4,268 matches
-
Acasa > Versuri > Frumusete > POEME DE DRAGOSTE (2) Autor: Georgeta Resteman Publicat în: Ediția nr. 190 din 09 iulie 2011 Toate Articolele Autorului Iubire Muguri de lumină și cer senin flori de iasomie cu petale de liniște cântec de greieri și-un râu de iubire revărsat tainic în grădina sufletului meu... tu, țesător de vise cântând la harpă imnuri divine îți limpezești privirile-n boabe de rouă intonând imnuri de slavă și dăruind pace... ce
POEME DE DRAGOSTE (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366683_a_368012]
-
ierburi ucise ieri de arșiță, primenite azi noapte în strigăt de lună nouă se ’nalță perdele de aburi dansând grațios înspre nouri iar eu, răstignită-ntre vise le-admir năucită splendoarea. leneșe flori trezite de coruri de greieri își ridică-amorțite petalele fine, despletindu-și corole pe fragezii lujeri dăruiesc tot nectarul spre harnice, neîntrecute albine. Din liniști se naște un murmur sub umăr de deal preludiu de viață ce prinde alene contur prin frunza de-alun răzbate un cânt de caval
POEME DE DRAGOSTE (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 190 din 09 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366683_a_368012]
-
Literatura > Fragmente > ZILELE ALĂTURI DE UMBRA TA Autor: Maria Ileana Belean Publicat în: Ediția nr. 569 din 22 iulie 2012 Toate Articolele Autorului nu sunt oarecare sunt profilate pe un cer străveziu timidă rup ramuri din mine în sinele lor sunt petale pe care șoaptele s-au așezat pe aripe de fluturi fiecare răsuflare din vocea-ți suavă o strecor în ființă atingând cerurile cu acordul ei contemplu cu privirea neștiutoare mișcări orientări ninse cu praful așteptării vise umbrite de lăstari sădiți
ZILELE ALĂTURI DE UMBRA TA de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366649_a_367978]
-
Căutătorul tăcerii mistice” - adică, Ucenicul Supremei Aflări: „Eu caut în mine/ tăcându-mi roza tăcerii” (cf. „Temelie a Puterii Începuturilor”, p. 9). „Roza”, în creștinismul esoteric medievalo-alchimic, este Hristos-Lumina Lumii. Roza/Trandafirul/Tradafillos este hieratica Floare cu 1.000 de Petale...! Numai prin simțirea efectivă, a Verbului Demiurgic, se pot stabili, și pentru om („precum în cer, așa și pre pământ” - sau, în Tabula Smaraldina: „Ceea ce este jos este la fel cu ceea ce este sus, și ceea ce este sus este la
INCANTAŢIA COSMICĂ A UNUI INIŢIAT: N. N. NEGULESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366648_a_367977]
-
mea lumină ! Și m-am văzut că pasărea zburând Ușoară către zarea cea senina... ● -Floricica, floricica, Te văd firava și mică, Spune-mi cine te-ocrotește? -Domnul meu și-al tău, firește. -Floricica, floricica, Cine-ți țese haină ta Cu petale de rubin Și cu praf de aur fin ? -Cine-i meșterul măiastru ? -Dumnezeu din cerul albastru ! -Spune-mi cine te hrănește Și cu roua te stropește ? -Cin’te crește din pământ Și te leagănă în vânt ? -Domnul meu și-atoatesfânt ! El mă are
PIERDUTÃ ŞI RÃSCUMPÃRATÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 198 din 17 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366730_a_368059]
-
15 august 2016. Dă spicul grâului să plece, rămâne lanul gol și trist, în așteptarea plugului de toamnă și-a primelor semințe... Un mac rănit, la treierat, și-a amintit de tine, genunchiul și-l apleacă și fruntea, la pământ, petalele-și adună-a rugăciune și-ndată-ți scrie așa : „Ți s-a dat nume MARE și SFÂNT, să-L porți cum se cuvine, în viață...și în gând, cu mare bucurie ! „ De-acum...și el s-o duce să-și
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
un mac rănit... Citește mai mult Dă spicul grâului să plece,rămâne lanul gol și trist,în așteptarea plugului de toamnăși-a primelor semințe...Un mac rănit, la treierat,și-a amintit de tine,genunchiul și-l apleacăși fruntea, la pământ,petalele-și adună-a rugăciuneși-ndată-ți scrie așa :„Ți s-a dat nume MARE și SFÂNT,să-L porți cum se cuvine,în viață...și în gând,cu mare bucurie ! „De-acum...și el s-o ducesă-și odihnească roșul,pentru... vreun
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
15 august 2014. Dă spicul grâului să plece, rămâne lanul gol și trist, în așteptarea plugului de toamnă și-a primelor semințe... Un mac rănit, la treierat, și-a amintit de tine, genunchiul și-l apleacă și fruntea, la pământ, petalele-și adună-a rugăciune și-ndată-ți scrie așa : Ți s-a dat nume MARE și SFÂNT, să-L porți cum se cuvine, în viață și în gând, cu mare bucurie ! „ De-acum...și el s-o duce să-și
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
mai mult De ziua ta , MARIA.... Dă spicul grâului să plece,rămâne lanul gol și trist,în așteptarea plugului de toamnăși-a primelor semințe...Un mac rănit, la treierat,și-a amintit de tine,genunchiul și-l apleacăși fruntea, la pământ,petalele-și adună-a rugăciuneși-ndată-ți scrie așa :„ Ți s-a dat nume MARE și SFÂNT,să-L porți cum se cuvine,în viață și în gând,cu mare bucurie ! „De-acum...și el s-o ducesă-și odihnească roșul,pentru... vreun
GABRIELA BLĂNARIU [Corola-blog/BlogPost/366644_a_367973]
-
Un suflet bun, ce veșnic te iubește! Ți-am scris și am să-ți scriu poeme, A-i să rămâi eternă peste vreme! Torente de-amintiri vor da năvală, E revelația dulce, peste timp! Iar noi ne ofilim ca o petală, Uitați și triști, ca zeii din Olimp. . . Boabe de rouă, nu-s în astă țară, Eu n-am văzut o floare lăcrimând, Suspin acum, a douzeci și opta oară, Cum fac, când văd iar soarele-apunând! =27 August 2001= ,,Bate” miezul
SUSPIN de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 559 din 12 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366774_a_368103]
-
Prin ferestrele deschise. Un felinar, la colț de stradă, Pâlpâie, îmbietor... Și în jurul lui roiește, Dansul efemerelor. Bolta-și oglindește chipul, Unduindu-se pe-un val... Plutind pe raza uni far, Un vas, se-ndreaptă către mal. Crinii își deschid petale, Cu parfum amețitor... Un greiere, în iarbă, cântă, Romanța-ndrăgostiților. Pe-aripi de boare se-ntâlnesc, Doruri, vise și dorinți... În iatacuri se unesc, Pasiunile fierbinți. Poeții își îmbată pana, Cu elixirul muzelor... Și înscriu pe foi de timp, Poemele
NATURĂ de ADA SEGAL în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365587_a_366916]
-
opt cicluri, numărul opt semnificând echilibrului cosmic. Este numărul direcțiilor cardinale și a direcțiilor intermediare. Opt este numărul rozei vanturilor, a Turnurilor Vanturilor de la Atena. Adeseori este cifră spițelor de la roată, de la roată celtica până la Roată vieții budiste. Este numărul petalelor florii de lotus și a cărărilor Caii. Opt este numărul trigramelor din Yijing și al stâlpilor Mingtang-ului, al îngerilor care poartă Tronul ceresc. Așa cum o indică stâlpii Mintang-ului, îngerii tronului și partea octogonala a lingamului, numărul opt, octogonul, au și
PARADOXURILE DIN SONETELE LUI ADRIAN MUNTEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365607_a_366936]
-
În ocean ce amăgește, ca să-ți spun că te iubesc! Și voi ignora canoane, artificii si orgolii Voi lăsa-n urma-mi magnolii și un zâmbet la icoane... Ca să poți să mă găsești, drumul ți-l presar cu stele Și petale efemere, însă vreau să te zorești... Nu e timp de amânare, apa lacului îngheață Lotușii schimbați la față se topesc într-o oroare L-aș lua pe fiecare și în săn mi l-aș ascunde, Dintre tulburate unde să-mi
AM SĂ VIN... de ANTONELA STOICA în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365664_a_366993]
-
M Ă V A R Ă E primăvară, atâtea timpuri Și anotimpuri, când au trecut? E primăvară, dorul de țară, Mă prinde iară, ca la-nceput! E primăvară și ciocârlia Străbate glia bunilor mei. E primăvară și ninge-afară, Dar cu petale de flori de tei. E primăvară și lin coboară, Parfumul suav, înspre imaș. E primăvară. Auzi izvorul, Cu murmur dulce de copilaș? E primăvară, în suflet zace, Gândul de pace pe tot pământul. E primăvară dar omenia, Și armonia, o
E PRIMĂVARĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 595 din 17 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365673_a_367002]
-
alb-am strâns într-o mănușă Și-am dat cu cheia, ascunzând fugar În șifonier toți anii, după ușă Trei riduri le-am ascuns într-un fular. Și mă gătesc frugal în păr c-o floare, Pe buze-mi pun petale-n jar de mac, O rochie de verde, ca o boare Apoi mă-nmiresmez cu liliac. Și-oi dănțui desculță toată vara Dezlănțuită-n viață ca un dor Ce se-ntețește când se-arată seara Și umblă trubadur pe sub pridvor
VĂRATECĂ DORINŢĂ de ADRIANA NEACŞU în ediţia nr. 603 din 25 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365691_a_367020]
-
poezii de Titina Nica Țene; Moartea meduzei - minipoeme de Radu F. Gurău; Pergamente - poeme româno-albaneze de Sorin Arbănaș și, în final, Semnele vremii. Gânduri șoptite către fratele Gavriil de pe Ceahlău, autor Alexandru Nemoianu. Capitolul al doilea, intitulat sugestiv „Am cules petale albe din tainele condeierilor: ÎNTÂLNIRI CU SCRIITORI”, ne readuce în atmosfera de sărbătoare a întâlnirilor literare din sala Mircea Eliade a Bibliotecii Metropolitane Mihail Sadoveanu, unde, cu un zâmbet cald și brațele larg deschise, ne întâmpina organizatoarea acestor întâlniri - poeta
ÎNTRU „TIHNA PELERINULUI” CITIND „CUVINTE DE MĂTASE” de FLORICA GH. CEAPOIU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365656_a_366985]
-
revelație a limbajului, aici își va fi aflat începutul: „Și-mi pare că, adânco,lumina mă botează/ într-o răpire mută în vin și în pocale,/ căci uite trandafirul în sânge cum burează/ fără să muște, lacom vestindu-mă-n petale ... ” Limbajul purificat, grațios și meditativ, cu vagi ecouri din vitalismul blagian, mărturisește jubilația simțurilor tinere și caste. Deși poezia începuturilor stă sub semnul clasicismului/ tradiționalismului, ea ne dă șansa vederii umbrei regelui Midas: tot ce atinge Poetul se preface în
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
apărut la prestigioasa editură „Cartea Românească” din București. Acest prim „chenar liric” s-a bucurat de o grafică aparte, semnată de Mircia Dumitrescu, iar redactor de carte a fost exigentul scriitor Mircea Ciobanu. Inițial, volumul se numea Vestindu-mă-n petale, însă, din considerente ideologice, lesne de înțeles la acel moment, editura, fără a-l consulta pe poet, a schimbat titlul cărții! Poeziile sunt grupate în patru cicluri inegale cantitativ: Încearcă să te-apropii de-un singur fir de iarbă!, Interludiu
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
univers până la implozie iscând a neștiuta oară primul gând așadar lumea este numai poezie și mizeria în care tu trăiești acum este o iluzie melodia infinita a lui wagner fruntea îți este portativ peste care aș trece un mănunchi de petale pielea să nu semene cu pământul arat de centauri cu aripi retezate genele sunt clape de pian care îți colindă irisul privește-mă fără să clipești! lasă iubirea suspendată ca un staccatto între acordurile acestui deja-vu! geneze în fiece secundă
CARTEA CU PRIETENI XXXXIX- LAURENTIU BELIZAN de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365748_a_367077]
-
trimitere la strămoși, la înaintași care parcă o cheamă spre locurile natale. Volumul, apărut în condiții grafice deosebite, ( copertă și grafică semnate de Mihai Cătruna și tehnoredactarea Simina Silvia Șcladan- scriitoare dedicată literaturii pentru copii), este structurat în cinci cicluri: Petale de iubire, Ancestrale chemări, Thalassa! Thalassa!,Licoare magică, Iubirea,Neliniști metafizice, și se încheie cu Reflecții la “Ancestralele chemări “, semnate de poeta Georgeta Olteanu și Postfața doamnei prof.ing. Simina Silvias Șclatan, cicluri a căror temă se interferează, evidențiind visceralul ce
AL. FLORIN ŢENE: FLOAREA CĂRBUNE- ANCESTRALE CHEMĂRI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 706 din 06 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365782_a_367111]
-
viața. Viața florilor este la fel ca și atâtor alte ființe ce se nasc apoi se reîntorc de unde au venit. - Acesta este ciclul natural al vieții! mi-a șoptit, confidențial, tufa de iasomie. Le poți păstra frumusețea culorilor și gingășia petalelor, pictându-le, a mai adăugat înțeleapta iasomie. Astfel, chiar și iarna, când plapuma de nea acoperă pământul iar florile vor fi adormit de mult, tablourile pictate îți vor încânta privirea și încălzi sufletul. Am rugat-o pe bunica să-mi
GRĂDINA FERMECATĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 712 din 12 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365762_a_367091]
-
primăvara semăna cu o fată care se îmbracă în straie noi într-o dimineață de duminică să meargă la biserică, în sat: opincuțe ca brazdele de pe ogoare, catrința înflorată cum câmpurile, legată cu brâul-curcubeu, ia de un alb strălucitor ca petalele ghioceilor, băsmăluța legată sobru sub bărbie, umbrindu-i discret ochișorii albaștri, care caută galeș spre flăcăii ce se întrec în goana cailor, ținând frâul cu o mână iar cu cealaltă învârtindu-și căciulile pe deasupra capului, chiuind, crezându-se fiecare ca
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
mai viteaz dintre viteji. Și cum primăvara este plină de viață ca orice fată, într-una din zile împunse cu degetul ei vrăjit bătrânul păr sălbatic din vârful dealului: „Înflorește, domnule!” și părul înflori. Deodată se întâmplă ceva neașteptat. De sub petalele gingașe omizile priveau uluite câmpul plin de flori peste care zburau niște vietăți fascinante. - Sunt îngeri! șoptiră omizile și căzură în genunchi murmurând o rugăciune. Îngerii tremurau în aer, se legănau pe câte un fir de iarbă ori oftau pe
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
coaja îngroșată de vreme și scorbura ca o rană veșnic nevindecată, cu crengile înnegrite și strâmbe, înclinat ca un cioban ce se sprijină în bâtă, așa cum era, încărcat cu flori, părea mai degrabă un flăcăuaș decât un bătrânel. Și, de sub petalele florilor sale, evlavioasele omizi coborâră ochii. Cu toatele rămaseră nemișcate, privind doar cu coada ochiului făpturile înaripate care dansau nepăsătoare peste câmpul înmiresmat. Și zi de zi, omizile priviră îngerii și bătură mii de mătănii în fața lor. Numai că totul se
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]
-
Pe care-alerg atunci când taci, Cu pasul greu în asfințit. Cărările mi-au ruginit. Un peregrin pribeag am fost, Dar știu că toate au un rost Între pământ și infinit. SONET Rostogolesc tăceri în gândurile mele, În liniștea boemă se scutură petale; Din raze de lumină ce-mi stăruie pe cale, Speranțele-mi aleargă nebune printre stele. Se sfarmă cu iuțime frustrările agale Ce-ncorsetau iubirea, plătind tribut pe cele Mai tainice-aspirații, pe aripile grele. Azi mă înalț, și uit, și mai străbat
RĂTĂCIRI PRINTRE RÂNDURI (POEME) de MARIANA MIHAI în ediţia nr. 1697 din 24 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/366131_a_367460]