereușite. Neașteptată intervenție a lui Rîmaru, ce își reglează conturile cu ascultătorii hiphop ce i-au criticat diversele colaborări pestrițe, cade cum nu se cade mai prost pentru "MC-ul de la Gară", venit să dea Alarmă falsă. Pe final, colaborarea cu Killa Army în urmă concertului susținut de Wu-Tang Killa Beez în februarie 2006 la București e una modestă - din
Fabricant de gunoi () [Corola-website/Science/317023_a_318352]
-
au fost moldovenești. În perioadele 1859-1878, 1918-1940 și 1941-1944 i-au aparținut României. Din august 1940 până în iunie 1941 și din august 1944 încoace sunt Ucrainene (până în 1991, în cadrul Uniunii sovietice). Aceste diferite stăpâniri au lăsat în jurul limanelor o populație „pestriță”, dintotdeauna multinațională. Începând din secolul al XIX-lea s-a început construirea de diguri în ideia de a preveni inundațiile și alunecările de teren, dar și de canale amenajate (precum Bîstroe) care să facă legătura cu Dunărea pentru navigație. Aceste
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]