27,148 matches
-
acolo unde era cazul și spațiu pentru un birou de poștă. De asemenea, concesionarii trebuiau să permită stabilirea gratuită a unui telegraf al statului pe tot traseul căii ferate. Printrun regulament, din iulie 1870, privind exploatarea căilor ferate concesionate, Administrația Poștelor avea dreptul de a se folosi de vagoane proprii, fără plata tracțiunii acestora, de a le întreține și repara în locuri special amenajate ale CFR. Pentru a se pune la dispoziția publicului serviciul poștal de scrisori și gazete, în anul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
le întreține și repara în locuri special amenajate ale CFR. Pentru a se pune la dispoziția publicului serviciul poștal de scrisori și gazete, în anul 1872, s-a hotărât ca șefii stațiilor CFR, desemnați de Direcția Generală a Telegrafelor și Poștelor, să fie autorizați a efectua acest serviciu. Cu 45 de minute înainte de trecerea unui tren, cu serviciu poștal, șeful gării era obligat să deschidă cutia poștală de scrisori, amplasată pe peronul gării, să ridice scrisorile, să le ștampileze și să
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cu căile ferate, prin anul 1875, obliga gările să execute serviciul de telegraf și pentru particulari. În scopul simplificării operațiunilor de expediere și transport, a trimiterilor poștale, începând cu data de 1 mai 1875, s-a înființat primul serviciu de poștă ambulantă, pe linia ferată București-Ițcani(nr.1) și IțcaniBucurești(nr.2). Se realiza zilnic legătura poștală între orașele de pe parcurs și cele de pe liniile laterale, printre care Iași și Botoșani. Transporturile poștale pe aceste căi ferate au început însă, mult
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Se realiza zilnic legătura poștală între orașele de pe parcurs și cele de pe liniile laterale, printre care Iași și Botoșani. Transporturile poștale pe aceste căi ferate au început însă, mult mai devreme, odată cu darea lor în exploatare. Până la înființarea serviciului de poștă ambulantă, pe distanța Pașcani-Iași și retur, s-au efectuat două curse poștale în fiecare zi, iar pe celelalte trasee feroviare Verești-Botoșani, Roman-Ițcani, apoi BucureștiIțcani, toate tur-retur, numai o singură cursă. Cursele poștale transportau corespondență în saci închiși și mesagerii, fiind
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
calea ferată, numai după 10 octombrie 1887, când a fost dată în circulație linia respectivă. Pe noua linie, în gara Basarabi, aflată la 12 km de Fălticeni, a început să funcționeze și serviciul poștal. Tot în anul 1875, serviciul de poștă ambulantă de pe linia București-Ițcani, a fost pus în cartare directă cu birourile poștale ambulante străine: Lemberg-Cracovia, Viena-Cracovia, VienaInnsbruch, Viena-Paris și altele. Acum, în gările Pașcani, Dolhasca, Liteni, Verești și Burdujeni, se efectuau regulat schimburi de expediții cu birourile poștale ambulante
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Acum, în gările Pașcani, Dolhasca, Liteni, Verești și Burdujeni, se efectuau regulat schimburi de expediții cu birourile poștale ambulante București-Ițcani și Ițcani-București. În gara HeciLespezi, din județul Suceava, exista un birou poștal rural, din anul 1872, al cărui expeditor „manipula poșta rurală de 2-3 ori pe săptămână ..., iar în celelalte zile îndeplinea serviciul de posterestante ...” Din decembrie 1878, avea obligația să efectueze schimburi de expediții cu birourile poștale ambulante. Deși, creșterea volumului de trimiteri poștale transportate pe calea ferată, era evidentă
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
s-a mutat în gara Burdujeni, birourile poștale ambulante nr.1,2 și 5,6 și-au schimbat denumirea, din Ițcani în Burdujeni. O dată cu trecerea căilor ferate în exploatarea statului, în anul 1880, toate obligațiile foștilor concesionari, referitoare la transportul poștei, au fost preluate de către Direcția Generală CFR. Printr-o convenție încheiată la 12 august 1888, între Direcția Generală a Căilor Ferate și Direcția Generală a Telegrafelor și Poștelor, serviciul poștal numit „posterestante”, introdus în anii 1872-1875, la unele gări din
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
exploatarea statului, în anul 1880, toate obligațiile foștilor concesionari, referitoare la transportul poștei, au fost preluate de către Direcția Generală CFR. Printr-o convenție încheiată la 12 august 1888, între Direcția Generală a Căilor Ferate și Direcția Generală a Telegrafelor și Poștelor, serviciul poștal numit „posterestante”, introdus în anii 1872-1875, la unele gări din țară și limitat numai la scrisori și gazete francate, a fost extins la un număr mare de stații CFR, precum și la alte trimiteri poștale. Personalul CFR era obligat
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
CFR de a nu aplica prevederile convenției și intervenția organelor poștale, au dus la revizuirea acesteia și transformarea ei, în octombrie 1891, întrun regulament administrativ, care obliga pe șefii de gară să îndeplinească serviciul poștal și telegrafic, acolo unde Direcția Poștelor nu avea oficii proprii, adăugându-se pe lângă atribuțiunile arătate mai sus și executarea serviciului poștal rural. Pentru efectuarea serviciului poștal și telegrafic, cei care aveau această sarcină primeau o indemnizație stabilită în funcție de categoria gării. Serviciile poștale și telegrafice din gările
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în funcție de categoria gării. Serviciile poștale și telegrafice din gările HeciLespezi, Dolhasca și Verești erau, pe atunci, cele mai solicitate, urmate în ordine de gările Basarabi și Ruginoasa, apoi gara Liteni. În gările Pașcani și Burdujeni, funcționau oficii proprii ale Direcției Poștei. Din 1 noiembrie 1894, șefii de gară mai executau, prezentarea și distribuirea de mesagerii cu ramburs, iar din 29 noiembrie, același an, aveau obligația să primească telegrame de Stat, urgente, și în timpul nopții. În alte gări din județ, Muncel, de pe
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
sau de tranzit de pe parcurs. Pe liniile ferate secundare, Pașcani-Iași, Dolhasca Fălticeni și Verești-Botoșani, funcționau de asemenea birouri poștale ambulante dus-întors, din anul 1945. De la Dolhasca la Fălticeni și retur nr. 415.416. Pentru a face față creșterii traficului de poștă, în stația CFR Dolhasca s-a înființat în anul 1955, un punct de tranzit. Se efectuau atunci schimburi de expediții cu vagoanele poștale nr. 41.42 și 43.44, București-Vatra Dornei și retur și nr. 45.46, București-Vatra Dornei-Cluj și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
interesele serviciului poștal, totuși transportul feroviar a fost multă vreme, cel mai sigur și cel mai rapid. Avându-se în vedere cerințele tot mai mari de sporire a vitezei de circulație a trimiterilor poștale, dar și din alte considerente, Administrația Poștelor a renunțat la rețeaua poștală feroviară, dar și la mijloacele de transport auto închiriate, înființând în anul 1992, parc auto propriu. Ca urmare au fost înlăturate majoritatea vagoanelor poștale de pe liniile principale și secundare. Interes pentru organizarea poștei rurale Legea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
considerente, Administrația Poștelor a renunțat la rețeaua poștală feroviară, dar și la mijloacele de transport auto închiriate, înființând în anul 1992, parc auto propriu. Ca urmare au fost înlăturate majoritatea vagoanelor poștale de pe liniile principale și secundare. Interes pentru organizarea poștei rurale Legea pentru înființarea consiliilor județene din 1864, prevedea printre cheltuielile obligatorii ale județelor și cele necesare pentru organizarea și întreținerea unui serviciu poștal de scrisori, între capitala județului și comunele mai importante. Preocupări pentru organizarea unui serviciu poștal rural
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de trebuință în administrația și politia rurală”. Același regulament stabilea îndatoririle de serviciu ale vătășeilor. Printre îndatoririle administrative se afla și aceea “De a purta toate hârtiile de corespondență, între comună și subprefectura de plasă, precum și de a face serviciul poștei între aceste localități”. Numărul mare de vătășei impunea ca activitatea lor să fie organizată, coordonată și controlată, în vederea realizării unor legături poștale efective. În plasele Șomuzul și Moldova din județul Suceava, erau necesari cei mai mulți vătășei, având 17 și respectiv 12
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
în general fără rezultat. Un serviciu poștal rural, bine organizat, se va realiza totuși, dar treptat și într-un timp mai îndelungat, această veche problemă rămânând în continuare în atenția organelor interesate. O nouă lege pentru înființarea unui serviciu de poștă rurală, respectiv, înființarea de “oficii poștale”ăbirouri poștale rurale) la reședința subprefecturilor, acolo unde nu exista oficiu poștal al statului, s-a pus în aplicare la 1 mai 1872. La aceeași dată a intrat în vigoare un alt regulament și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
indispensabile funcționării în condiții optime și anume: cutii de scrisori, sac de piele, geantă de împărțit scrisori, sfeșnice, foarfece, călimări, orologiu, scaune, dulap pentru arhivă și masă fără raft pentru public. Economiile ce se practicau, influențau negativ funcționarea și dezvoltarea poștei rurale. Comitetul permanent al județului Suceava, nu a aprobat în iunie 1877, decât o singură încăpere în Cazarma de călărași din localitatea Broșteni, plasa Muntele, care să fie folosită, atât pentru biroul poștal, cât și pentru locuință. În general, notarii
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
primarii contribuiau la înrăutățirea serviciului poștal rural. Astfel, în septembrie 1877, expeditorul de la biroul poștal al plasei Muntele, reclama pe primarul comunei Mălini, că nu-i pune la dispoziție cu regularitate vătășei pentru purtarea plicurilor. Primindu-se necontenite plângeri că poșta rurală este aproape paralizată din cauza neglijenței notarilor și a vătășeilor, Direcția Generală a Telegrafelor și Poștelor a fost determinată să apeleze la bunăvoința prefectului de județ “pentru regularea sistematică a poștei rurale și pentru a face ca notarii, vătășeii și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
plasei Muntele, reclama pe primarul comunei Mălini, că nu-i pune la dispoziție cu regularitate vătășei pentru purtarea plicurilor. Primindu-se necontenite plângeri că poșta rurală este aproape paralizată din cauza neglijenței notarilor și a vătășeilor, Direcția Generală a Telegrafelor și Poștelor a fost determinată să apeleze la bunăvoința prefectului de județ “pentru regularea sistematică a poștei rurale și pentru a face ca notarii, vătășeii și primarii, să nu fie îndărătnici”. Numai după câteva zile, au fost date ordine subprefecților din plasele
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
vătășei pentru purtarea plicurilor. Primindu-se necontenite plângeri că poșta rurală este aproape paralizată din cauza neglijenței notarilor și a vătășeilor, Direcția Generală a Telegrafelor și Poștelor a fost determinată să apeleze la bunăvoința prefectului de județ “pentru regularea sistematică a poștei rurale și pentru a face ca notarii, vătășeii și primarii, să nu fie îndărătnici”. Numai după câteva zile, au fost date ordine subprefecților din plasele Muntele și Moldova să ia măsurile necesare. Urmărind să îmbunătățească serviciul poștal, subprefectura plasei Muntele
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
solicita prefecturii ca expedierea să se facă de trei ori pe săptămână și de comun acord cu șeful Oficiului Telegrafo-Poștal Fălticeni, cu aprobarea Comitetului permanent, să se autorizeze instalarea a patru vătășei călări de către comunele plaselor, pentru purtarea alternativă a poștei. Ca urmare a unui nou ordin al Direcției Generale, din noiembrie 1877, care se referea la neglijența notarilor, ce nu-și fac datoria și a vătășeilor ce se opuneau transportării expedițiilor poștale, lipsind unele comune de corespondența săptămânală, iar altele
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a serviciului poștal, a determinat Direcția Generală să propună în anul 1881, executarea serviciului poștal rural de către factori rurali călări și cu cariole, județele fiind ajutate de stat, dar obiectivul nu s-a realizat imediat. Un eveniment important în dezvoltarea poștei rurale l-a constituit înființarea Oficiului Telegrafo-Poștal Broșteni. Devenită proprietate regală din 1877, moșia Broșteni, cu o suprafață de 44.000 ha, a ajuns nu după mulți ani să comercializeze numeroase produse proprii, numai lemn brut peste 45.000 metri
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
un factor, care urmau să o întrețină. Obiectele necesare întreținerii liniei telegrafice (ciocan, clește de tăiat, ferestrău, sapă, topor, șurubelniță, daltă, cheie de noduri, sfredel mic și mare, cutie de unelte etc) se procurau de către Direcția Generală a Telegrafelor și Poștelor, dar din fondurile județului. Linia fiind terminată, Direcția Generală a numit începând cu data de 1 mai 1884, un manipulant ădiriginte) al Oficiului Telegrafo-Poștal Broșteni, care a fost confirmat de către Comitetul permanent al județului. Personalul Oficiului Broșteni, stabilit de Direcția
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
salariile personalului, cădeau în sarcina consiliilor județene sau comunale. De la început, la Oficiul Broșteni, s-au efectuat ambele servicii telegrafo-poștale, iar cu timpul, odată cu dezvoltarea traficului, cheltuielile au trecut în sarcina statului. Urmărindu-se în continuare, organizarea unui serviciu de poștă rurală, care să asigure deservirea corespunzătoare a populației din mediul rural, în septembrie 1888, s-a solicitat tuturor diriginților de la oficiile reședințe de județ, să studieze și să înainteze Direcției Generale, un proiect de organizare a acestui serviciu în cadrul județului
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
40 de km; reședința curierului să fie într-o localitate unde există un oficiu telegrafo-poștal sau o stație de cale ferată, iar în lipsa acestor unități, într-o comună mai importantă. Rezultatele favorabile obținute în unele județe, privind organizarea serviciului de poștă rurală, după principiile enunțate, a determinat Ministerul de Interne, în octombrie 1890, să solicite prefecturilor de județ să intervină la comitetele județene pentru a consimți la această organizare, cu sumele ce le cheltuiau județele și comunele cu plata vătășeilor, și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
pentru ale căror salarii prefectul trebuia să stăruie pe lângă Consiliul Județean, spre a obține aprobare. Cheltuielile necesare întreținerii serviciului poștal rural au fost suportate de județ, statul acordând numai un ajutor. În final, în bugetul pe exercițiul 1892/1893, pentru poșta rurală nu s-a alocat întreaga sumă care era necesară, ceea ce denotă că nu s-a asigurat efectuarea tuturor curselor din lipsă de fonduri. Prin alt decret, din iulie 1892, a fost aprobată Legea pentru organizarea serviciului poștal rural, care
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]