10,156 matches
-
acești artiști, varietatea și complexitatea drumurilor individuale spre abstract este impresionantă... Poate cea mai interesantă secțiune a manifestării detaliază, în doar câteva pânze, rapida evoluție a lui Mondrian de la copaci de sorginte cézanne-iană la rețele de dreptunghiuri de diferite dimensiuni pictate în culori primare... Există un punct în expoziție din care, rotindu-te cu 360 de grade, poți vedea armonii vizuale de Kupka, Delaunay, Léger. Ultimul a ajuns la abstract prelungind tehnici cubiste. Delaunay a pornit de la impresionism și experimentele de
„Inventând abstractul“ la Muzeul de Artă Modernă by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/3700_a_5025]
-
răspund acestei bucurii trimițându-vă câteva flori într-un cadru, pentru camera d[umneavoa]stră de lucru. Aș vrea să le puteți primi cu sentimentul neumbrit de nici o grijă, acela[și] pe care eu îl caut și îl realizez, uneori pictând aceste frumuseți simple ale naturii, a căror taină noi o numim poezie. Al dumneavoastră cu cea mai respectuoasă afecțiune, Ion Vlasiu [Maestrului Perpessicius - Personal] * București, 11 iulie [1]966 Dragă maestre, Îmi îngădui intimitatea cuvântului cu care încep, foarte emoționat
Noi contribuții la bibliografia lui Ion Vlasiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5827_a_7152]
-
toate siteurile de popularizare de pe Internet, în frunte cu Wikipedia, fără a se indică vreo sursă documentara cu Hypatia din Alexandria, femeia filosof a atichității păgâne, si asta în ciuda asemănării izbitoare a personajului din frescă cu Portretul unui tânăr, tabloul pictat de Rafael pe la 1513 și interpretat că o posibilă reprezentare a lui Francesco Maria della Rovere, nepotul Papei Iulius ÎI, comanditarul frescei. Semnalată de Gruyerxii încă din secolul XIX, asemănarea cu portretul acestui tânăr ridică un prim semn de întrebare
Un get la Școala din Atena by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3719_a_5044]
-
puteau citi și aluzii la samavolniciile la care erau supuși țăranii români chiar în perioada când apărea poemul - ticăloasa colectivizare. 1907 este un mare poem satiric, și deseori regăsim aici forța expresionistă a celui care scrisese în tinerețe blesteme sau pictase tablourile crude ale închisorilor prin care trecuse. Trebuie uneori să vină cineva din afară, ca să ne deschidă ochii! Să sperăm că Arghezi va ajunge să intre în circuitul marilor poeți europeni, odată cu această traducere, care promite să fie amplificată pentru
Arghezi, într-o superbă traducere franceză by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/3573_a_4898]
-
Andrei Moisoiu (Google) Radu Mazăre a apărut pe scena festivalului de modă de la Mamaia, costumat în rege african. Cu pene pe cap, pictat pe față și cu o sulița de doi metri în mână, așa a aparut Radu Mazăre pe podiumul de modă din stațiunea Mamaia, într-o parada a costumelor exotice, scrie rtv.net. Primarul din Constantă spune că rolul i se
Cum arată Radu Mazăre costumat în rege african by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/35820_a_37145]
-
Triumf, Casa Poporului sau Ateneul Român. Ideea de a avea o stradă în trepte pictată, în Capitală, s-a născut din dorința inițiatorilor proiectului "Bucureștiul la scară" de a oferi oamenilor un loc al întâlnirilor boeme, însă cea care a pictat fiecare treaptă este artista Eva Radu: "A fost o provocare pentru mine să acopăr tot acest spațiu cu pictură..." Proiectul nu se va opri aici, întrucât inițiatorii vor să transforme în opere de artă și alte străzi degradate, dar și
Proiect inedit în Capitală: E genial! by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/38042_a_39367]
-
Covrig Roxana Premierul Victor Ponta a dezmințit ideea potrivit căreia PSD nu l-ar mai susține pe Crin Antonescu la Președinție. El a declarat că sunt colegi din USL, care-l "pictează" și pe el, în calitate de premier, mai rău decât PDL, despre care spune că "sunt niște personaje simpatice, care pot să spună ce vor". Ponta subliniază că declarația primarului din Târgu-Jiu, care îmbină "dacă și cu parcă" nu coincide cu nesusținerea
Ponta îl susține pe Antonescu: Unii colegi mă pictează mai rău ca PDL by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/38162_a_39487]
-
spune Ponta sau Cârciumaru”. Premierul a subliniat „Evident că e foarte greu să-i explic unui membru PSD sau unui simpatizant PSD că eu sunt prim-ministru și că toată ziua sunt trei-patru-cinci colegi din alianță pe la televizor care mă pictează mai rău decât PDL-ul”, scrie AM Press. Premierul spune astfel că ideea că social-democrații din Gorj amenință că nu vor mai sprijini candidatura lui Crin Antonescu la Președinție dacă acesta continuă să-l critice pe premier este exagerată.
Ponta îl susține pe Antonescu: Unii colegi mă pictează mai rău ca PDL by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/38162_a_39487]
-
prin fragmentele de frescă. Toți cei care intră pentru prima oară în contact cu ansamblul fragmentelor de frescă păstrate de la Curtea de Argeș sunt surprinși, de exemplu, de prezența numeroaselor imagini de sfinți militari, firească, pentru spiritul epocii în care a fost pictată biserica. Dincolo însă de toate detaliile iconografice care fac să zumzăie poveștile hagiografice din jurul fragmentelor de frescă și dincolo de măiestria fiecărei tușe de culoare și a expresiilor atât de diverse și de vii ale personajelor, alăturarea sfinților militari galeriei de
Mărturii. Frescele Mănăstirii Argeșului by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/3764_a_5089]
-
două voturi lui Nicușor Dan. Îl ascult pe un artist, de reală valoare și inteligent, cum face greșeala pe care mulți artiști o fac: își închipuie că adresantul poate să ghicească ce le-a trecut lor prin minte când au pictat, au compus, au scris. Dacă n-o face, și mai e și critic, înseamnă, e convins artistul, că a dat peste un prost care n-a înțeles nimic. În cartea tradusă de T, un evreu reușește să-i trimită nepoatei
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3781_a_5106]
-
veștejire moale în tente limfatice. E moliciunea de ochi recules a unui credincios care molipsește lucrurile cu blîndețe contemplativă, de aici tenta apoasă, alburie sau pămîntie a desenelor. Predilecția pentru nuanțe șterse merge mînă în mînă cu conținutul tablourilor. Paștina pictează colțuri de lume, dar aproape deloc situații umane. Cele cîteva portrete (mama, soția, Dumitru Stăniloae) sînt prea rare pentru a încălca regula. Ochiul său e atras de naturi moarte, de peisaje și de interioare obișnuite, de aceea pictura nu-i
Armonie inversă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3624_a_4949]
-
sens logic acelor episoade pe care, în lipsa desenului, le-ai putea descrie prin cuvinte. La Paștina nu există sens logic, ci doar miez estetic care culminează în tresărire mistică. Contemplativ pînă la înlemnirea cu orele într-un scaun, Paștina nu pictează din imaginație și nici sub inspirația unui motiv cultural, și de aceea ar fi inutil să te întrebi ce spune cutare tablou. Pentru Paștina, sensul logic al picturii e vană superstiție, din acest motiv pînzele nu spun ceva, ci trezesc
Armonie inversă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3624_a_4949]
-
observația lui Hegel intră în vigoare: tabloul devine accesoriu de umplut pereții. Paștina e un credincios fără principii dogmatice, un mistic fără argumente discursive. O natură clementă, tăcută, fără vehemențe oratorice. Decît să lege o conversație de politețe mai bine pictează zece acuarele. Un taciturn cu apetențe monahale și cu umori placide. Rugat să vorbească despre propriile tablouri, nu știe să le laude, nu știe să le explice. E un pictor fără doctrină și fără replici pregătite de acasă. E ingenuu
Armonie inversă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3624_a_4949]
-
duhul se străvede în el, iar pentru asta trebuie să fie fidel flerului mistic. Din acest motiv, Paștina e un pictor cu virtuți religioase în ale cărui tablouri nu e nici urmă de dogmatică bisericească. Nu a încercat niciodată să picteze icoane, poate din aceeași candoare de a nu se apuca de ceva pentru care nu era pregătit tehnic, deși sub unghiul curățeniei lăuntrice Paștina e peste pragul iconarilor. Pe de altă parte, cînd l-a nemulțumit înfățișarea unui tablou, nu
Armonie inversă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3624_a_4949]
-
mereu inspirație atunci când vine vorba de creațiile pe care le face. Are de unde să se inspire - atât din lumea mondenă, cât și din lumea politică: "Eu nu rămân niciodată în pană de idei. Când mă plictisesc de caricatură, aleg să pictez și tot așa". Cât despre ultima ispravă în materie de artă, ouă decorate cu fața lui Traian Băsescu, respectiv fața lui Victor Ponta, Gogu Neagoe a zis: "De Paște, politicienii se ciocnesc cap în cap. Rămâne de văzut cine va
De Paște, Băsescu și Ponta se ciocnesc cap în cap by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/36313_a_37638]
-
prea tare. De altfel, un alt argument în susținerea mea decurge din caracterul oral, deci flou, al interviului. Verba volant. Or, Foarță e un om al scrisului, un fanatic al dexterităților. Când nu lucrează la o carte, e sigur că pictează sau cântă la pian. Mâinile, oricum, nu-i stau locului în tot acest timp. Pe scurt, ultimul răspuns a fost nu, așa încât Narațiunea de a fi a apărut printr-un subterfugiu imaginat de Robert Șerban și îngăduit de Șerban Foarță
Afinități efective by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3648_a_4973]
-
opere ale pictorului, aparținându-le muzeelor din Franța și din străinătate, precum și unor colecții particulare, sunt expuse în primă inițiativa de o asemenea amploare. Una din cele opt expoziții da la iveală un Matisse temător că nu va mai putea pictă, fiindcă își va pierde vederea, si cochetând cu muzica. Pasiunea de moment a lăsat urme pe pânză. Un Matisse iubitor de jazz transpare din altă expoziție, o altă ni-l arată lipind afișe la propriile vernisaje. Altele îl așază între
Trenul spre Nisa () [Corola-journal/Journalistic/3384_a_4709]
-
vreun interes senzual o femeie pe care o percepe astfel: „Capul și trupul ei alcătuiau o combinație decorativă, exprimând tinerețe sănătoasă, energie vitală, dar și o anumită drăgălășenie. Ceva bucolic, sămănătorist, își zise, un model feminin coborât din pânzele românești pictate în veacul al nouăsprezecelea. I se păru că descoperă secretul armoniei acestui chip, luminat de puternica baterie electrică a scenei, și anume dilatarea la dimensiunile adulte a boiului fetișcanei - cu toată candoarea și dulceața rămase intacte” (p. 38). Sau astfel
Zăpezile de-acum by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3110_a_4435]
-
de aceea - mărturisitorul nu-și ascunde oboseala, inspirația însăși îi apare ca o hârtie de pe care și-a luat zborul noaptea. Câteva litere lipsesc cărții spre a o face capodoperă, ne zice: „Pictorul pur a sfârșit/ printr-o mare smerenie/ pictează văzduhul gol”. Starea sa va fi o „dureroasă însoțire de moarte, dragoste și viclenie”, cu îndepărtat ecou rilkean. În de sine călătorind va parcurge hărți adormite, cartiere sănătoase ”în care nu e nici iarnă nici vară/ci numai o căldură
De Opera omnia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/3117_a_4442]
-
contribuț ie constă în combaterea mitului unui Van Gogh incult și improvizator genial. Autorii dovedesc, bună- oară, cum și cât a lucrat pictorul la un tablou care a avut o soartă particulară. E vorba de „Apus de soare la Montmajour”, pictat la Arles, în 1888, cu puțin înainte de moarte. Pictorul nu era mulțumit de ce făcuse, dar n-a mai apucat să-și retușeze opera. În 1991, un colecționar necunoscut va oferi Muzeului din Amsterdam tabloul. Muzeografii l-au refuzat, considerândul un
Și Van Gogh are o nouă biografie () [Corola-journal/Journalistic/3129_a_4454]
-
care a ajuns, mai tîrziu, profesor la Universitatea din București, si a publicat, cam pe la 1867, un amplu dicționar italian-român. Era un om de o largă și profundă cultură literară și juridică, cunoștea mai multe limbi, versifica foarte curat, desena, pictă miniaturi. Numai că îi lipsea un pic artă de a se face ascultat. Timp de trei ani, fără a frecvență vreo altă școală l-am avut profesor în tovărășia cîtorva veri, apoi, fără ei, timp de alți patru ani... De la
Un dascăl uitat: Gian Luigi Frollo by Dumitru Cârstocea () [Corola-journal/Memoirs/17919_a_19244]
-
gravă melancolie, m-a dus cu gândul, entuziast tânăr ce eram, la pânzele lui Andreescu. Sunt momente când elanul și exaltarea tinereții în fața frumosului ne fac să uităm de rigorile cuviinței, așa că, netulburat de nici o reținere, am întrebat gazda cine pictase acel tablou. Profira Sadoveanu mi-a mărturisit imediat că era pictat de fratele său, Dimitrie, dispărut cu aproape zece ani în urmă. Fascinat de alte lucrări pe care mi le-a arătat mai apoi, în special, de cele trei pânze
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
la pânzele lui Andreescu. Sunt momente când elanul și exaltarea tinereții în fața frumosului ne fac să uităm de rigorile cuviinței, așa că, netulburat de nici o reținere, am întrebat gazda cine pictase acel tablou. Profira Sadoveanu mi-a mărturisit imediat că era pictat de fratele său, Dimitrie, dispărut cu aproape zece ani în urmă. Fascinat de alte lucrări pe care mi le-a arătat mai apoi, în special, de cele trei pânze ce-i vegheau camera de lucru și sofaua pe care se
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
să-și reprime această dimensiune a personalității. Rezultatul a fost o epură a lucrurilor, detașate de concretețea obiectelor și trăind virginal în sugestive forme - "idée même et suave, l'absente de tous bouquets", cum ar spune Mallarmé. Dimitrie Sadoveanu a pictat portretele familiei într-un spirit ce ne duce cu gândul la arta zugravilor vechilor mănăstiri moldovenești, dar cu o elongare, cu o stilizare a chipurilor, ce amintește de Modigliani. A pictat foarte puține naturi statice, dovedind aceeași preocupare de a
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]
-
tous bouquets", cum ar spune Mallarmé. Dimitrie Sadoveanu a pictat portretele familiei într-un spirit ce ne duce cu gândul la arta zugravilor vechilor mănăstiri moldovenești, dar cu o elongare, cu o stilizare a chipurilor, ce amintește de Modigliani. A pictat foarte puține naturi statice, dovedind aceeași preocupare de a pune într-o relație armonioasă obiectele ce compun aceste lucrări. A fost însă cu precădere un peisagist. Lucrările sale, având un soi de calm de factură clasică, degajă o melancolie discretă
Un fiu al lui Mihail Sadoveanu - în istoria picturii românești by Virgil Lefter () [Corola-journal/Memoirs/16035_a_17360]