3,039 matches
-
mănoasă de primăvară în inima credinciosului harnic, simțitor, sfințitor locului, trăitor și mărturisitor. Frumusețea dacoromână cântă ortodoxia lui Hristos, ce vibrează precum imnul Învierii Sale în infinitatea inimilor purtătoare de adevăr, libertate, dragoste, dăruire și credință. Frumusețea la Români înveșmântează plaiurile cu Dor și Bolta înstelată a obiceiurilor, a datinilor, a rostuirilor, a împlinirilor spre desăvârșirea spiritului înălțător. Frumusețea-suișul sufletului e o cărare înmugurită a inimii unde imnul bucuriei înflorește primenind revărsarea lui Dumnezeu ca o Oglindă ce ne adâncește în
DESPRE OMUL FRUMOS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381058_a_382387]
-
îngrădit mobilitatea dar l-a ajutat pe ... VII. LUMINĂ ȘI CULOARE-INTERVIU CU PICTORUL MIHAI OLTEANU, de Mara Circiu, publicat în Ediția nr. 2006 din 28 iunie 2016. “Artistul aparține operei sale, si nu opera artistului.”~ Novalis Pe-un picior de plai, pe-o gură de răi" trăiește, muncește și crează frumosul în fiecare zi pictorul Mihai Olteanu. Flori, femei frumoase, peisaje nostalgice, lumină, culoare și mult galben, și-au dat cu toate întâlnire pe pânzele acestui prolific pictor român foarte cunoscut
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381300_a_382629]
-
de foarte mic, din clasele primare. În jurul vârstei de 12 ani, deja eram convins că asta vreau să fac, că asta este drumul meu. Citește mai mult “Artistul aparține operei sale, si nu opera artistului.”~ Novalis" Pe-un picior de plai, pe-o gură de răi" trăiește, muncește și crează frumosul în fiecare zi pictorul Mihai Olteanu. Flori, femei frumoase, peisaje nostalgice, lumină, culoare și mult galben, și-au dat cu toate întâlnire pe pânzele acestui prolific pictor român foarte cunoscut
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381300_a_382629]
-
a Cavalerilor de Clio, Liga Scriitorilor din România, Fundația Academică Dacoromână, Internațional Association Of Paradoxism, Academia Română Australiană pentru Cultură (ARAC). Cu drag și multă emoție în privire, domnia sa s-a adresat publicului, dezvăluindu-și profundele doruri de România și de plaiurile natale, recitând chiar din versurile proprii. Și-a început mărturisirea „Am emoții. Am mai fost în București și mi-am lansat mai multe cărți, dar ca aici nu a fost nicăieri. Eu vin din Australia. Tot ce fac, fac pentru
TRIPLU EVENIMENT EDITORIAL de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381463_a_382792]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > BUNICA MEA Autor: Silvana Andrada Publicat în: Ediția nr. 2349 din 06 iunie 2017 Toate Articolele Autorului BUNICA MEA Of plaiule, iubitule, de dor, Mă vor răpune anii și- am să mor Și voi intra în tine să îmi odihnesc, Tristețea copleșită de lumesc, Căci Dumnezeu din tine m-a facut, Din lut de-aici și niciodată n-am putut Să
BUNICA MEA de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381522_a_382851]
-
colectivitatea socială cea mai potrivită pentru formarea omului, deoarece îi oferă modelele rolurilor sociale pe care le are de îndeplinit în funcție de sex, vârsta și pregătire.În prima copilărie, semnalam ca fiind mai importantă relația dintre mediul familial și dezvoltarea ... XXVIII. PLAIURI CODRENEȘTI, de Radu Botiș, publicat în Ediția nr. 1508 din 16 februarie 2015. Andreia-Roxana BOTIȘ Ulmeni, locul copilăriei mele, reprezintă lumea în care trăiesc împletindu-mi rațiunea cu elementele autentice ale culturii și civilizației românești, ale portului popular din zona
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380804_a_382133]
-
Marelui rege Decebal. El apare sub înfățișarea unui Făt-Frumos, înalt, tânăr, bun, puternic, curajos, fidel, răbdător, scânteietor care inspira încredere și dragoste aprinzând fiorul și dorul tuturor Fecioarelor și Femeilor care-l admirau. Cele mai frumoase expresii care răsar pe plaiul vieții românești sunt: dragul mamei!, draga mea! sau dragul meu! Prima rămâne sublimă și veșnică. Celelalte își pierd farmecul în perioada de tranziție, când se trece de la Cupidon la contabilitate: facturi, rate / dobânzi, cuponul de pensie, etc... Dragoș este expresia
MITOLOGIA DACULUI DRAGOBETE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380964_a_382293]
-
la Rezeni în anul 1903, în județul Lăpușna din Basarabia. Face studii strălucite în cadrul Seminarului Teologic din Chișinău, pe care le desăvârșește la Facultatea de Teologie din București prin magna cum laude, absolvind apoi și Facultatea de Geografie. Revenit pe plaiurile natale este numit la Eparhia Hotinului consilier cultural, iar în noaptea de Înviere a anului 1937 este hirotonit preot. Ultimatumul dat de U.R.S.S. României să se rupă de fiica ei Basarabia, din 26 Iunie 1940, l-a trimis pe
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
și guriță. - Cum e, puiule, e gustos ? - Da, buni, acum îmi place! - Ei, vezi ce băiat mare și frumos are bunica? Dacă papi tot, deseară îți fac niște turte pe plită, cu lapte și cu miere ! (din volumul "Povestiri - Bucovina plai de basm si dor ") Referință Bibliografică: Mofturi la mancare / Viorel Darie : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2210, Anul VII, 18 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Viorel Darie : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
MOFTURI LA MANCARE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374321_a_375650]
-
abordate „Temele sunt diverse, dar cele mai des întalnite: politica, socialul și... sexul”, a adăugat caricaturistul. A colaborat în calitate de caricaturist-editorialist cu principalele cotidiene românești: Adevărul, Evenimentul zilei, Cotidianul (în perioade diferite), dar și cu reviste de satiră și umor precum: Plai cu boi, Aspirina saracului și Academia Cațavencu. Deține totodată o rubrică la Romania literară. Îmbinarea caricaturii cu pamfletul a fost, se pare, cheia de a se remarca prin originalitate. Totuși, grafica o consideră esențială. Asta pentru ca îi este mai accesibilă
COSTEL PĂTRĂŞCAN, ÎNTRE PAMFLET ŞI CARICATURĂ de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374363_a_375692]
-
doctorat, iar la 30 iunie 1949 își va susține teza cu titlul: “Viața și petrecerea Sfântului Antonie cel Mare. Începuturile monahismului creștin pe Valea Nilului” sub coordonarea regretatului Părinte Profesor de Patrologie și literatură Patristică Ioan G. Coman. Revenind pe plaiurile natale, este numit Profesor suplinitor la Academia Teologică din Caransebeș și după desființarea istoricei Episcopii de aici merge la Timișoara, unde este numit în anul 1949 Secretar, apoi Referent principal la Centrul Eparhial, iar între anii 1952 - 1956 ocupă funcția
UN GÂND DE ALEASĂ RECUNOŞTINŢĂ ŞI DEOSEBITĂ PREŢUIRE ACUM, LA MUTAREA LA CEREŞTILE ŞI VEŞNICELE LĂCAŞURI A ÎNALTPREASFINŢITULUI DR. NICOLAE CORNEANU – MITROPOLITUL BANATULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/374411_a_375740]
-
de fapte eroice și evenimente ce explică vremurile pe care le trăim, cu mari emoții, în prezent. Moldova, nume ce provine de la râul omonim, în care și-a găst sfârșitul cățeaua credincioasă a maramureșanului Dragoș, primul descălecător consemnat pe aceste plaiuri. Cercetătorii dau numelui frumoasei țări, tot soiul de etimologii, mai mult sau mai puțin controversate și credibile. Unii istorici, avansează ca dată a fondării Moldovei anul 1285. Cert este că în 1359, un alt cneaz din Maramureș, Bogdan I, trece
ŢARA MOLDOVEI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1280 din 03 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374436_a_375765]
-
costumul bănățean, mă familiarizează cu istoria locurilor, aflu multe lucruri interesante despre locul în care mă aflu. Apoi, sunt invitată să îi cunosc colecția mult visata de textile vechi, de sute de ani, colecție dedicată bunicilor și străbunicilor lui și plaiului bănățean. Colecția se află în casa în care au locuit bunicii lui Marius, casa în care pătrund cu emoție și pioșenie. Ne întâmpină fotografii vechi de familie, colecția de cărți a bunicului, doar o mică parte fiind salvată de la distrugere
OAMENI SI POVESTI PE PORTATIVUL MEMORIEI de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373274_a_374603]
-
m-ai primit, Când am venit din dulcele-mi ținut, Până să vin, în cărți te-am întâlnit Și doar prin ele, eu te-am cunoscut. Din toți acei ce te-au cântat vreodat Și-au scris cu drag de plaiul strămoșesc, Mă tot chema Coșbuc neîncetat Să-i țin țărâna-n palme, s-o iubesc. Rebreanu mi-a tot scris de-al tău pământ, Să vin aici că lupta s-o-nțeleg Și viața dată pentru tot ce-i sfânt
CHEMAREA ARDEALULUI de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2135 din 04 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373468_a_374797]
-
și iubirea?! Promovezi melosul folcloric românesc de la microfonul Radio România și îl glăsuiești pe scenă. Cântecul Câmpulungului Moldovenesc apare într-un raport de fraternitate cu tine în cele două slujiri. Ce vă sudează atât de inseparabil această legătură? Îndrăgostit de plaiurile natale din Bucovina, care adăpostesc și astăzi comori neasemuite ale artei populare, sunt convins că aceste mărturii vii ale spirtualității românești din vatra folclorică de la poalele Rarăului trebuie transmise generațiilor viitoare. De aceea mi-am legat destinul de cântecul popular
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
cititorii să-și iubească patria, și să nu uite niciodată de locurile natale. Dorul de meleagurile natale, îl leagă profund -” Sunt om de rând în țara mea”. Să nu uităm că poetul vine din țara Babei Vrâncioaia, ținutul Vrancei, de pe plaiurile mioritice , un loc cu un peisaj mirific și tradiții culturale desăvârșite, fiind simbolul libertății și demnității românești, pământ încărcat cu o istorie bogată. Poetul Costache Năstase este înzestrat cu un talent deosebit, fiind însetat mereu de dreptate, de adevăr, crezând
ADIERI LIRICE DE COSTACHE NĂSTASE de ELENA BULDUM în ediţia nr. 1583 din 02 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/371301_a_372630]
-
toată schela care era în biserică și în exterior, pentru construcția actualelor turle, cu tot ateismul și dusmănia care se propaga în capitală și în țară, verbal și în presă, cu toată sărăcia și foamea care se întindea pe toate plaiurile țării, totuși biserica era plină de închinători și ascultători, care primeau cu înțelegere și evlavie, tălmăcirile ce se făceau pentru slujbele amintite mai sus. În această vreme, mai precis în toamna anului 1945, a apărut ca musafir la Mănăstirea Antim
DESPRE PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371242_a_372571]
-
toată schela care era în biserică și în exterior, pentru construcția actualelor turle, cu tot ateismul și dusmănia care se propaga în capitală și în țară, verbal și în presă, cu toată sărăcia și foamea care se întindea pe toate plaiurile țării, totuși biserica era plină de închinători și ascultători, care primeau cu înțelegere și evlavie, tălmăcirile ce se făceau pentru slujbele amintite mai sus. În această vreme, mai precis în toamna anului 1945, a apărut ca musafir la Mănăstirea Antim
PARINTELE ARHIM. SOFIAN BOGHIU... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 224 din 12 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371236_a_372565]
-
-mi dai cupa cu venin” (Muza pierdută pag. 31) Ca de fiecare dată, coperțile I și IV, precum și grafica interioară sunt destinate poeziei ochiului, ca o netulburată și majestoasă dominantă a cotidianului, Iar Lazăr Morcan știe să dea culorii serenitatea plaiului nostru în amurg fermecător sau să unduiască linii și umbre ce se condiționează una pe ala, într-o arie de trăiri captivante. Radu VIDA Referință Bibliografică: A apărut Agora Literară nr.30/august 2016, editată de Liga Scriitorilor Români / Al
AUGUST 2016, EDITATĂ DE LIGA SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2063 din 24 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371523_a_372852]
-
aștepta tăcut DEȘTEPTAREA ROMÂNIEI. Vei vedea venind SERGENTUL Cântând CÂNTEC OSTAȘESC, Și BALCANUL ȘI CARPATUL Cum alăturea pășesc. Vei vedea, de vrei , cu ochii Și pe BĂLCESCU MURIND; Chiar și pe PENEȘ CURCANUL, Cu ,CUZA-VODĂ vorbind. Cu DAN CĂPITAN DE PLAI DIMINEAȚA ...LA FÂNTANĂ, Vei schimba câteva vorbe Cu...SANTINELA ROMÂNĂ. SOARELE, VÂNTUL și GERUL Dacă vor lovi în tine, Să scoți FLUIERUL să cânți CÂNTECUL GINTEI LATINE. DOUĂ SUFLETE pereche, Un poet și-un muritor, Se-ntâlniră pe o foaie
VASILE ALECSANDRI de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371634_a_372963]
-
Filofteia de la Argeș, Todoran-Atanasie Antonie-n Iezerul Vâlcii, sau la Neamț, Paisie; L-avem pe Daniil Sihastrul, sau Dosoftei-Mitropolit Pe Sfântul nost' Petru Movilă și Nicodim cel Sfințit! Sfântul Ierarh Bretanion, Antipa din Calapodești Gherman și cu Casian, Români din plaiuri Românești, Calinic de la Cernica, Sfântul Sava de Buzău Pahomie-Ierarh de Roman, au luptat cu-ai Celui Rău ! Sfântul Ierarh Ilie Iorest ; la Tomis, Sfântul Teotim Sfântul Sava Brancovici, sunt Sfinți pe care, îi Cinstim ! Vasile de la Poiana..., ori Iosif Mărturisitorul
SFINȚII ROMÂNI. de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1628 din 16 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374813_a_376142]
-
ca s-o avertizeze despre un iminent pericol. Partea a doua a cărții se intitulează „Rânduri izvorâte din adâncul inimii” - și se referă la oamenii cu care a venit în contact recent, la sosirea ei în vacanță în România, pe plaiurile natale, în vara anului 2013, cu prilejul lansării celor mai recente volume de proză. O privire atentă și lucidă relevă schimbările care au avut loc între timp, de la ultima ei vizită. „Prin România în vara anului 2013” - așa se numește
CU OCHII DESCHIŞI SPRE ZĂRILE SPIRITULUI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374863_a_376192]
-
Accesați: https://youtu.be/YZeWqmgbbwU Frunzuliță fir bujor, Plină e lumea de dor... Și mai greu și mai ușor, Și mai greu și mai ușor... Da’ dorul care-l am eu, Îi ca pământul de greu. Frunzuliță-a macului, Pe plaiul Banatului... Arde-n flăcări Timișoara, Și-mi cuprinde toată țara, Să topească iarna grea - Libertatea să ne dea. Surioare, și voi frați... Ghiocei însângerați! Primăvara ați vestit În clipa când v-ați jertfit. Dor nestins noi vă păstrăm, La Dumnezeu
ARDE-N FLĂCĂRI TIMIȘOARA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375084_a_376413]
-
mulțumim! A Ta-ndurare iartă, Păcatul tinereții săvârșit, De-om mai greși, Te rog, acum ne ceartă, Ca să pășim curați în infinit! Anii s-au dus dar tâmplele cărunte, În inimă și gând au pus un jar, Să-naintăm spre plaiurile sfinte, Purtând cu noi o cruce și-un calvar. 08/07/13, Sînpetru Mare, TM- Lucica Boltasu Referință Bibliografică: Trec anotimpuri / Lucica Boltasu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2094, Anul VI, 24 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
TREC ANOTIMPURI de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2094 din 24 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373846_a_375175]
-
ce a dorit să accentueze: că rădăcinile și dragostea lui față de Basarabia sunt cele mai puternice din lume (...) Așa îl văd mereu: fie în rolul lui Moș Bodrângă din revista ”Observatorul”, cu poveștile despre co- pilăria și adolescența petrecute pe plaiul natal din România Mică, fie în rolul de epigramist. Umorul îl însoțește pretutindeni, chiar și atunci când povestește despre adevăruri triste, dureroase, cum se întîmplă și în ultima sa carte ”Cu și fără securiști”... La rândul său, ”bunelul” Creangă mărturisește: ”O
ION SEGĂRCEANU DESPRE ADEVĂRURI PE FRUNZE DE ARȚAR de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373922_a_375251]