294,432 matches
-
însuflețirea unui student tomnatic la cursurile lui Roland Barthes și Jean-Pierre Richard (la un moment dat își propune chiar să facă un doctorat sub îndrumarea reputatului critic literar), stă ore întregi în bibliotecă, discută fără complexe cu portăreasa, vânzătoarele din piață și băcanul, ascultă interminabilele bârfe din comunitatea românească, nu ezită să admire fauna feminină de pe rue Saint-Denis sau din Place Pigalle, intră chiar la un film pornografic (unde se plictisește repede sau, cel puțin, așa pretinde), participă la petreceri organizate
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
vieții într-o democrație. Dezbaterile din presă și de la televiziune la care participă intelectualii cei mai proeminenți, disputele intelectuale, purtate în ambianța confortabilă a cafenelei, fără teama că eventualele idei incomode ar putea atrage repercusiuni asupra celor în cauză, bogăția piețelor și a magazinelor de tot felul, naturalețea cu care pot fi comandate la orice restaurant mâncărurile cele mai fine și vinurile cele mai bune (astăzi, la noi, toate aceste revelații pot părea chestiuni banale, dar vă asigur că în urmă
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
de cultură. Critica literară, dincolo de propagarea ei desțărată, rămâne motorul viabil al limbajului înnoitor. Ea și-a adăugat fratern, limbaje din arealul umanist (filologic, ling vistic, etimologic și lexical), filosofic, unde ideile stau la adăpost, gata oricând să iasă în piața comunicării, ca să dea o mână de ajutor înțelesurilor din sintaxa semnelor. 1. Semnalarea aceasta, deloc constatativă, ci dureroasă, fără măsură, mă determină să spun că în anul 2014, m-am abonat și la reviste de cultură: Nord Literar (din Baia Mare
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
Buzura). 3. Mai rar, am acces la revista Lettre internationale. 4. Iată cum am chibzuit că pot să fiu computat la contemporaneitatea literară din țara mea. Sistemul cultural din tăbăcita noastră democrație mă înde părtează de la luarea în folosință a pieței Presei libere. Și atunci, devin și eu ...egoist! Cu sacrificii financiare, e drept! 5. În paginile, de acum prestigioasei publicații Nord Literar, am descoperit, cu ceva ani în urmă, și semnătura domnișoarei Daniela Sitar-Tăut (n. 7 nov. 1972). 6. Dânsa
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
păpuși încălzindu-se la gura șemineului ori însușindu-și lecțiile într-o sală de clasă; păpuși aflate la cumpărături, la mercerie sau în raionul de confecții; fantoșe confiscate de eclerajul unei săli de spectacol ori de agitația mulțimii dintr-o piață; păpuși la munte sau la mare, pe iarbă ori pe nisip. Toate constituite în teribile analize ale expresiei umane. Să fi văzut cât de plastic îmi relatau despre aventurile galante și abundența traiului din anii ^30, despre austeritatea și privațiunile
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
arăta nimic, dacă așa simți tu. Cum ți-a plăcut,... ce zici de... Atât de departe, atât de mult timp?... - E grozavă, mi-a plăcut mult. - Problema de care-ți vorbeam, ar fi că... Adică am putea merge împreună la piață, la o luptă de cocoși, și-apoi fiecare din noi să descrie ce-a văzut. Ce se întâmplă și ce ai văzut tu și ce ți-a rămas în minte. Chestii de-astea. Fleacuri. Ca să vedem fiecare ce a văzut
Un băiat care scrie bine by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10292_a_11617]
-
PRIMA IMAGINE Repet cu Încetinitorul pe ecranul imaginației propria mea Închipuire. Eu sunt Într-o copilărie abstractă, care este una mentală, da, parcă aș vrea să fiu unul din copiii aceia de care vorbește Hristos, copiii aceia care cântă În piețe și oamenii trec indiferenți iar ei spun: „v-am cântat din fluier și nu ați dansat”, nu v-ați bucurat, nu ați râs, mai adaug eu. Da, eram un copil, aveam o copilărie interioară atât de frumoasă și eu mâncam
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
de mormântul lui Mihai Eminescu, idolul său de-o viață. La Începutul acestui an, pe 12 ianuarie, sub un ger năprasnic de 28șC, Împreună cu prietenul meu canadian, inginerul, poetul și scriitorul Alexandru Cetățeanu, cu un braț de flori, luat din Piața Coșbuc, ne-am dus la Bellu să-i mulțumim lui Augustin Z. N. Pop, pe a cărui piatră funerară stă scris epitaful sub semnătura lui autentică, scris cu caractere gotice: „Cred În Eminescu ca În soare, În magia frumosului și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
acceptat altfel decât prin contaminare emoțională. ICR-ul are menirea constitutivă să reprezinte cultura română, În ansamblul ei, cu ceea ce a avut și are mai valoros și identificabil românesc. Patrimoniul cultural nu este negociabil pe criteriul cererii și ofertei de piață! Apare din nou Întrebarea dacă noi, romanii, nu ne dăm singuri În cap și ne tăiem craca de sub picior. Credeți că ar putea măcar exista o dezbatere serioasă În țările cu pricina pe tema dacă Lermontov, Heine, Schiller, Baudelaire, sau
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
ca valoare fundamentală a României este datoria românilor, și nu se poate real iza decât pr intr -o strategie guvernamentală. Lăsat la voia inițiativelor individuale (indiferent cât de bine intenționate sau de reușite) sau la voia cererii și ofertei de piață, Eminescu va rămâne În continuare necunoscut, sau va intra În atenția publicului străin doar prin teme senzaționaliste, nesemnificative În raport cu imensa sa dimensiune culturală. Intervenția instituțiilor culturale și a guvernului este absolut imperativă dacă Eminescu mai Înseamnă ceva pentru români. Mi-
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
a Scriitorilor Români, știam de multă vreme că se lupta cu un cancer la gât. Se pare că știa de cumplita boală Încă din anul 2004, când a venit la Montreal pentru a asista la dezvelirea statuii lui Eminescu din Piața României, al cărei creator era. A scăpat de suferință pe 12 decembrie, În anul nefast 2008. Când l-am vizitat la București ultima oară, acum un an, nu mai putea vorbi. La gât, avea un bandaj care acoperea o rană
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
și neutru al cercetătorului situat dincolo de isterie și de orice tentație a fetișismului. În pofida faptului că opera majoră a lui Brâncuși, Coloana fără sfîrșit, a fost sever agresată, că infractori derizorii și colportori fără scrupule au aruncat în serie, pe piața românească și nu numai, tot felul de falsuri Brâncuși, unul mai caraghios decît altul, că exegeza delirează și amatorismul hermeneutic a ajuns la limita ridicolului, Barbu Brezianu și-a păstrat măsura, echilibrul și înțelepciunea. Reeditarea, cu cîțiva ani în urmă
Brezianu și Brâncuși by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10298_a_11623]
-
Nelu pleacă de la restaurant și intră la W.C., iar când iese a fost înconjurat de vreo trei câini care era să-l muște, după care merge în stația Filaret de unde ia tramvaiul 17, clasa a II-a, coboară în stația Piața 1949 și tot în aceiași stație ia tramvaiul 15, clasa I, coboară la stația Buzești alunecând pe scară la coborâre, apoi merge pe jos pe strada Buzești, intrând la numărul 53 - debit - de unde cumpără țigări, apoi iese și continuă să
Fața ascunsă a comunismului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10325_a_11650]
-
mai urmărit ceva tot astfel, obsesiv. Eram în Canary Wharf, la Londra, un complex de zgârie nori fabulos, construit direct în apă, cu linii de metrou suprapuse, aeriene și subterane, cu artere comerciale sub pământ (un adevărat oraș), cu impresionante piețe publice și parcuri și mi-am adus aminte de replica auzită de mine în țară, la televizor, din gura unei tinere doamne, actual ministru și fost ministru. Vorbind despre autostrada București-Pitești care mereu se strică (o, baladele noastre populare, marca
Vara 2006, teme românești by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/10323_a_11648]
-
prea bine știm, de alți critici, istorici literari, profesori. în sfîrșit o consemnare stupefiantă a poetei ce-ar dori să ni se înfățișeze "purificată", ca un soi de Albă ca Zăpada a pocăinței: Am ascultat o casetă cu acea nefericită Piață a Universității și cu cîntecelul Ťmai bine huligani decît activiști, mai bine morți decît comuniștiť care, cumva, îmi aduce aminte de cenaclul Flacăra al lui Păunescu". Ce-ar mai fi de adăugat?
La scara 1/1 by S. Damian () [Corola-journal/Journalistic/10328_a_11653]
-
Cristina Cheveresan În primăvara lui 2004, într-un prim val de șapte prozatori, editura Polirom lansa pe piața românească de carte sloganul "Votați literatura tânără"! Pe cât de diverse s-au dovedit de la început scrierile promovate, pe atât de numeroase reacțiile din trena noului trend. Dezbateri publice, confruntări mediatice, cronici laudative și depreciative s-au conjugat într-un boom
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
serialul se și inspirase. Fiecare sarcină impunea o aventură aparent imposibilă, cu risc mortal, dar, pe rând, eroul nostru le izbutea pe toate, afară de ultima, unde eșua. Drept care trebuia să o ia de la început. O nouă recoltă de fascicule inunda piața. Pierzând, de la un moment dat în sus, legătura cu viteazul Percy, nu știu dacă în cele din urmă și-a văzut visul cu ochii. Dar presupun că norocul orb, care l-a ajutat de fiecare dată să iasă la liman
Un club de marcă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10340_a_11665]
-
poate pripit, că ne-am maturizat... Un cronicar autentic este și Bogdan Crețu, chiar dacă debutul său editorial, dublu, îl arată disputat între formula criticii academice și aceea a foiletoanelor consacrate noilor apariții editoriale. Cum însă de studii universitar-doctorale e plină piața culturală românească, mi se pare mult mai important, în context, acest volum de Arpegii critice decât monografia Matei Vișniec - un optzecist atipic, apărută simultan. E interesant, ba chiar simptomatic, că tânărul autor resimte cel dintâi această "scindare", nu numai sub
Forța bunului simț by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10346_a_11671]
-
și începutul secolului XX: independență, intransigență față de puterea politică, curajul de a susține cauze nepopulare. Prin contrast, intelectualii contemporani sunt prezentați ca niște negustori a căror unică preocupare este de a-și transforma calificările și experiența în marfă vandabilă pe piața audio-vizuală. Seduși de mirajul televiziunii, intelectualii sacrifică argumentația rațională în favoarea unui discurs rudimentar, pentru a se bucura de simpatia publicului neavizat. Compromisurile cu puterea politică sunt la ordinea zilei, fiind răsplătite cu posturi călduțe, favoruri etc. După trecerea în revistă
Prea de tot! by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10345_a_11670]
-
convertire subită la valorile democrației și prezență constantă la emisiuni TV după 1989. Rețeta succesului este completată de obținerea unei catedre universitare, care va fi exploatată în folosul colaboratorilor și al rudelor. Intelectualilor le sunt rezervate rolurile negative și pe piața editorială. în viziunea lui Adrian Gavrilescu, succesul de piață al unei cărți nu este o consecință a calității acesteia, ci a manevrelor de culise. Coordonatorii de colecții publică doar cărțile prietenilor, iar editurile își folosesc rețelele de influențe pentru a
Prea de tot! by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10345_a_11670]
-
emisiuni TV după 1989. Rețeta succesului este completată de obținerea unei catedre universitare, care va fi exploatată în folosul colaboratorilor și al rudelor. Intelectualilor le sunt rezervate rolurile negative și pe piața editorială. în viziunea lui Adrian Gavrilescu, succesul de piață al unei cărți nu este o consecință a calității acesteia, ci a manevrelor de culise. Coordonatorii de colecții publică doar cărțile prietenilor, iar editurile își folosesc rețelele de influențe pentru a obține cronici favorabile în principalele reviste culturale. Vânzarea cărții
Prea de tot! by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/10345_a_11670]
-
că o astfel de percepție a indivizilor a fost determinată de către una dintre ideologiile moderne ce și-a reușit împlinirea, daca este să o judecăm prin exigenta lui Gramsci, adică a ajuns la stadiul de "bun simț". Dacă în problema pieței libere, a redistribuirii avuției, a libertăților indivizilor sau a limitelor statului de drept există dispute între adepții diferitelor ideologii, în ceea ce privește relația individului cu națiunea lucrurile nu au mai fost puse la îndoială, cel puțin până la jumatatea secolului XX. Și asta
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
îndoială, cel puțin până la jumatatea secolului XX. Și asta pentru că naționalismul este ideologia care are în atenție în mod exclusiv identitatea individului și raportarea lui la propria comunitate, la realitatea socială și politică în care el își concepe prezența pe piață, relația cu statul etc. așa cum celelalte ideologii îl determină să și-o conceapă. După cum arată Brian Barry 2, "din unghi prescriptiv, naționalismul implică ideea că orice om trebuie să aibă o naționalitate, și numai una, si ca aceasta trebuie să
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
medicale se află în dezbatere în numeroase țări europene; sistemul francez său german, recunoscute că modele eficiente pentru modalitățile de finanțare și drepturile oferite asiguraților, au unele dificultăți în armonizarea capitalului de stat cu partea privată a investițiilor. Introducerea legilor pieții și rentabilizarea spitalelor sunt noțiuni care se vehiculează de câteva decenii în țările dezvoltate și în ultimii ani și în țara noastră. Centrele medicale academice au o misiune triplă: cercetare, educație medicală și îngrijire clinică. Pentru susținerea cercetărilor medicale de
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
fost și cuvântul de salut al rectorului Universității "Petre Andrei" din Iași, prof. univ. dr. Doru Tompea: "Parcursul Republicii Moldova pe traiectul european nu va fi deloc simplu: vă așteaptă un spațiu economic mai prosper, dar axat pe o economie de piață concurențiala și competitivă, dura, dar și pe valori culturale care pot părea stridente și exterioare după ani întregi de copleșire etnico-lingvistico-culturală a ființei noastre naționale din această zonă". În deschiderea conferinței de la Universitatea "Alecu Russo" din Bălti, Consulul General al
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]