58,806 matches
-
mine! OK?" (fcuta.arad.ro); "nu-mi place să mă bag în seamă cu cineva, de obicei aștept ca cealaltă persoană să facă primul pas" (eva.ro). La persoana I singular, utilizarea locuțiunii e adesea autoironică - "doamne, ce-mi mai place să mă bag în seamă... ce să zic și eu?" (perso 0.free.fr) -, mai rar autolaudativă: "eu sunt mândru că mă bag în seamă pe forum încă din primul an" (forum.softpedia.com). Construcția apare des în formule de
A se băga în seamă... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11771_a_13096]
-
se îmbracă indecent, se machiază cu tot felul de rumeneli, pudre și farduri: În ce scop fac ele prostia asta? Nu poate fi altă pricină decât aceea zice el că vor să atragă atenția bărbaților, sau mai rău, să le placă să-i provoace la păcat cu ele [...]. Într-adevăr, bărbații le privesc, dar mulți își întorc inimile odată cu capul [...] Nu puțin război se face din această amăgire celor tineri și neîntăriți cu inima 93. Cuviosul Isaia Pustnicul enumeră patru pricini
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
Duhul Sfânt se depărtează, căci Duhul lui Dumnezeu nu rămâne pururi în oamenii aceia (desfrânați) pentru că sunt numai trup (Fac. 6, 3). Aceasta pentru că cei ce viețuiesc trupește și au în ei cuget trupesc, fiind cu totul trupuri, nu pot plăcea lui Dumnezeu. Că sunt întunecați în cugetări și nepărtași de razele luminii dumnezeiești. Având norii așezați ca niște ziduri înalte în fața razelor Duhului, ei rămân neluminați, iar simțurile sufletului, fiindu-le tocite, nu pot căuta spre frumusețile cunoscute cu mintea
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
fost studiate toate detaliile de către potențialii cumpărători. *Valoarea unei femei este direct proporțională cu gradul de atractivitate al corpului ei. În materialele pornografice, femeile supraponderate sunt ridicularizate pentru simplul fapt că nu se încadrează în tiparul femeii perfecte. *Femeilor le place să fie violate. În filmele porno femeile pe cale de a fi violate se opun la început, pentru ca apoi să intre în joc și să le placă, violul fiind astfel transformat în ceva incitant și senzual. De asemenea s-a constatat
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
ridicularizate pentru simplul fapt că nu se încadrează în tiparul femeii perfecte. *Femeilor le place să fie violate. În filmele porno femeile pe cale de a fi violate se opun la început, pentru ca apoi să intre în joc și să le placă, violul fiind astfel transformat în ceva incitant și senzual. De asemenea s-a constatat că cererea este foarte mare pentru genul de fotografii care din interdicții legale nu se află în comerțul clasic, adică pentru cele cu conținut pedofil (relații
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
precum răscularea lui Caragheorghe și a lui Pasvantoglu, incursiunile cărjaliilor ș= tîlharilor înarmațiț, Eteria grecească și revoluția de la 1821 - îi scria Ion Ghica lui Vasile Alecsandri în 1879 - făcuseră să zbîrnîie în tinerii români coarda vitejiei. Lor începu să le placă armele, vînătoarea și călăria; feciorii de boieri luară un fel de aer de cabadai, termen adoptat de dînșii și care avea semnificația de voinici. În timpul lui Grigorie-vodă Ghica, pe la 1823-1824, cuconașii nu lăsau să le scape nici un prilej de a
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
resemnare auto-ironică: "în sfîrșit, slobozi un hohot de rîs, azvîrlind arma și zicînd: ŤAu mai pățit-o și alții!ť". După divorț, nici drumul ales de Agapița n-a dus-o în zona moralității demne: Ea găsi că păcatul este plăcut și că are vreme să se pocăiască".15 Boierul Răducanu Rosetti Uneori, gloanțe oarbe se foloseau nu numai la duelurile jucate de "ahtorii" din piesele de "fteatru" scrise sau adaptate de Negruzzi, ci și la înfruntările reale. Pe la 1853-1854, doctorul
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
au luat o amploare mult mai mare decît în trecut. Strict familiar este conectorul plus că, folosit pentru a lega propoziții, fraze, enunțuri: Am propus multe amendamente, plus că am lucrat pe comisii" (sportplus.ro); "la cât de mult îmi place fotografia mi-aș lua unul profesionist, dar mă îngrozesc de greutatea lui, plus că nu mai poți face filmulețe" (eva.ro); Plus că prețurile sînt mai mari ca în oraș" (România liberă, 782, 1992, 6). În gramaticile noastre, propozițiile introduse
Plus că... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11747_a_13072]
-
senzoriale, dincolo de faptul că este dăunătoare pentru spirit, duce și la pierderea averii sufletești, precum și a diamantelor minții, istovind trupul și uzurpînd măreția și demnitatea omului contemporan. Iar nenorocirea muzicii savante este că această pasiune face să nu-i mai placă ceea ce are (aparținîndu-i de facto) și să alerge bezmetică după ceea ce nu are (și aparține iretractabil altor orizonturi). în Renaștere, chiar dacă aura muzicii a coborît la nivelul organelor de simț (: nas, gură, ochi, urechi), setea spiritului era încă mai puternică
Coborîrea aurei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11773_a_13098]
-
cum unii enoriași, în timpul liturghiei de Înviere, stăteau de vorbă cu pasiune și cu totală indiferență față de ceea ce spunea preotul... -Ai văzut ? m-a interpelat Haralampy. Cred că e vorba despre capacitatea homosapiensului de a avea atenția distributivă, ceea ce este plăcut Domnului, a reflectat el cu distincție și înțelepciune. -Ehe, mare lucru să fii psiholog, am exclamat fără să vreau. L-am invidiat pentru raționamentul său privind la un alt reportaj tv din care rezulta că mieii, câți au mai rămas
Sfintele Paști și cântec de lebedă by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11779_a_13104]
-
el. De ce doar intelectualitatea? Pentru că DEX: "Pătură socială neomogenă formată din oameni pentru care munca intelectuală reprezintă", tra, la, la. (În dicționar nu există cuvîntul căcat, există numai caca, subst. în limbajul copiilor.) Am pus în cursive neomogenă fiindcă-mi plac italicele - aduse din Italia -, ele însemnînd latinitate, adică una din caracteristicile profund nocive ale păturii. Ce dăunează grav sănătății. Rezultă că rușii sînt latini. Astfel, deși el însuși un mare gînditor și deja împușcat de Fanny Kaplan, părintele uluitoarei revoluții
Creierul națiunii by Răzvan Petrescu () [Corola-journal/Journalistic/11760_a_13085]
-
text. Epopeea lui Budai-Deleanu nu a avut șansa Eneidei (memorizată de Euler) sau a Crailor... lui Mateiu Caragiale (o altă carte cu cititor-model neidentificabil). în fond, cititorul ideal nu este decât moștenitorul legitim al celui căruia - nedisimulat - cartea i-a plăcut. Este, în adevăr, dificil să parcurgi textul umăr la umăr cu Parpangel sau vers de vers cu Leonachi Dianeu. Una dintre cauzele acestui clivaj este, în viziunea mea, opacitatea spațiului din interiorul poemului. Nu e facilă rătăcirea în siguranță într-
Patimile cititorului-model - note despre topografia Țiganiadei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/11791_a_13116]
-
răspunde pe urmele Abatelui Bremond, însă, cred eu, fără o îndreptățire perfectă a acestei generalități, o speculație riscantă. Dar Rimbaud și alți eretici? Pe ei unde îi situăm? Nu orice cuvânt poetic se trage direct din logosul divin, cum le place unora să creadă, pentru a înnobila poezia și a o sanctifica, indiferent de conținutul ei. Fără îndoială însă că există poeți privilegiați în raport cu sacrul, poeți cu har, iar cuvântul lor este purtător de sens creștin și stimulator al credinței. Există
Poezia - scară spre cer by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11792_a_13117]
-
un guvern și un parlament dominate de cine doriți, dar nici într-un caz de libertarieni, pentru că aceștia ar fi părăsit între timp PNL pentru a i se asocia? Dacă nu cumva această idee ascunde un "cal troian"- cum îi place lui Toader Paleologu să spună -, germenii unei colaborări între PSD și (măcar) o parte din PNL, ipoteză pe care analistul pare, la un moment dat, să o regrete sincer ("Din păcate, o alianță PSD-PNL este foarte puțin probabilă, în primul
Politica din cărți by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11784_a_13109]
-
să tresalte din nou niște inimi în care focul oricărui sentiment părea să se fi stins definitiv. Atunci cînd se face auzită, recunoștința pentru mamă este, cu adevărat, impresionantă: "Păi, n-am primit niciodată colet, ea vine, face ce-mi place, uite, îi spun să facă mămăligă, sarmale, mămică, vreau și eu pește, nu mult, așa, puțin, prăjit, ciorbiță făcută de mîna lui mama, și i-am cerut să aducă apă de acasă. Apă de la puț mi-a adus... și a
Breviarul ororilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11808_a_13133]
-
mîna lui mama, și i-am cerut să aducă apă de acasă. Apă de la puț mi-a adus... și a zis, hai, mamă, ți-a fost dor de apă de acasă, și-mi aduce o sticlă bună de la puț. Îmi plac cozonacii ei, prăjiturile ei. Am poză cu ea și o port cu mine" (p. 239). Viețașii de pe Rahova este un breviar al ororilor din societatatea românească de după căderea comunismului. O carte cu crime pentru toate gusturile, una mai oribilă decît
Breviarul ororilor by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11808_a_13133]
-
Manolescu despre Fantoma de la Bonn sau Unde începe și unde se termină o poveste (o proză) despre puterea ficțiunii de a se întrupa într-un personaj. Și nu în ultimul rând, textul Martei Petreu despre Lege umană, Lege divină. îmi place să rețin, în concluzie, ideea rebelă pe care ne-o supune atenției, că Dumnezeu poate totul, dar nu să și anuleze trecutul: El poate face, de pildă, ca Roma să nu existe, dar nu și ca ea să nu fi
Răul este infinit, dar și Binele este infinit... by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11804_a_13129]
-
lucruri chiar scriu. De ce nu scrieți din nou în românește? Nu vă tentează? Mă tentează, însă nu cred că e destul, pentru că scriu scrisori și comunic, după cum vedeți, într-un fel de limbă între limbi. Dar sigur că mi-ar plăcea să scriu. Din când în când, mâzgălesc niște lucruri în carnet, dar nu cred că le-aș arăta nimănui, din cauză că legătura mea cu limba română s-a oprit pe la vârsta de 19 ani și cuvintele "adulte" nu le știu. Scriu
Andrei Codrescu "Voi îmi hrăniți spiritul" by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11801_a_13126]
-
rând cei de la România literară. Nu spun acest lucru ca să vă flatez, dar eu vă citesc. Revista cea mai vie mi se pare mie "Vatra", o revistă în care pasiunea literaturii se răspândește salutar prin reflecții despre societatea actuală. Îmi plac și alte reviste unde se simte o franchețe în limbaj și o încercare din partea scriitorilor de a se înțelege pe ei înșiși (self-knowledge). Mi se pare extrem de important, în perioada post-revoluționară, să se spună lucrurilor pe nume și să se
Andrei Codrescu "Voi îmi hrăniți spiritul" by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11801_a_13126]
-
care-i paralizează și le suge pragmatismul din formare. Ce înseamnă să ai succes ca scriitor în America? Jonathan Franzen, de pildă, a devenit un adevărat VIP. Jonathan Franzen este un "shameless self-promoter", un nerușinat vânzător de sine. Nu-mi plac nici cărțile lui, nici poza lui de artist iritat. La ora actuală, succesul există, în general, pentru cărți proaste sau foarte proaste. Premiile literare sau celelalte manifestări ale succesului sunt distribuite de gașca din "mainstream", râul acela de plictiseală care
Andrei Codrescu "Voi îmi hrăniți spiritul" by Florina Pîrjol () [Corola-journal/Journalistic/11801_a_13126]
-
sufragerii italiene în care am fost, la intrarea cărora se aștepta să-ți scoți pantofii". Bagatelizarea operei brâncușiene îi reușește cât de cât criticului londonez. Desigur, n-are pic de înțelegere, nici față de înțeleptul Brâncuși, căci aforismele lui nu-i plac deloc. Noi știm că această ipostază brâncușiană nu-i o poză. Milarepa și orizonturile orientale din comportamentul filozofic al sculptorului nu-i plac nici ele. Traduse, aforismele nu mai au probabil savoarea înțelesurilor din românește. De altfel, perspectiva românească lipsește
Brâncuși la Londra by Ion Igna () [Corola-journal/Journalistic/11823_a_13148]
-
criticului londonez. Desigur, n-are pic de înțelegere, nici față de înțeleptul Brâncuși, căci aforismele lui nu-i plac deloc. Noi știm că această ipostază brâncușiană nu-i o poză. Milarepa și orizonturile orientale din comportamentul filozofic al sculptorului nu-i plac nici ele. Traduse, aforismele nu mai au probabil savoarea înțelesurilor din românește. De altfel, perspectiva românească lipsește cu totul din judecata criticului de la "Sunday Times". Dar Brâncuși în România este consistent și cu predilecție evocat în eseurile publicate în catalog
Brâncuși la Londra by Ion Igna () [Corola-journal/Journalistic/11823_a_13148]
-
Gălățanu adoptă masca unui "Dracula sexual", care nu pregetă a-și exhiba apetențele "scandaloase": "Acolo, între picioarele lor despărțindu-se la coapse,/ simt ele geniul nostru./ Acolo s-a pitit, evlavios și pudic,/ talentul nostru cît e el.// Nouă ne place cu ele amîndouă odată,/ Poetu' le excită organul erectil al metaforei/ Criticu' le pune diagnosticul pe text". Deoarece succesul erotic nu e numai o marcă a bărbăției ("Ca oricăror macho adevărați, nouă ne plac femeile mai mult decît retoric"), ci
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]
-
nostru cît e el.// Nouă ne place cu ele amîndouă odată,/ Poetu' le excită organul erectil al metaforei/ Criticu' le pune diagnosticul pe text". Deoarece succesul erotic nu e numai o marcă a bărbăției ("Ca oricăror macho adevărați, nouă ne plac femeile mai mult decît retoric"), ci și un indice al "putinței" în genere, în speță al actului creator: "De-un fir de păr de-al lor depinde opera noastră,/ Opera Magna". Spre deosebire de Mihail Gălățanu, emulul d-sale, Ioan Es. Pop
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]
-
pasul unei înfiorate participări la lumea creației, răspunzînd în misterioasa organicitate a vitalului: "Căci ne întrebăm: în ce măsură un ordinator ce dirijează zborul rachetei în haos e superior rîndunicii care, primăvara, își părăsește cuibul titirit în coroana unui faraon - unde îi plăcea lui Téophile Gautier să-l vadă - și nimerește fără șovăire la cuibul ei de anul trecut, lipit pe grindă sub streașina căsuței babei Smaranda din Tupilați?!" Inutilă interogație! întrucît medicina reprezintă un teritoriu pe care viața cu toate ale sale
C. D. Zeletin - 70 by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11836_a_13161]