2,469 matches
-
cel mai aspru chin. Mă-ntreb de ce ? E doar o neputință ? Sau drumul ce-am ales nu-i potrivit ? Înalț spre Domnul rugă și dorință, Pornind înspre Golgotă întărit. doar negru ... zbuciumul meu se schimbă-n cerneluri pe care le picur constant sub formă de gânduri în turme de slove pe pajiști de alb. rămâne în urmă doar negrul din mine aducere aminte pentru o mereu mai incoloră memorie. *** Ciclul "Era sa fiu poet" ***Ciclul "Era sa fiu poet" Referință Bibliografică
GOLGOTĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372050_a_373379]
-
voi ură frumoasă împlinire,Si ideal înalt vegheat de timp.... XI. CÂNDVA, de Carmen Marin , publicat în Ediția nr. 1873 din 16 februarie 2016. Într-o vară am fost copac. Cu frunzele mele împodobeam pământul, Și tot atunci seva îmi picura prin gene, Trezindu-mă dimineață, în zâmbetul catifelat al soarelui. Într-o altă vară am fost stea. Rătăceam pe bolta cerească, Oferind ofranda mea senina, Ochilor întristați de visare. Și apoi, într-o vară târzie, Am fost rău. Un râu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
alt anotimp am fost eu. Obosită de mine. Adormeam pe o ramură de cireș, Iar gândul călător, îmi mângâia amintirile uitate. Citește mai mult Într-o vară am fost copac.Cu frunzele mele împodobeam pământul,Și tot atunci seva îmi picura prin gene,Trezindu-mă dimineață, în zâmbetul catifelat al soarelui.Într-o altă vară am fost stea.Rătăceam pe bolta cerească,Oferind ofranda mea senina,Ochilor întristați de visare. Și apoi, într-o vară târzie,Am fost râu.Un rău
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
caută adresa de email și a-i transmite salutul meu. Norocul nu a întârziat să apară și după ceva căutări intrăm în posesia ... XXVIII. PARFUMUL ȘI POVESTEA LUI, de Carmen Marin , publicat în Ediția nr. 1482 din 21 ianuarie 2015. Picuram puțină esență din bogăția naturii, pe corpurile noastre atunci cand dorim să ne simțim mai atractivi, sau in ritualul nostru de frumusețe. Mirosul de parfum ne fascinează așa cum a fascinat dintotdeauna omenirea prin esență lui, în special partea feminină, fiind considerată
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
le aparține egiptenilor. Tămâia este considerată primul parfum, fiind descoperită de mesopotamieni, acum 4000 de ani în urmă. De asemenea și în Noul Testament găsim referiri la parfum, prin darurile pe care magii le-au adus pruncului Iisus: ... Citește mai mult Picuram puțină esență din bogăția naturii, pe corpurile noastre atunci cand dorim să ne simțim mai atractivi, sau in ritualul nostru de frumusețe. Mirosul de parfum ne fascinează așa cum a fascinat dintotdeauna omenirea prin esență lui, în special partea feminină, fiind considerată
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
mă observi că exist și sunt. Tăcută... Tristă... Bizară... Practică și chiar... ușoară. Nu-ți cer nimic decât să mă vezi sau măcar să mă observi, că sunt aproape, că mă lovesc de noapte. Stele-mi cad din păr și mă picură vremea. Traversează-mă, ca să știi că, exist și sunt în romanța tristă a vieții. Nu-ți cer nimic, decât să mă vezi sau măcar să mă observi, așa,ca pe o iubită... ****Flori Gomboș**** Referință Bibliografică: EXIST ȘI SUNT / Florica Gomboș
EXIST ŞI SUNT de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372544_a_373873]
-
în ploi, adânc stihii cutreierând, Doar sufletul mai arde-n zări, atins iubește-un zbor flămând, Aduci un rid trecând curat cu-o viață în lumini de taină, În vânt cu glorii-n apogeu îmbraci în galele cu haină Și picură un strop parfumul în nopți plutind etern iubirea, Moment Divin arde în zări, cânt Anul nou, cânt nemurirea! Referință Bibliografică: An vechi, An nou / Aurel Auraș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1825, Anul V, 30 decembrie 2015. Drepturi de
AN VECHI, AN NOU de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1825 din 30 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372567_a_373896]
-
îi spun să scrie în condei. Îți las zălog iubirea mea curată Din temniță acum am evadat, Un lacăt a rămas închis pe poartă Poate cândva, eu cheie am să mă fac. Pendula-i ațipită-ntr-un ceasornic Rugina-i picurase peste gene, Viorile păreau neprihănite, Zburau și corzile din ele. Mă iartă împăcare și mă ceartă, Dar macii toți au adormit pe câmp, Sărutul lor îl simt pe mâna dreaptă, Dar vorbele rostite... sunt aripă de vânt! foto internet Camelia
ÎMPACARE de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1233 din 17 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/372856_a_374185]
-
trupul meu niciodată obosit de așteptare ci doar mereu flămând de iubire. Am să-ți fiu noapte, zi am să-ți fiu pământ și ierburi, apă, cer soare și vânt, nu vei cunoaște niciodată o altă atingere. Sărută-mă în picur. Ca un adevăr dezvelită te voi aștepta în așternuturi clipă prezentă și viitoare. Privește-mă, eu sunt și zorii și apusul, zâmbește-mi mereu ca unui vis ireal și taci când buzele tale mă vor descoperi, când palmele tale mă
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
rai care încă se mai numește pământ atât cât o bucățică din tine îmi mai aparține... Uneori vultur, uneori șoarece, arareori șobolan care se hrănește cu inimi și, în cele din urmă, om cu bune și cu rele. Din ce în ce mai rar picurând iubire, inima ta un seif, încă mă mai gândesc dacă să-i mai rețin cifrul sau să-l arunc în uitare. 270 Sunt omul care visează sunt omul care visează doar vertical visele mele pornesc din pământ și se ridică
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
poeziei). Sentimentul continuității al originii dezvăluit ``Limba Română``confirmă poziția autoarei față de valorile naționale. Regimul preferat rămâne construcția metaforei care îmbracă ideea, conduce spre ``ars poetica``. Frumoasă este transfigurarea anxietății produsă de certitudinea secundelor care se derulează pe mosor: ``Dorul picură pe dedesubtul frunții, / -Imensa roată iar disimulează-``. În plenitudinea trăită de fiorul artei: ``Tandră, clipa se prinde-n poezie, Ritmuri râd în sânge, tremură o floare...`` (Frig îmbătrânit). Introspecția amplifică viziunea poetei, versul devine prelungit ecou al unei stări afective
LIRISM FEMININ DE RENATA ALEXE de LIA RUSE în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372912_a_374241]
-
Drapele obosite atârnă-n vânt de gheață, nu-s zâmbete pe față, și-n suflet e doar ceață, iar cantul sună-anemic și plin de falsitate, degeaba bat alămuri, nu-i nicio unitate. Ne tot pândesc hainii, ne dușmănesc externii, ne picura otravă și se-nvrăjbesc internii, nu-i tihnă-n nicio casă, nici la palat nu-i tihna, degeaba curg urale, nu-i stare de odihnă. Suntem ca-ntr-un asediu: noi ne pândim pe noi și pretutindeni parcă mocnește un
SE PREGĂTEȘTE NEAMUL de DORA PASCU în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372977_a_374306]
-
vreun sprijin nici dinspre ce vedea în lături! Pomi foșnitori străluceau în tonuri alternante de mov și galben viu, iar flori mărunte apăreau, prinse într-o clipire a pleoapei, negre ori cenușii, ca-n următoarea mișcare a ochiului să răsară picurate cu lacrimi policrome. Vârtejul acesta schimbător al nuanțelor îl covârșea. Simțea că se poticnește de ceva nevăzut. Amețeala îl făcu să se așeze. Nu știa dacă petecul portocaliu pe care se lăsase ar fi fost un covor de iarbă, după cum
ZILELE BABEI de ANGELA DINA în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373016_a_374345]
-
Acasa > Poezie > Imagini > AMINTIREA ESTE VIAȚA MEA Autor: Petru Jipa Publicat în: Ediția nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Iubita mea, iubita mea o stea ne picură gândul ei de nea, liniștea se spulberă în zadar peste globul meu ocular. Ții minte tu iubita mea lumina imbricată, setea, dorul revărsat de amintire liniștea ce mă cheamă, iubire. Apoi castanul din grădină se leagănă de vânt și vină
AMINTIREA ESTE VIAȚA MEA de PETRU JIPA în ediţia nr. 1846 din 20 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371062_a_372391]
-
Acasa > Cultural > Marturii > ÎN TABĂRĂ, CU MAMA (PARTEA A DOUA) Autor: Corina Diamanta Lupu Publicat în: Ediția nr. 2259 din 08 martie 2017 Toate Articolele Autorului Întreaga săptămână cât am stat la Poiana Izvoarelor, ploaia și-a picurat cântecul. Pe lângă ploaia care dansa zi și noapte împreună cu noi, au mai fost mistreții și carantina. Primii prinseseră deja curaj și dacă găseau ușa cabanei deschisă pătrundeau înăuntru. Dimineața urmele lăsate de copitele lor deveneau subiectul nostru favorit de discuție
ÎN TABĂRĂ, CU MAMA (PARTEA A DOUA) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371093_a_372422]
-
armonie și prosperitate în fiecare an de când ne știm și până când nu ne mai știm. In fiecare Sărbătoare a Crăciunului repetăm cu bucurie același mod de a o sărbători, ca un fel de frână pusă galopului schimbărilor prin care trecem. Picurăm sfințenie în această veche tradiție cu dorința de a reînvia momentul nașterii pruncului Iisus. Dar mai este încă ceva, mărturisit sau nu, pe lângă semnificația sa religioasă, din tainițele adânci ale trăirilor noastre, copilul de odinioară rămas în noi o cere
MOŞ CRĂCIUN – AŞTEPTAT CU BUCURIA COPILULUI DIN NOI de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 359 din 25 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/371156_a_372485]
-
la înălțimi mai joase. Apoi, negura începea să se plimbe, acoperind și descoperind copacii cu văluri albe, având forme diferite; în cele din urmă, spirale albe se ridicau spre cer, dezgolind copacii și lăsându-i la locul lor. În sat picura mărunt și noi treceam cu cizmele prin apă. „Aici, ba nu aici, mai încolo!” În sfârșit am fixat locul. Din acel moment mi-am dat seama că nu-l puteam ajuta. M-am instalat pe o piatră mare, în mijlocul apei
NICOLAE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371189_a_372518]
-
Ai capacitatea de a capta căldura din înalturi și a o transmite în inimile celorlalți. Un nucleu de energie benefică. Extaz si liniște.Lacrimi și fericire. Un izvor de beatitudine euforică, indusă prin muzică. Vocea e o șoaptă de dor picurată în urechile ascultătorilor. Un fulger iute, lovește. Te doboară, te aruncă în valurile agitate. Apa te acoperă, îți umple gura, astupă ochii. Suflarea te părăsește.Prea devreme. Faci un ultim efort, o zvâcnire. Te avânți în sus. Ieși din adâncuri
INIŢIATUL de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371198_a_372527]
-
clipă, în ochii Groparului și nu-i înțeleg nici împlinirea, nici filozofia - privesc, de o veșnicie, în ochii Euclidului și nu înțeleg de ce i-a făgăduit vieții geometria - înțeleg, totuși, de ce, toți, au buzele tremurânde și, de sub pleoape, nu le picura nici Gloria, nici Mândria. Referință Bibliografica: elogiu buzelor / Ion Mârzac : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 234, Anul I, 22 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ion Mârzac : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ELOGIU BUZELOR de ION MARZAC în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371246_a_372575]
-
locul pentru ca să rămână nemuritor, el ca Luceafărul, el Luceafăr. Și pentru că uneori ne căutăm cu plâns și alean în suflet, că ne este greu și nu știm unde ne e lumina și avem nevoie de o adiere, de scânteia divină picurată de zei, îl găsim acolo pe el, Eminescu din lacrimă. Referință Bibliografică: Eminescu din Lacrimă / Mihaela Dordea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 19, Anul I, 19 ianuarie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Mihaela Dordea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
EMINESCU DIN LACRIMĂ de MIHAELA DORDEA în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344957_a_346286]
-
Aurora Publicat în: Ediția nr. 834 din 13 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Cred că oamenii, în genere, au un pic de scrânteală în ei încă de la naștere. La unii a plouat cu mai multă nebunie, la alții au fost picurați doar câțiva stropi. Oricum ar fi, fiecare din noi are o anume sminteală, ceva care ține de o rotiță lipsă, de o doagă sărită, de o țiglă minus pe casă - așa cum spunea o bună prietenă de-a mea. Și aici
NEBUNIE CURATĂ de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 834 din 13 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345730_a_347059]
-
auditoriu care stă neclintit, în pofida căldurii de afară. Abia dacă-și mai țin respirațiile. E o seară magică. Și noi, telespectatorii, pregustam din aceste minunații, puse la dispoziție de Programul TV Cultural, ca împărtășire cu lacrimile de mir ale muzicii, picurate în suflete. În serile următoare, melomanii români se vor delecta cu “Celibidachiana” lui Anton Garcia Abril, cu Ludwig van Beethoven, Concertul pentru vioară și orchestră în Re, op. 61; cu Johannes Brahms - Simfonia nr. 2, op. 73; cu Mozart, cu
CELIBIDACHE. CEZARINA ADAMESCU: ATENEUL ROMÂN ŞI GRĂDINA DE BUZUNAR A LUI CELI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345790_a_347119]
-
Cu-a mea dragă copiliță. Zău, nu știu de ne iubeam, Poate mai mult ne certam, Când o trăgeam de codiță. Iar în ochii ei de mure, Boabe de mărgăritar Se scurgeau încet și rar, Cum pe frunza din pădure Picuri roua-ncet își lasă Dimineața-n faptul zilei. Roși erau ochii copilei Și-o privire fioroasă !... Că înmărmurit stăteam: Ea venea tiptil la mine, Chicotea: „Ce e cu tine?” Si râzând...ne împăcam. * * * Stradă veche, de-altădată, Cu tei falnici
STRADA VECHE PRIETENULUI MEU GEORGE ROCA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 833 din 12 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345824_a_347153]
-
brazi, adie Melodia cu vrajă încărcată. Duioasă-i melodia Ce pân` la mine ajunge, Dar nu zăresc pe nimeni, Printre copaci, ceva misterios Se-ascunde... Vor fi zânele, Sau spiridușii sunt!? Sau poate-i înserarea-albastră, Cu clinchete de rouă Ce picură din Ceruri !? De taine și mistere-s pline Pădurile de falnici brazi... Referință Bibliografică: Pădurea magică / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 839, Anul III, 18 aprilie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Floarea Cărbune : Toate Drepturile Rezervate
PĂDUREA MAGICĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 839 din 18 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345916_a_347245]
-
lacrima durerii Cu Crângul defrișat de mâna nepăsării A celor ce-au în piept o inimă infamă. Mi-e Țara- nlăcrimată sub cerul fără stele. În gând, mângâi în șoaptă încărunțitul plai. Un curcubeu de... lacrimi se-nalță până-n rai Picurând de-acolo... tristețile din ele. Pe-altarele tristeții s-au adunat cascade... Îngenunchez în fața pădurilor ce... mor Și încă sper ca Glia-mi să-nalțe baricade Întinse pînă-n Rai, în Lumea fără de... nor. © D. Theiss Referință Bibliografică: Mi-e Țara-nlăcrimată
MI-E ŢARA-NLĂCRIMATĂ de DOINA THEISS în ediţia nr. 843 din 22 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345957_a_347286]