9,829 matches
-
într-o parcare, după ce am traversat o localitate în care remarcasem numeroase case arătoase și curți ce oglindeau o bunăstare materială a proprietarilor. Am aflat, ceva mai târziu, că tocmai trecusem prin localitatea Vicov din județul Suceava. Ploua încetișor, cu picături micuțe, dar curiozitatea a fost în măsură să depășească reținerea provocată de vremea nefavorabilă. Am coborât cu toții și, intrând pe poarta principală a unui obiectiv economic, am fost surprins să constat, din prima privire, curățenia și ordinea desăvârșită ce domneau
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
covor de-acolo vin ! *** Blestemul Dragobetelui blestemat sunt să mă țes nou veșmânt pe corp ales vânt să-ți fiu să te adie pe sânii-ntăriți sub ie rouă-nrourată crudă pe trupul de paparudă apoi raze calde ninse peste picături prelinse să te ardă ca de focuri cerc de brațe pe mijlocuri să te zbați să simți arsură când te-oi săruta pe gură să te-ascunzi ca luna-n nori când te-oi lua de subțiori unde iară să
DRAGOBETE de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1881 din 24 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383960_a_385289]
-
Nu suntem chipuri, ce caută mereu altă formă, ci doar simțuri înaripate în dans de zi, de seară, dar mai cu seamă de dimineață! Orice cântărire, a ceea ce a fost, doar crengilor între creșterea și desfrunzirea anului și ierbii sub picătura de rouă, brumă sau îngheț căzute din nopțile de suspine, să o lăsăm... E drept, e greu de înțeles, și totuși, poate... nu chiar, cel ce nu vine, cel ce nu vorbește, nu are ce spune sau nu are curaj
DANS de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384006_a_385335]
-
Acasa > Literatura > Proza > LA CAMPANELLA Autor: Silvia Cinca Publicat în: Ediția nr. 1874 din 17 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Visul s-a oprit. A prins viață magia. Inflăcărarea a adus cu ea picăturile de ploaie care s-au stabilizat într-un drum invers. Transformate în structuri cristalice se ridicau către cer ducând ploaia acolo de unde venise. Si odată cu ea, s-au amestecat peste trupul norilor visele noastre ale oamenilor copleșiti de durerei și
LA CAMPANELLA de SILVIA CINCA în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384024_a_385353]
-
muza niciunei melodii! Constatăm indignați o decență pudică din partea sufletului,care stă consternat,cu priviri de mătase,sub o ploaie ce nu-și mai ridică vălul de pe caldarâmul lui.Și,ne ascundem sub o ceață groasă de incertitudini,în spatele unor picături de rouă,doar pentru a ne potoli frustrările și setea asta de îngâmfare ce ne spânzură,numită frică.Te întrebi fără drept de vot asupra răspunsului,dacă consternarea asta nătângă de viață și reproș,ar putea fi umilită sau nu
GARA SUFLETELOR de DOINA BEZEA în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384076_a_385405]
-
surde... Nu mai e loc in jur de amintiri, De împliniri noi sau vechi netrăiri, Devin doar tristeți ucigătoare, Dor mereu, deși sunt trecătoare Și se sting pe rând, în al lor scurt drum Spre nicăieri, transformându-se-n scrum! Picături de ploaie se preling greu La fereastra trupului cald al meu, Poposind imagini rupte-n frânturi Printre iluzii ori sumbre gânduri, Sufletul mi-e-ncătușat în șoapte, Captiv lumii viselor necoapte... ~ Cristina P. Korys ~ ( sursa foto: net) Referință Bibliografică: Suflet încătușat în
SUFLET ÎNCĂTUŞAT ÎN ŞOAPTE de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383392_a_384721]
-
în scrisul meu, în fantezia mea, un refugiu”. „Un refugiu? Din fața cui?” „A loviturilor vieții”. „Dimpotrivă! Le deschizi larg poarta de intrare. Ai curajul să le primești, să le recunoști, să le înfrunți...” „Ai văzut cum le sorb? Până la ultima picătură”. „«Suferință tu, dureros de dulce». Și suferința e de la El. Totul” (pagina 27). Iată luciditatea în fața destinului, suferința care modelează mintea și mintea pune în forme prefecte corpul! Ceea ce definește existența în miracol este nașterea. Cu o frenezie extraordinară sunt
CONSTANTIN STANCU, TIMPUL CA UN GLONŢ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383360_a_384689]
-
Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 2232 din 09 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Poetul și Revoluția Poetul și-a scos pistolul de plastic A tras cu mulțimea primul jet de apă la gura țevii Oamenii au devenit picături de ploaie Iar șoseaua izvor cristalin ce urcă obosit muntele Poetul a scos o garoafă, pe post de grenadă din cel mai roșu sânge al poporului său o sinceră explozie de iubire Vocile treceau în cadență pe lângă Poet într-o
POETUL ȘI REVOLUȚIA, DE IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383399_a_384728]
-
din zilele imediat următoare, ușa se deschise încet și tata intră cu brațele pline de cadouri. Atunci am mâncat, pentru prima dată, curmale și smochine. Aduse de la București. De tata ! Din nou sănătos... Printre pachete, avea și o sticluță cu picături. Iar pe sticluță, scrisă frumos, rețeta. De la Rusoaică. Florica Patan, RUSOAICA Referință Bibliografică: RUSOAICA / Florica Patan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2232, Anul VII, 09 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Florica Patan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
RUSOAICA de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2232 din 09 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383396_a_384725]
-
acum când râd fiecare fibră a corpului înghețat se destinde iubesc florile de gheață. artă în gheață artă în fibre de gheață umane artă a tăcerii când zgomotul moare în copca primăverii pentru a-mi fi velință pentru tăcerea din picătura de rouă ascult mă ascult neîncetat prea zgomotoasă sunt. m-am obosit într-un cerc alergând ca un șoarece fericit de mișcarea spițelor mă întreb adeseori cine este poetul omul sau tăcerea adulmec trupul ei când versurile curg și încep
OMUL SAU TĂCEREA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383463_a_384792]
-
Viața e schilodită de multă vreme ~~~~~~~~~~~~~~~~~~ IUBIRE CU STIL (Dashuri me stil) Când sunt cu tine mă topesc Mă cuprinde un sentiment De bucurie și pace Mă simt fericit cu tine Tu ești o iubire cu stil Curată ca o picătură de stea Unde găsesc liniștea dorită Fără tine nici visele nu mai vin Mereu ridic mâinile Din cer mă rog Domnului Pentru tine și inima mea Tu rază de soare care luminezi Tot spațiul vieții mele Opțiunile cele mai fericite
TRADUCERE DE BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383455_a_384784]
-
mortală Nu se aude nimic În afară de arcurile timpului Mi se pare că o umbră Mă privește în ochi Inima în mine îngheață Nu știu de ce mi-e frică Fața palidă ca toamna Ce pâine măcină viitorul Răutatea învinge bucuria O picătură de lacrimă Mi-a curs pe față A șuierat în mine un ecou Iar prin vene un foc Mă arde cât mi-e de frică ~~~~~~~~~~~~~~~~~~ VISUL (Ëndrra) În toiul nopții Un vis mi-a stricat somnul Copila cu buze rumenite
TRADUCERE DE BAKI YMERI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383455_a_384784]
-
Cu dobândă-adeseori La fântâna dorului Numai dragostea bea apă, Și de-a lungul timpului De iubire nu mai scapă, La o margine de lume Dorul greu cerea tribut Dragostei ceva anume, Pentru tot ce n-a făcut, În fântâna dragostei Picătură vreau să fiu, Și din mine dacă bei Izbucnești în verde viu. Valer Popean,Târnăveni Referință Bibliografică: La fântâna dragostei / Valer Popean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2240, Anul VII, 17 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Valer
LA FÂNTÂNA DRAGOSTEI de VALER POPEAN în ediţia nr. 2240 din 17 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383480_a_384809]
-
mâncăm propria carne fiul nu mai este pentru noi, nici măcar durerea neputinței mi-am fracturat un picior al minții mâna o mai am încă-n atele Mănânc șchiop și merg fără mâini așa am ajuns într-un astăzi să colectez picături de sânge, să nu-mi fie sete mâine @ viorul muha Referință Bibliografică: Să nu-mi mai fie sete mâine / Viorel Muha : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2312, Anul VII, 30 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Viorel Muha
SĂ NU-MI MAI FIE SETE MÂINE de VIOREL MUHA în ediţia nr. 2312 din 30 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383521_a_384850]
-
o clipă în loc infinitul, Și-ar poposi odată cu el răsăritul, Prin versurile sufletelor poeților, Ar trăi nemurirea scrisă a sfinților!... În curgerea cristalină a lacrimilor Ar îngheța toată atingerea patimilor... Din dureri stinse ar renaște lumea, nouă, Împletind seninul cu picături de rouă... Speranțe ar înmuguri pure din pământ, Raze de început de zi le-ar legăna-n vânt, Transformându-le-n buchete de Nu-mă-uita, Ce veșnic dorurile-n ele le vor purta... Printre rime visurile toate s-ar plimba, Găsindu
POEŢILOR... ( DE ZIUA LOR) de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383528_a_384857]
-
inimile bat Și timpul se oprește din veșnicul tic-tac? Aș vrea... Aș vrea să fiu o adiere Să mă strecor în părul tău... S-aduc în arșiță răcoare Iar tu să știi că vântu-s eu... Aș vrea să fiu o picătură De apă rece, de izvor Pe-a tale buze însetate Tiptil...tiptil să mă cobor.... O lacrimă să fiu aș vrea Ce se ivește-n fericire S-aduc cu mine râuri multe Născute-n vise și iubire... Un curcubeu multicolor
POEMELE IUBIRII 2 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383560_a_384889]
-
ce-ți dorești... Ce ți-ai dorit...ce ai visat Dar m-am ascuns printre cuvinte Într-un poem înmiresmat! Sunt eu... Sunt eu...durere și surâs... Sfârșit și început...mereu... O lacrimă ce trist ai plâns Sunt eu... O picătură din marea agitată Sunt umbra palidă a unui zeu Un vis ce la-i visat odată Sunt eu... Sunt eu...o stea lucind departe Spre care-ai să privești mereu Dorind-o alături zi și noapte Sunt eu... Tinerețea mea
POEMELE IUBIRII 2 de MARIA LUCA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383560_a_384889]
-
Cu dobândă-adeseori La fântână dorului Numai dragostea bea apă, Și de-a lungul timpului De iubire nu mai scapă, La o margine de lume Dorul greu cerea tribut Dragostei ceva anume, Pentru tot ce n-a făcut, În fântână dragostei Picătură vreau să fiu, Și din mine dacă bei Izbucnești în verde viu. Citește mai mult La fântână dragosteiLa izvorul doruluiAm călcat pe-o rădăcinăși de-a lungul timpuluiTot plătesc banală vină,Tot plătesc pentru călcatVreau să urc încet la nori
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/383504_a_384833]
-
structurată a materie sub care te manifești și exiști este corolarul unui amestec de informații stratificate în inteligența specifică particule materiale și undelor cuantice. Poți primi inteligența stocată în evoluția firului de iarbă, a copacului, a unui fulger, a unei picături de apă, de la diferite animale ,păsări șau insecte. Chiar și de la semenii tăi, oamenii, experința părinților, a bunicilor, a unor rude sau chiar a unor terți de care habar nu ai. De aici vine sursa DESTINULUI tău, soarta, mai simplu
EXTRAS DIN MEMORIA DESTINULUI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382816_a_384145]
-
luneca în răstimpuri Așadar,hrăniți-ne voi,văpăi-culori !« Suntem atât de muritori ! »... XI. DIN CAND IN CAND..., de Mihaela Mircea , publicat în Ediția nr. 2062 din 23 august 2016. DIN CÂND ÎN CÂND... Mamei mele Din când în când, discretă, Picătura eu Stă pe obrazul tău Sub ochiul stâng, încercănat de vreme, dând strălucire soarelui din sufletul tău,Mamă ! CEL MAI POTRIVIT MÂINE Spre miezul nopții luna urcă scântind Prin geamul meu albastru se vede cerul tivit cu stele M-aș
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
prin fiecare frunză, Dar pe genele mele se așază târziul. Ajută-mă lună! Dă la o parte fiecare strat al acestui târziu În curând va fi mâine! Citește mai mult DIN CÂND ÎN CÂND...Mamei meleDin când în când,discretă,Picătura euStă pe obrazul tăuSub ochiul stâng, încercănatde vreme,dând strălucire soareluidin sufletul tău,Mamă !CEL MAI POTRIVIT MÂINESpre miezul nopțiiluna urcă scântindPrin geamul meu albastruse vede cerul tivit cu steleM-aș pierde în coaja unui copac,aș hoinării prin fiecare
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
-mi goală o umple de luminăDurerii mele,Doamne,pune-i un dulce glas !... XXIV. SCRISOARE, de Mihaela Mircea , publicat în Ediția nr. 1742 din 08 octombrie 2015. SCRISOARE Împovărată sunt de gânduri La ora asta când îți scriu C-o picătură de sineală Din ochii-albaștri de pustiu Penița ostenită abia scrie Filozofia unui muritor N-ai vrea să-ți dau povara asta ție Pe-o primăvară cu miros de dor! ... Citește mai mult SCRISOAREÎmpovărată sunt de gânduriLa ora asta când îți
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
Din ochii-albaștri de pustiu Penița ostenită abia scrie Filozofia unui muritor N-ai vrea să-ți dau povara asta ție Pe-o primăvară cu miros de dor! ... Citește mai mult SCRISOAREÎmpovărată sunt de gânduriLa ora asta când îți scriuC-o picătură de sinealăDin ochii-albaștri de pustiuPenița ostenită abia scrieFilozofia unui muritorN-ai vrea să-ți dau povara asta țiePe-o primăvară cu miros de dor!... XXV. VINE TOAMNA!, de Mihaela Mircea , publicat în Ediția nr. 1738 din 04 octombrie 2015. VINE
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]
-
îngerii fără tălpi primesc azima curată a viselor oamenilor când în rugăciune, pleacă fruntea redescoperind pământul în care tremură ca niște fragmente de viață întruchipând zborul unui copil în jocul său neîntrerupt. acolo mă ascund, atunci când prin mâna Domnului, devin picătură solidă din coloana creației Lui. reînvăț mișcarea gândului de fiecare dată. este alta, și alta, și alta, sau înnebunesc privindu-i arcuirile, sinuozitățile prin întreaga mea ființă? cuvintele mă împresoară, ard. mai târziu, cuminți, se aștern. hălăduiește sufletul între somn
CĂUTĂRI CĂLĂTORII de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382920_a_384249]
-
Mi-e sete. (Baba 1 ia un pahar cu apă și o lingură. Se apropie de pat. Fiul îi ia paharul și-i dă muribundei apă cu lingura. Aceasta se îneacă. Nu poate să înghită. Abia poate să ia câteva picături de apă.) Muribunda (foarte lucidă) Domnule doctor? Doctorul: Am venit să te duc la spital ca să te faci bine. Muribunda: Nu merg la spital. Eu vreau să mor la casa mea, pe perna mea. Fiul: Nu o să mori! Muribunda (către
Editura BabelE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382923_a_384252]