12,745 matches
-
rămân în fiecare an nefecundate și nu rodesc. Reușeam să o conving pe câte una, astfel încât astă-toamnă am putut să culeg câteva prune. Mi se părea extraordinar că am o mică împărăție, populată de pomi, păsări și insecte. Acum mă plimb fericit prin grădina cu totul și cu totul albă și mă gândesc înfiorat de emoție că sunt proprietar de zăpadă. Zăpada mea, venită din cer și încă necălcată de picior de om, netransformată în noroi, ca în București. Scutur un
Proprietar de zăpadă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8880_a_10205]
-
bine chelfănit pentru o asemenea obrăznicie. Dar Bușcu s-a mulțumit iar să țipe: - Aha, crezi că tu, Coposu, ești deștept și eu Bușcu sunt prost, ăă? Și atâta a repetat țipând întrebarea lui, încât Coposu a putut să se plimbe, calm, mai mult decât i s-ar fi cuvenit. Am crezut că-i va rezerva ghețăria, căci sezonul era propice. Ar fi fost mai grav decât bătaia. N-a făcut-o. Bănuiala mea că Bușcu nu era nebun și nici
Varul Alexandru si alte povesti adevarate by Adrian Oprescu () [Corola-journal/Journalistic/8892_a_10217]
-
luarea unei decizii în privința susținerii sau nu a campaniei senatorului Jasper care-i acordase darul otrăvit al exclusivității. Dialogul dintre tînărul cu potențial și profesor este construit cu ceva mai multă grijă și cu toate acestea destul de static. Camera se plimbă de la un interlocutor la altul, încercînd să surprindă acel punct de articulație al discuției de efect dramatic. Și pentru că aceasta nu este de ajuns, apar cei doi studenți care, ca argument suprem al aplicației lor de seminar, se înrolează în
O fabulă americană by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8918_a_10243]
-
robilor închipuit de țepii unei mari grape, stă un Cuplu adamic, uriaș și hirsut, cioplit din bardă și garnisit cu piroane, pene și scoici. Pe sub tipsia unei Flori a soarelui, chircită de brumă, floare modelată giacomettian în bronz, se poate plimba cornul Inorogului, atribuit unui candid căluț de bâlci, așezat în spice. În pictura de mari dimensiuni și în planșele grafice (...animula, vagula, blandula...) ale deceniilor șapte și opt din secolul trecut, Ion Nicodim este aproape Ťextrem-orientalť de parcimonios. Cu o
In memoriam, Ion Nicodim - Inorog sub țărână by Aurelia Mocanu () [Corola-journal/Journalistic/9802_a_11127]
-
deținută de Fundația Ion Voicu, urma să fie restituită, în cadrul emisiunii respective, Ministerului Culturii și Cultelor, după ce același Minister eșuase în încercările sale anterioare de recuperare a prețiosului obiect. A apărut MV, care, arătând către telespectatori vioara (pe care a plimbat puțin arcușul), a exclamat triumfător: Vedeți, vioara este în perfectă stare! (ca și cum noi, telespectatorii, puteam evalua în acest fel calitatea instrumentului). RT ne-a anunțat imediat că Ministrul Adrian Iorgulescu este invitat să se prezinte în emisiune, pentru a ridica
Ecouri Sută la sută? by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/9828_a_11153]
-
A. Gh. Olteanu A venit primăvara. Mă plimb pe malul Dâmboviței și admir macaraua căzută în apă. Rolul obstacolului în torent - iată un subiect filozofic la care au dreptul și poeții. De exemplu, Apollinaire meditând la trecere, sub podul Mirabeau. Am compus, deci, un distih adecvat: În Dâmbovița
Întâmplări de martie by A. Gh. Olteanu () [Corola-journal/Journalistic/9830_a_11155]
-
cartea Despre ingineri de Andrei Pleșu?" De fapt, dacă stau să mă gândesc bine, el a cunoscut celebritatea cu mult înaintea mea. Prima oară, cred, când a făcut o vizită în China ca ministru al culturii. Era prin 1990. Se plimba pe un mare bulevard din Pekin, când și-a dat seama că din ce în ce mai mulți chinezi încep să se bucure la vederea lui și îi fac semne extrem de prietenoase. Să fi fost vreo poză de-a lui prin ziare?, s-a
Epistolă către un prieten - Mici ficțiuni despre celebritate by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Journalistic/9807_a_11132]
-
Cuvânt înainte... Mai întâi s-a bu-cu-rat că am putut finaliza întreaga lucrare, după care am avut privilegiul câtorva întâlniri. La penultima în-tâl-nire am stat mai mult de vorbă decât de obicei, pornind de la frumoasa sa colecție de icoane și plimbându-ne cu conversația, din nou, din Orientul arab creștin până la soarta cercetării românești de acum, dar și din timpul neprielnic al trecutului regim, cercetare care socotea că, în multe domenii, nu este lipsită de valoare. Și, într-a-de-văr, în ceea ce îl
La moartea lui Virgil Cândea by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/9857_a_11182]
-
iar la editura Anfora din Milano, tot grație ICR, "Biserica Neagră" a lui Baconsky și o carte de povestiri fantastice a Anei Blandiana, îngrijită de bunul meu amic, Marco Cugno. 8. ...și în plan personal? ...Aș fi bucuros să mă plimb pe meleaguri românești, la pescarii din Deltă și în Maramureș. Mi-ar plăcea să trăiesc din nou, timp de un an măcar, în România, să reiau sau să creez legături care m-ar împrospăta. Aș percepe altfel pulsul intelectualității din
Bruno Mazzoni îndrăgostit de România by Carmen Burcea () [Corola-journal/Journalistic/9869_a_11194]
-
48, l-a distrus furia celor veniți să ardă, la Mitropolie, Regulamentele organice. Fotografiile lui Carol Pop de Szatmáry din Turnul Colței sînt documente de panoramă, adunînd centrul istoric acoperiș lîngă acoperiș. Interesul documentar, și sentimental, al lui N. Vătămanu plimbă peste ele o lupă și un sac cu povești, așa că fiecare bucățică din poză, săltată de un mecanism pneumatic ascuns, decolează și fîlfîie puțin, zepelin de secol XIX în Bucureștii veacului 21. Bunăoară, Școala de la Sfîntul Sava, pe vechiul ei
Bucureştii de dimineaţă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9905_a_11230]
-
Simona Vasilache Nu de o stație de tramvai este vorba, într-o lume care se plimba cu trăsura. Ci de un fel de a reacționa la "de-ale vieții", cu eleganță pișicheră. Școala lui nenea Iancu, alintată Caragialeta (bis) - Leta, din prima și din a doua caragialetă, e o prietenă a lui Șerban Foarță - dă lecții
Şcoala Iancului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9895_a_11220]
-
duc și aduc iubirile, trădările, bătînd strigătul disperării. Un pian mă poartă cu amintirea la mîinile înfipte în el ale Dorinei Crișan-Rusu din spectacolul "Ghetou" al lui Frunză. Frica și agitația din locul exterminărilor vin după ce învolburarea pianului s-a plimbat în urechile mele. Fragmente de mici simfonii, căutări, strigate către oameni, către izbîndă, bîlciul în care singura șansă este să te arunci, pînă la capăt, în aiureala clipei. Mi se pare că ce am ascultat în spectacolul lui Mălăele, "Revizorul
Muzici by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9947_a_11272]
-
în propriile neputințe, angoase și prejudecăți, o lume în care sonoritățile iubirii se dizolvă, uneori, în pasivități, în încremeniri ale unei statui surprinsă într-o contorsionare imposibilă. Tensiunea și emoția extraordinară din "Titus Andronicus", tot al lui Alexandru Darie, se plimbă prin scena-arenă odată cu muzica lui Enescu. Cîntecelele Adei Milea amplifică ludicul și fantezia din "Habarnam" al lui Dabija. "Elisabeta bam" este o operă muzical-teatrală, compusă și ordonată de Irinel Anghel, un spectacol construit pe comic și absurd, pe ritmuri ce
Muzici by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9947_a_11272]
-
suflet și în trup ca în spectacolul "Cumnata lui Pantagruel. Omagiu lui Rabelais". Muzica ia locul cuvîntului și ne poartă spre aventuri de neînchipuit, într-un ritm năucitor. Vasile Șirli a compus partituri pentru mici simfonii, pentru degetul care se plimbă pe gura unui pahar, pentru suspine și pentru mirări, pentru înfruntări fantasice, pentru o găină care își cîntă izbînzile după ce voluptatea gesturilor lascive alternează cu cele ale frămîntării pîinii. Vaca-cimpoi din final, apocaliptică arătare coborîtă din cer, anunță în gemetele
Muzici by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9947_a_11272]
-
micuță, multă vreme celebră dintr-o schiță a lui Caragiale. Mare și tare fuse, o arată prea importantele slujbe avute. Și temut - e de presupus. Am în minte o relatare a dlui Dan Ciachir, dacă nu mă înșel, ce se plimba la șosea, acompaniindu-l pe Eugen Barbu, pietonal. O limuzină trecu pe șosea, una ministerială în care se afla, la vedere, Paul Niculescu-Mizil. Eugen Barbu fu cât pe ce să cadă pe spate de frică. O leonină siguranță de sine
Fantoma de la Operă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9933_a_11258]
-
șir fără să scoată o vorbă, închisă în sine, mai dedată doliului decât însăși Catarina care, când ne vizita, nu venea niciodată în negru. De cum sosea bunica, lumea căpăta altă culoare. Dormeam în aceeași cameră, ea îmi spunea povești, se plimba cu mine, îmi aducea răsfățul la zi. Mai ales căuta să mă convingă să încep să vorbesc. Deoarece muțenia Joanei găsise în mine un discipol zelos: deși dădeam semne că înțeleg ce mi se spune, nu pronunțam niciun sunet, cu
Almeida Faria - Conchistadorul by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/9951_a_11276]
-
când priveam în urmă, se prefăceau nemișcați. Într-un târziu, ne-am oprit, pentru că nu se mai vedea nimic în față. Eu merg să investighez pe-aici prin preajmă, m-a anunțat Regele Lup. Bine. El a plecat să se plimbe prin pădure, să cerceteze împrejurimile. Eu am rămas să privesc întunericul. Și tocmai când mi se părea că avea să sară ceva din tufe, ori Pantera, ori vreun copac umblător, au apărut în jurul meu patru licurici, zburătăcind și chicotind. Ce
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
aripile-I fosforescente. Ambele variante pot fi valabile. Și cum ați plecat din Valea Verde? m-am interesat eu. Am urmat solzii aurii. Ca și tine..., mi-au răspuns Hamsterii. Și acum, ce-aveți de gând să faceți? Ne mai plimbăm pe-aici, să vedem ce mai e și prin zona asta... Apoi o să ne întoarcem acasă. Și licuricii au zburat bucuroși că erau liberi, sclipind prin întunericul pădurii și aruncând lumina lor deasupra zăpezii. În urma lor, s-au adunat din
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
fel, și îi simțeam gândurile sau impresiile, chiar mai direct decât înainte. De la Platoul Adevărului, el avea posibilitatea să ia legătura cu mine imediat sau să ajungă oriunde voia într-o clipă, și chiar să fie invizibil și să se plimbe fără să fie reperat... decât de mine, bineînțeles. Libertatea noastră era și este absolută, așa cum orice există cu adevărat are acces la posibilitățile infinite ale vieții, prin faptul că face parte din acest univers, întreg și miraculos. Am mers mai
Izvroul miraculos by Cristi Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1255_a_2901]
-
cu bine, făcând mereu: țup la dreapta, țup în tufișuri, țup în spatele unor copaci. Blănița lui era maronie astă toamnă și de multe ori se tupila în brazdele proaspăt arate, că se confunda cu pământul ciocolatiu. Iar prin pădure se plimba fără frică pentru că frunzele arămii și cafenii îl ascundeau cu grijă de ochii vicleni ai vulpii sau de arma ucigașă a vânătorului. Acum Țup-Țupăilă are blănița gri, aproape albă și de multe ori lasă ninsoarea să îl acopere ca o
ÎNTÂMPLĂRI ÎN LIVADA BUNICULUI by ECATERINA VICOL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1228_a_1878]
-
iar în relațiile cu colegii săi mai tineri darnic și chiar generos. Fie că pretențiile sale nu erau prea mari, fie din risipa generoasă care-l trăda, a rămas, în fond, un boem și un visător ca pe atunci când își plimba tinerețea flămândă pe aleile Cișmigiului. Mircea Damian nu s-a ales cu un bloc cu șapte etaje, nici cu o vilă, dar nici măcar cu un apartament, deoarece a murit sărac...". Accente interesante pot fi întâlnite și la Ion Th. Ilea
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
Brașovului, întrebându-l dacă drumul fusese bun - și Gologan aprobă, intrigat; care putea fi, totuși, scopul acelei vizite neașteptate?... Ascultam foarte atent relatarea fiului. Știam că aveam în față o pagină necunoscută, sau foarte puțin știută, de istorie. Mareșalul se plimbase un timp, așa, repede și nervos; pe urmă, văzându-l pe primarul chemat că ședea în picioare, îi făcu semn să ia loc; dar Gologan nu se așeză; rămase în picioare; parcă mai întâi voia să știe de ce-l chemase
Neuitatul coleg de bancă, Gelu Gologan by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/8986_a_10311]
-
își dorește din tot sufletul să fie băgat în seamă, care încearcă să iasă în evidență prin vestimentația sa de prost gust." Se pare că termenul a devenit pentru unii un simplu epitet depreciativ, folosit injurios: "zilele trecute, în timp ce mă plimbam pe Lipscani gândindu-mă la oile mele, mă trezesc etichetată drept minimalistă de niște puști" (pocketthought.blogspot.com). Pe de altă parte, minimalist s-a răspîndit în uzul curent cu un sens lărgit, tot negativ: "sărăcăcios", "rudimentar". Transformarea este explicabilă
Minim, minimal, minimalist... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9008_a_10333]
-
pentru viitoarele texte. În timpul anului școlar, rar scriu ceva "definitiv"; asta fac în vacanțe, când ritmul meu este cu totul altul, când scriu și citesc până la epuizare". Nu pot scrie o oră sau două pe zi, după care să-mi plimb cățelul sau să fac cumpărături, nu. Eu scriu zece sau douăsprezece ore zilnic, și asta timp de câteva săptămâni, până cad lat, epuizat." După atâta muncă, un vis începe să capete contur. Cu banii de pe urma cărților publicate, traduse, transformate în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8997_a_10322]
-
Mihai Șora vorbind despre ludicul și totodată gravul său prieten, cu o tinerească și veselă complicitate, nu poți să nu regreți că scînteietoarea lor improvizație n-a fost preluată de nici una dintre televiziunile ai căror redactori și cameramani s-au plimbat prin tîrg, ca tăunele cu paiul, ca să citez un clasic. Acești doi înțelepți care n-au renunțat la tinerețea lor interioară și care, dacă ar putea să-și aleagă vîrsta, ar avea și azi 24 de ani, n-au avut
Peripeții tinerești la Târgul de Carte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9042_a_10367]