63,417 matches
-
creativității, iar păcatul o biată consecință a neputinței. P.S. Catalogul expoziției Nudul, apărut în foarte bune condiții tehnice la Editura Brumar, a fost sprijinit de UCM Reșița, societate aflată acum cîțiva ani în pragul falimentului, iar astăzi o societate în plină dinamică sub menegeriatul d-lui Adrian Chebuțiu.
Despre percepția feminității by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11548_a_12873]
-
cunoaștere și interpretare la Freud. De data aceasta, mitul iubirii este, firește, Oedip. Anticipată de Hegel și formulată apoi de Nietzsche, ,moartea lui Dumnezeu" schimbă raportul ontologic: ,Transcendența negativă, goală înlocuiește mai mult sau mai puțin, niciodată însă complet, transcendența plină, pozitivă a creștinismului. În consecință, anumite aspecte ale substituirii transcendenței cu imanența devin, din implicite, explicite: nihilismul, divinizarea Celuilalt, sacralizarea imanenței vieții, sacralizarea sexualității." Iubirea romantică apare ca o ,identificare proiectivă cu celălalt", unde nu o calitate anume seduce subiectul
Vă place dragostea? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11578_a_12903]
-
asemănarea dintre cearcănele iubitei după dulcele chin și amara plăcere / ce între naștere ne poartă / și înviere era asemuită cu întâia umbră aruncată de mama umanității pe sol, imediat după izgonirea din Eden. Cum ar putea fi imaginată umbra în plina lumină edenică? Cuplul primordial o descoperă atunci, odată cu lumea din afară și, deci, odată cu timpul-durată, ieșind din eternitate prin păcatul originar. Umbra, sunt tentat să cred, este timpul declanșându-se odată cu intrarea în existență și încheindu-se cu extincția. Somnul
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
sânge, nici inima cât bate, nici patima, nici spiritul, nici răsunetul în urechi, numai lacrima. Omul bătrân plânge cu lacrimi vechi. Ce frumoasă (și ambiguă) idee poetică! A spune că numai lacrima îmbătrânește este o aserțiune voluntar aproximativă - dar rămânând plină de sens. Lacrimile bătrânilor nu sunt diferite de cele ale adulților și tinerilor, ele tind chiar să le amintească pe cele ale copilăriei. Or, Blaga răspunde indirect la orice opoziție logică de acest gen afirmând că: Omul bătrân plânge / cu
Lucian Blaga, lirica postbelică by Ilie Constantin () [Corola-journal/Journalistic/11566_a_12891]
-
amândouă excelente, și purtătorul de cuvânt al FSN, Adrian Năstase și subsemnatul. Cele două doamne și cu mine i-am amintit purtătorului de cuvânt multele nereguli ale procesului electoral, dar, mai ales, arătându-i Piața Universității, la acea dată încă plină de studenți, că este o greșeală fundamentală ignorarea voinței tineretului. Scurtă vreme mai târziu i-am reafirmat lui Adrian Năstase aceste adevăruri elementare într-o controversă pe care o avurăm la postul de radio Europa Liberă. Evident, puterea n-a
Trecut-au cincisprezece ani by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/11574_a_12899]
-
bucurau inimile noastre grele de singurătate și părăsite, sărmanele de ele. Când nu stăteam la tv, Ifi mătura, gătea, cosea, cârpea, citea ori împletea la pulovărașul ce avea să mi-l dăruiască nu cu mult înaintea Crăciunului, o dată cu o farfurioară plină de nuci pisate. Dar cel mai bine era când ședeam împreună la televizor. Mă punea și pe mine să stau pe fotoliul dânsei, pe brațul din stânga ei, ăl din dreapta, unde-și proptea cotul, fiind ocupat... Voi arăta mai târziu cum
Șoricelul Valerică de citit vara by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11585_a_12910]
-
în întâmpinarea așteptărilor autorităților comuniste. Scriitorii răzvrătiți sau inaderenți structural la noul mod de viață se află în această perioadă în închisori și sunt supuși unor anchete de cu totul alt fel, care se soldează cu unghii smulse și fețe pline de sânge. Răspunsurile răsfățaților regimului la anchetele revistelor literare provoacă, recitite azi, mai mult decât compătimire, dezgust. Unele dintre ele se remarcă totuși printr-un umor involuntar, care ne poate face să ne amuzăm. Mihail Bulgakov satirizează, în Maestrul și
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11544_a_12869]
-
europene poate fi acreditată căci, cel puțin la o primă luare de contact, monodia este solidară Antichității și Evului Mediu, polifonia - Renașterii și Barocului, omofonia - Clasicismului și Romantismului, în timp ce aclimatizarea eterofoniei s-a produs abia în secolul 20 (adică în plin Modernism). Astăzi, odată cu Postmodernismul, asistăm la o recapitulare a sintaxelor muzicale, la un rezumat de multe ori frivol și ostentativ care, firește, nu va dura la nesfîrșit, ci se va finaliza, probabil , fie prin inventarea unei noi (cea de a
Stringendo by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11592_a_12917]
-
din mintea și simțurile lui Bikinski, între reperele de pe drumurile bine trasate și coșmarul personajului central. Bikinski este ceea ce teoria literaturii numește un antierou; pictor de icoane și om-afiș, purtînd reclame prinse cu bolduri de poalele pardesiului, cu o tașcă plină de ziare vechi pe care le vinde cui vrea să le cumpere, aflat la o vîrstă simbolică (33 de ani), personajul lui Nichita Danilov este identic cu sine însuși: se definește, adică, prin doi Bikinski, cel care, de pildă, îl
Roman burlesc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/11587_a_12912]
-
în profunzimea operei sale va avea tot felul de surprize. Mai întîi pe aceea că Șirato nu a fost doar pictor, ci, în aceeași măsură, desenator, un caricaturist foarte activ la începutul carierei sale și, mai ales, o conștiință artistică plină de frămîntări, de indecizii și chiar de tensiuni dramatice. In al doilea rînd, aceea că pictorul nu este un simplu producător de efuziuni lirice și de lumini colorate, ci o adevărată punte între formele tradiționale și experiențele europene cele mai
Rememorări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11593_a_12918]
-
el nici nu participă la destinul și la viața nemijlocită a eroilor săi. Sub aparența umorului și a privirii zglobii, de multe ori ușor de asociat unei anumite superficialități, se ascund în egală măsură o adîncă solidaritate și o înțelegere plină de tandrețe. Femeia bătrînă, pe jumătate caraghioasă pe jumătate tragică, solitarul monumental prăbușit pe o bancă sau corul de orbi - și acestea sînt doar cîteva din exemplele posibile - par mai degrabă subiecte pentru întreținerea duioșiei decît pretexte pentru un interminabil
Rememorări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11593_a_12918]
-
obișnuit. Perfect racordat la momentul artistic internațional, cu o vocație indiscutabilă pentru cercetare în spațiul limbajului și în acela al codurilor artistice, cu o sensibilitate în care intră deopotrivă sugestii expresioniste și art nouveau, el trebuie să supraviețuiască profesional în plin dogmatism, pe de o parte, iar, pe de altă parte, deși născut și format în lumea de imagini a ilustrului său tată, el trebuii să se comporte și să se afirme ca un artist eliberat de modele și de orice
Rememorări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11593_a_12918]
-
că, dacă reușesc să te descurajez, să te fac să abandonezi povestea cu semnăturile, au să-mi dea o locuință mai bună, pensie de la Uniunea Scriitorilor și au să-mi publice cărțile respinse pînă acum" (p. 142). După această dezvăluire plină de dramatism, Mihadaș face un gest sublim: dorește să își pună semnătura pe Scrisoarea de protest a lui Goma. În final, disidentul se vede pus în situația să-l roage pe bietul Mihadaș să nu semneze hîrtia, pentru a nu
Lecția de onoare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11600_a_12925]
-
martor esențial - ochiul din afară - al celor mai minunate stări pe care le-am traversat, creatori și spectatori, după 1990. Visa scene întregi și le descria privind într-un punct fix, ca într-o transă. Poveștile lui au fost întotdeauna pline de detalii, de tolbe întregi ticsite cu amănunte, cu lumini și cu umbre, cu stop- cadre, cu flash-uri, cu imagini mișcate, dinamice, gata să-și ia zborul, să se concretizeze într-un fragment dintr-o iluzie. Imagini mute care
Povestea fotografului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11590_a_12915]
-
de obicei printre tineri: Am întâlnit inamicul, și el eram noi! I have met the enemy and it is uș! Ce să spun!... Văzând cu ochii mei realitatea americană câteva luni în șir, îmi amintisem vreo două din proverbele noastre pline de umor și, psihologic, exacte, exacte, de două ori... La cel privind indivizii... care mor de binele altora... precum și la cel unde unii o duc rău de atâta sau prea bine, - ori leșină, li se face lehamite de el, adaug
Agheasma anglo-saxonă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11607_a_12932]
-
punea el însuși, părând a suferi foarte, de acest lucru, m-am văzut obligat să ridic moralul insului care și-așa își bătea singur cuie în talpă... Că ei, americanii, - se vaietă el - se găseau în situația Imperiului român... în plină decădere și care... Halal! mă gândeam, decădere! Or, cum ar fi zis Ițic, bunul meu coleg de bancă dintr-a-ntâia primară, mare sceptic: așa o decădere!... Cu darul pe care îl avem noi, românii, de a mitocosi lucrurile, dădusem
Agheasma anglo-saxonă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11607_a_12932]
-
evocă pe Fred & Ginger. Nici scenariul nu merită scutit de câteva comentarii. Notabil e faptul că Resnais n-a schimbat un cuvânt din textul original al operetei, scris de André Barde. Suprema reușită a acestuia sunt dialogurile (inclusiv cele cântate), pline de vervă și de calambururi. Regizorul francez face însă o altă modificare, în spiritul democrației textului (în care fiecare personaj are un rol la fel de important, cerut de complexitatea intrigii). Fiecare privește și se adresează direct spectatorului, solicitându-i aprobarea. În
Din operetă în musical by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11612_a_12937]
-
la ceasul confruntării deschise între două generații. În literatură li s-a spus "generația '80" și "generația 2000". În restul vieții publice li s-ar putea spune "generația celor fără ideologie" și "generația re-ideologizaților". Ca unul care mă aflu în plină confruntare cu un grup de astfel de personaje ce privesc realitatea prin prismă exclusiv ideologică, știu câte ceva despre metodele folosite și scopurile urmărite. Realist vorbind, nu cred c-a sosit încă momentul ca oameni de talentul lui Cristian Tudor Popescu
Rușinea, dizgrația by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11620_a_12945]
-
pentru că n-au la origine demnitatea și onestitatea -, generația junilor de douăzeci și cinci de ani. Dar nu înțeleg lipsa de grație - pentru că poate exista o grație și în contestare. În decembrie 1989, un domn deja în vârstă vorbea cu o admirație plină de fervoare despre revoluția română, văzând în ea o revoluție a celor tineri și, din acest motiv, a celor grațioși. Ce n-a prevăzut domnul cu pricina a fost cât de repede se poate trece de la grație la dizgrație. Adică
Rușinea, dizgrația by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11620_a_12945]
-
cu care sunt tratate. Muzeul de Artă din Craiova ne-a oferit prilejul de a avea laolaltă doi profesioniști, fiecare reprezentând o ipostază de manifestare a contemporaneității dintr-o perspectivă conceptuală diferită. Este ceea ce mă determină să optez pentru "partea plină a paharului", fiind optimist în privința devenirii artei românești, datorită faptului că ambii artiști sunt și importanți modelatori de tinere destine.
"Niște artiști" by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/11614_a_12939]
-
Le-am făcut portretele, am stat de vorbă cu ei. Deși erau somități în materie de filozofie, științe naturale, laureați ai premiului Nobel, regizori, dirijori, compozitori, cu toții, în pofida gloriei,erau atît de modești! Egoul lor era moderat, erau înțelepți, erudiți, plini de umor, plini de viață, m-am putut întreține cu ei absolut normal. Dar ceea ce vreau să subliniez este că ei nu aveau acel ego supradimensionat pe care l-am întîlnit la scriitori și pentru mine, acest contrast a fost
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
portretele, am stat de vorbă cu ei. Deși erau somități în materie de filozofie, științe naturale, laureați ai premiului Nobel, regizori, dirijori, compozitori, cu toții, în pofida gloriei,erau atît de modești! Egoul lor era moderat, erau înțelepți, erudiți, plini de umor, plini de viață, m-am putut întreține cu ei absolut normal. Dar ceea ce vreau să subliniez este că ei nu aveau acel ego supradimensionat pe care l-am întîlnit la scriitori și pentru mine, acest contrast a fost surprinzător. R.B.: Cred
Cu Herlinde Koelbl despre Forța privirii by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/11616_a_12941]
-
motive, omule, ființă perfectibilă prin rațiune și instrucție: pentru că acele informații au chip și pajură, față și dos, mai cu seamă cu acesta nu te joci, dacă vrei să nu sări în aer tocmai când ieși din economat cu sacoșele pline de verze turcești și tomate din Atlantida. Pe porumbeii aceia în plasă prinși i-am recuperat valizi, nevătămați, neviolați, ba chiar proaspăt bărbieriți, dar lupta cu teroriștii care-i răpiseră, și cu alții ejusdem farinae, gata să răpească și alți
Secretul secretului rămâne secret by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11644_a_12969]
-
stări diferite, îmbibîndu-se de ele ca un burete ce urmează să fie stors. Viața trece firesc în text și poezia se deschide la fel de natural către realitate, rezultatul fiind un complex postmodern, în care fiecare treaptă poate ascunde o trapă. În plin biografism apar subtile referințe livrești, după cum cultura înaltă, Arta consacrată ca atare, sînt privite și abordate dintr-un unghi personal, cu un polemism implicit de bună factură. Așa cum versurile tînărului Geo Dumitrescu aruncau cu vitrion în obrazul pur al poeziei
La vie en prose by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11629_a_12954]
-
profit a patronilor ce lăsă neacoperite zone considerate de societate drept importante: educația, cultura și celelalte elemente sensibile ale civilizației. Fără îndoială, o televiziune publică nu poate evita concurența cu zona privatului. Numai că ea trebuie să fie o concurență plină de imaginație, nu una de imitare servilă, așa cum se întâmplă de regulă. Împingând lucrurile până la consecințele ultime, aș spune că o televiziune publică devine riguros inutilă dacă e să fie doar un concurent al televiziunilor particulare. Prin forța împrejurărilor, aceasta
Terorismul prin "rating" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11643_a_12968]