1,760 matches
-
bikily, a constatat că boiaua dulce s-a scumpit "nerușinat", lucru pe care l-a spus fără ocolișuri în Băcănia Iosif Steel. Negustorul a încercat s-o potolească, dar cum femeia țipa tot mai tare, a fost nevoit s-o pocnească. Martorii la incident n-au intervenit. După aceea, doamna Ioana Lupu a stat în spital nouă zile. Ziarele n-au pomenit minorul incident. Teribil de diferit (re)acționează oamenii în situații aproape identice. Desfășurarea a două momente din istoria Republicii
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
s-a scumpit "nerușinat", lucru pe care l-a spus în Băcănia Adolf Puck e adevărat că pe un ton destul de ridicat. Negustorul a încercat s-o potolească, dar cum femeia țipa tot mai tare, a fost nevoit s-o pocnească. Martorii la incident au intervenit, totul transformându-se dintr-un scandal banal într-o mișcare populară ce a cuprins mai întâi orașul Buklat și apoi întreaga țară. Regimul, după ce a intervenit inițial cu gaze lacrimogene și tunuri de apă, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
bikily, a constatat că boiaua dulce s-a scumpit "nerușinat", lucru pe care l-a spus fără ocolișuri în Băcănia Iosif Steel. Negustorul a încercat s-o potolească, dar cum femeia țipa tot mai tare, a fost nevoit s-o pocnească. Martorii la incident n-au intervenit. După aceea, doamna Ioana Lupu a stat în spital nouă zile. Ziarele n-au pomenit minorul incident. Teribil de diferit (re)acționează oamenii în situații aproape identice. Desfășurarea a două momente din istoria Republicii
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
huruială, carul se porni pe ulița satului, plină de hârtoape. Îl hurduca într-atât de tare pe Ion încât acesta părea că sta să cadă numaidecât. Dar țăranului nici că-i păsa de zdruncin, văzându-și mai departe de treabă. Pocnea din bici și striga din când în când, ba hăis, ba cea. Pe drum se întâlni cu Gheorghe, cumătrul și vecinul lui, care călărea un murg. Mai încolo, prinse din urmă și căruța lui Vasile, cumnatul, plecat cu noaptea în
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
boșteră și se întindeau pe crac, ia soare... Cînd le era dor de caș dulce, copiii se duceau la stîna lui Eminovici, pe coasta Dealului Crucii, către șoseaua Mihăileană. Le plăcea să deie oile în strungă. Fluierau după oi și pocneau din harapnic, ca ciobanii. Mihai se suia călare pe un cîine, Șoltuz, care se arăta vesel că duce așa călăreț... Cîteodată se odihneau. Ilie povestea din Robinson Crusoe sau din Halima sau citea poezii populare, din colecția lui Alecsandri, pe
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
A lanurilor zînă, cu chip frumos rostit. Și-apoi în codru trece și cîntî doina dragă Sălbatic este glasu-i, răstit, copilăros, El sună-n codru verde, în lumea lui întreagă, Albele ei picioare îndoaie flori pe jos. Ea cîntă și pocnește în crengi c-o varga lungă O ploaie de flori albe se scutură pe ea, Un flutur roș și vînăt se nalță, ea-l alungă, De pasu-i crengi se-ndoaie și glasu-i răsuna... Apoi și-aduce aminte era o zi
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ori face parte din toată gloata asta? Faulques a pus jos tava. Nu-i plăcea zâmbetul acela neașteptat și insolent. Și, spre surprinderea lui intimă, pentru o clipă s-a văzut calculând posibilitățile pe care le avea de a-l pocni pe Markovic. Croatul era puternic, a hotărât. Mai scund decât el, dar mai tânăr și mai vânjos. Trebuia să-l pocnească Înainte ca acesta să aibă vreme să reacționeze. Luându-l prin surprindere. S-a uitat de jur Împrejur: avea
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
spre surprinderea lui intimă, pentru o clipă s-a văzut calculând posibilitățile pe care le avea de a-l pocni pe Markovic. Croatul era puternic, a hotărât. Mai scund decât el, dar mai tânăr și mai vânjos. Trebuia să-l pocnească Înainte ca acesta să aibă vreme să reacționeze. Luându-l prin surprindere. S-a uitat de jur Împrejur: avea nevoie de un obiect contondent. Flinta era sus. Prea departe. - Nu-i treaba dumitale, a spus. Celălalt și-a strâmbat neplăcut
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
Hazardului pe un eșichier de șah. - Acum pricep ce spui - Markovic i-a aruncat o privire răutăcioasă. Asta te liniștește, nu-i așa? - Firește. N-ai cum să ceri socoteală cuiva. E imposibil să te duci până acolo și să pocnești pe cineva În particular. În plus, ține minte cum am făcut fotografia: fără teleobiectiv, cu un treizeci și cinci și de la Înălțimea unui cap de om. Asta Înseamnă că eram aproape de puștii ăia când a tras tancul. Și În picioare. Amândoi au
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
mașină; măr; meci; merge; în minge; mintea; mîna; mîngîia; moarte; neadmis; nemilos; neomenește; neputință; nervii; nevasta; niciodată; nu bate; nuci; nuia; obraznic; la ochi; ouă; palme; pas; pasul pe loc; pedeapsă; pedepsi; pedepsit; pește; piciorul; pietre; plesnește; plînge; plînset; ploaia; pocni; praful; prost; prostia; rana; rănește; răni; răzbate; război; repetiție; rîde; scutura; semafor; a simți; sîcîitor; snopi; soartă; sonerie; spaimă; speranță; spintecă; spulbera; steaua; suferință; sufla tare; suflă; sunete; superioritate; tace; ticăie; tîmpit; tobe; tobele; tort; tortura; trist; țel; țipă; umilință
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vis; de vis; vînt; Vrancea (1); 758/300/96/204/2 lovi: durere(155); bate(44); bătaie(31); pumn(29); vînătaie(24); violență(28); tare(18); puternic(16); răutate(14); a bate(11); a da(11); palmă(11); păli(10); pocni(9); rană(9); răni(8); a răni(6); agresiune(6); da(6); mingea(6); piatră(6); agresa(5); agresiv(5); agresivitate(5); bătut(5); lovitură(5); a păli(5); ură(5); atinge(4); minge(4); sînge(4); urît(4); (3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
merge; mișcare; mîța de coadă; mîncare; mîner; moarte; moft; munci; a munci; mușchi; necaz; nedumerire; negru; nevoie; nimeri; noroc; note; obține; ochire; opri; ore; paf; a păli; păr; pătura; pereți; pericol; pesimist; piatră; în piept; cu pistolul; cu plugul; poc; pocni; pocnit; povara; povară; praștie; prins; cu pușca; rage; remarcă; remorcă; repede; retrage; roabă; rob; sală de forță; săgeți; scapă; scoală; seacă; sfoara; de sfoară; sfori; sforile; la sine; smucește; soartă; soluții; la sorți; sparge; speranță; stai; stare; strînge; sudoare; suferință
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mișcare; mîța de coadă; mîncare; mîner; moarte; moft; munci; a munci; mușchi; necaz; nedumerire; negru; nevoie; nimeri; noroc; note; obține; ochire; opri; ore; paf; a păli; păr; pătura; pereți; pericol; pesimist; piatră; în piept; cu pistolul; cu plugul; poc; pocni; pocnit; povara; povară; praștie; prins; cu pușca; rage; remarcă; remorcă; repede; retrage; roabă; rob; sală de forță; săgeți; scapă; scoală; seacă; sfoara; de sfoară; sfori; sforile; la sine; smucește; soartă; soluții; la sorți; sparge; speranță; stai; stare; strînge; sudoare; suferință; sus
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nu le-am stâlcit mutra sunt tot atâtea reproșuri pe care mi le fac și care-mi otrăvesc existența” (idem). Altundeva, aceeași nemulțumire că excesele violente nu-s decât proiecții imaginare. „Cea mai mare parte a timpului mi-o petrec pocnindu-i pe oameni, suduind pe unul și pe altul până ajung la încăierare. Stârnesc, de dimineață până seara, scandaluri de care-mi vine să roșesc, provoc necunoscuți, răstorn totul în calea mea Ă dar toate astea, vai, doar în închipuire
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
niște cuie din lemn, în formă de cruce. De atunci, se spune că bradul are "cepurile în cruce", pentru a-l alunga pe Diavol. Totuși, se crede că a rămas în brad puțină "mânie de-a Satanei" și de aceea pocnește când se pune pe foc 349. "Pomul" care-l însoțește pe mort la groapă este făcut dintr-un "pom roditor de grădină" și împodobit cu fructe sau cu păsări făcute din aluat, colăcei, scărițe și cârlige, din aluat, turtă dulce
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
martie, în Bucovina se obișnuiește să se facă un foc din frunzele pomilor din grădină, din coajă de brad și din "poame" (fructe) sfințite de Ziua Crucii, cu care se afumă gospodăria, înconjurându-se casa și grădina de trei ori, pocnind, în același timp, în fierul plugului. Apoi, cu fierul de la plug se sapă puțin la rădăcina fiecărui pom pentru a rodi mai bine peste an.427 În Bucovina, "pentru a se încălzi îngerii", în ziua de Blagoviștenie (Bunavestire), se face
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vis, amestec de lumini și întuneric: vise cu păsări, vise pictate cu mari catedrale, vise cu sfincși, cu lei nemișcați, intens colorate, pământul visează și se trezește pe un șarpe încolăcit: "L-am auzit cum vine noaptea/ spre sânii tăi pocnind încet de lapte." Existența este un vis, motivul dublului ("Falduri" de Ion Barbu) declanșează o lume de coșmar într-un context absurd: "ți-e teamă de oglinzi să nu privească/ din cadrul lor în locul tău altcineva/ și-n fiecare seară în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ban, ca să aibă casa noroc. Casa nouă nu se văruiește toată, ci se lasă un petec nevăruit, ca să nu moară cineva. Să nu se înnădească casa nouă de alta veche, căci e rău de moarte în familia acelor case. Cînd pocnește în casă nu-i a bine. Să nu te uiți în casă din afară, pe fereastră, că rămîne pustie. Cînd nu-ți merge bine într-o casă nici după ce ai făcut masle*, atunci ia lemn de la casa din dreapta și de la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu te uiți la altul cînd se pișă, că-ți crapă degetele. Se crede că dacă-i îngălbenesc cuiva degetele, în familia aceluia se va întîmpla un caz de moarte. Se crede că dacă cineva își întinde așa degetele că pocnesc, ele la bătrînețe vor tremura. Să nu pui fluier, fus și lingură în foc, că-ți coc degetele toate. Se crede că dacă buricele degetelor la o fată sînt astfel că pielea formează puncte, aceasta, măritîndu-se, va avea băieți; dacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bătut în zilele următoare; după alții, că a doua zi va fi soare. De Sf. Gheorghe se aprinde focul viu frecînd două lemne uscate și rămîne așa tot anul. (Gh.F.C.) De Paști să arzi focul toată ziua. (Gh.F.C.) Cînd focul pocnește, dă-i mălai. (Gh.F.C.) Mare păcat să drăcui focul! (Gh.F.C.) Cînd arzi lemne verzi și flacăra sfîrîie, se zice că e blestemat cine le-a pus pe foc. (Gh.F.C.) De Sf. Ilie dacă lucrezi, ai pagubă de foc. (Gh.F.C.) Fotografie
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pentru un mort se fac în formă de scară, căci pe acea scară se suie mortul la cer. Lacrimă Lacrimile care cad pe obrazul mortului îl frig ca apa cea clocotitoare și-i îneacă sufletul. Lampă Se crede că dacă pocnește cilindrul lămpii din senin e semn rău. Lapte Se zice că iarba cea așternută pe jos în biserică, la Dumineca Mare, este bine a o da la vite s-o mănînce, ca să deie lapte și să fie sănătoase. Spre a
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
te mai scoli. (Gh.F.C.) Marina Sărbătoarea Mărina [Sf. Marina, 17 iulie] se ține, adică nu se lucrează absolut nimic în acea zi, fiindcă e rău de lovituri. Balega și mătura din ziua de Mărina sînt bune de izbituri. Masă Dacă pocnește masa sau altăceva din casă, apoi e semn că casnicii se vor muta din acea casă. Mazăre Se crede că nu este bine a vărsa mazăre pe jos, căci ele ar fi lacrimile Maicii Domnului, care nu-i bine să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
corn; a cui corn se frînge, acela se crede că va muri înaintea celuilalt. Se crede că, voind cineva să plece în călătorie și nevoind caii să plece din loc este semn rău, și omul va muri în curînd. Cînd pocnește în casă, moare cineva. Cînd vezi vreo roșață pe fața unui mort este semn că-ți va muri cineva. Cînd se clatină pulpa de la picior, e semn că va muri cineva. Dacă se întîmplă că puii de găină de cîteva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pe vatră numai un tăciune e semn că are să moară unul din soți. Noiți negre de-ți ies pe unghii e semn de moarte. Cînd ți se fac pete negre pe mîni e semn că moare cineva din neamuri. Cînd pocnesc grinzile, moare cineva. Cînd din greșeală ori din nebăgare de seamă intră întîi în casă om sau copil cu capul gol, să știi că copilul moare. Acela dintre doi tineri căsătoriți care adoarme întîi va muri înainte. Moarte arată ori
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lume o sug gîndacii, adică șerpii, de țîță, iar fătul ce ar fi avut să-l nască viu e pierdut. Copilul mic, dacă se căznește să se așeze în cap, este semn că mama sa este însărcinată cu altul. Dacă pocnește vreun cerc de la un poloboc, apoi se crede că în acea casă va naște o femeie. Dacă smocurile de verdeață aninate pe casa noilor căsătoriți cad curînd e semn că nu vor avea copii. Femeile nu cern nicicînd făina pe
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]