2,904 matches
-
Depresiunii colinare a Transilvaniei numiți orașele care se situează pe valea Mureșului. • Argumentați denumirea de „Câmpia Transilvaniei“ dată uneia din diviziunile podișului. • Stabiliți prin săgeți corespondența dintre resurse și zonele de exploatare: cărbuni sare Câmpia Transilvaniei Podișul Târnavelor gaz metan Podișul Someșan Dealurile Bistriței Lacul Știucii din Câmpia Transilvaniei Valea Târnava Mare înguste, iar vara albiile seacă. Vegetația inițială, de stepă, silvostepă și păduri de stejar, a fost înlocuită treptat cu diverse culturi agricole. În subsol se află petrol și gaze
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
orașe mari, cu o economie complexă (București, Timișoara, Craiova, Ploiești, Pitești, Galați, Buzău, Arad, Oradea, Satu-Mare etc.) CÂMPIA ROMÂNĂ a. Poziție geografică, limite și caracteristici se desfășoară în sudul României, fiind cuprinsă între Dunăre, în sud, vest și în est, Podișul Getic, Subcarpații de Curbură și sudul Podișului Moldovei, în nord, și având o lungime de la vest la est de cca 320 km; este cea mai mare unitate de câmpie din România; pe ansamblu prezintă o dublă scădere în altitudine: de la
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Timișoara, Craiova, Ploiești, Pitești, Galați, Buzău, Arad, Oradea, Satu-Mare etc.) CÂMPIA ROMÂNĂ a. Poziție geografică, limite și caracteristici se desfășoară în sudul României, fiind cuprinsă între Dunăre, în sud, vest și în est, Podișul Getic, Subcarpații de Curbură și sudul Podișului Moldovei, în nord, și având o lungime de la vest la est de cca 320 km; este cea mai mare unitate de câmpie din România; pe ansamblu prezintă o dublă scădere în altitudine: de la nord (250 - 300 m) spre Dunăre (5
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
întindere de 4 340 km2, reprezintă cea mai nouă unitate naturală din țara noastră. Sectorul deltaic de pe teritoriul României însumează 2 540 km2. Poziția geografică este definită de următoarele elemente: - se află în sud-estul țării, fiind situată în nord estul Podișului Dobrogei; - se găsește la vărsarea Dunării în Marea Neagră; - este traversată de paralela de 45° latitudine nordică; - orașul Sulina (29° 41’ 24’’) constituie cel mai estic punct de pe teritoriul României. Atestări istorico- geografice despre Delta Dunării apar în numeroase texte și
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și caracteristicile peisajului Deltei au fost prezentate detaliat și în lucrările unor oameni de știință români, între care geografii Constantin Brătescu și George Vâlsan, naturalistul Grigore Antipa ș.a. Mărturii ale locuirii zonei există mai ales la contactul dintre deltă și Podișul Dobrogei, din secolele I î. Cr. - al II-lea d. Cr. Unele așezări mici din delta propriu-zisă au fost atestate la finele primului mi leniu, dar majoritatea datează din secolul al XIX-lea. În prezent, în Deltă există 25 de așezări
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
există 25 de așezări, între care un oraș — Sulina, concentrate pe grindurile mai întinse, cele mai mari fiind Sulina, Chilia și Sf. Gheorghe; se adaugă, la sud de delta propriu-zisă, încă 26 de sate, situate la contactul câmpiei litorale cu podișul. AMINTIȚI-Vă condițiile de formare a deltelor; delte mari pe Glob; definiția noțiunilor: grind, lagună, cap; caracteristicile vânturilor care bat dinspre est - nord - est. RELIEFUL 37 Cu adevărat, Delta Dunării e o minune care încheie cu vrednicie șirul atâtor lucruri
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
reci, nordice, și cele calde din regiunile Mediteranei. De aici, rezultă caracterul tranzitoriu al climei față de aceste regiuni. Dezvoltarea reliefului în altitudine (de la nivelul mării la 2 544 m înălțime) impune, ca trăsătură specifică, individualizarea etajelor climatice (de câmpii și podișuri joase, de dealuri, de munți etc.). Factorii care determină clima au caracter general sau regional: Radiația solară pe care o primește suprafața terestră, mai mare în regiunile sudice (peste 130 kcal/cm2/an) și mai redusă în cele nordice (sub
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
aer cald tropicale și mediteraneene. Temperaturile medii de 10° - 11° C sunt specifice regiunilor joase CLIMA 43 (sub 300 m) din vestul și sudul țării noastre. Temperaturile medii cuprinse între 8° și 10° C sunt specifice regiunilor de dealuri și podișuri cu înălțimi de 300 - 800 m. Izoterma de 6° C înconjoară Carpații, desfășurându-se la altitudinea de cca 1 000 m. Pe măsura creșterii altitudinii, în Carpați, valorile medii de temperatură scad treptat, ajungând pe crestele cele mai înalte, la
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
datorită prezenței aici atât a maselor de aer sudice, calde (vara), cât și a celor din estul continentului, care iarna provoacă geruri intense. În regiunile de deal valorile oscilează între 20 și 23° C (mai moderate în vest și în Podișul Transilvaniei), iar la munte ajung la 17° C pe crestele aflate la 2 500 m. În țara noastră temperaturile absolute au fost înregistrate la Bod (- 38,5° C, la 25 ianuarie 1942) și la Ion Sion, lângă Brăila (44,5
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
acestora se remarcă mai întâi mic șorarea cantităților de la vest către est (650 mm în Câmpia de Vest, 500 - 600 mm în vestul și nordul Câmpiei Române; 400 - 500 mm în sudul și estul Câmpiei Române, în partea sudică a Podișului Moldovei și sub 400 mm în Dobrogea), ca urmare a scăderii influenței maNOȚIUNI NOI temperatură absolută - cea mai ridicată sau cea mai scăzută valoare a temperaturii înregistrată pe un teritoriu. 46 GEOGRAFIE FIZICĂ • Explicați consecințele așezării geografice pe glob și
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
mai uscat al celor din est. În Subcarpații Curburii și în vestul Subcarpaților Getici se înre gistrează efecte de foehn. Climatul de câmpie și de dealuri joase cuprinde Câmpia Română, Câmpia de Vest dar și unele regiuni de dealuri și podiș sub 300 m (Podișul Dobrogei, Câmpia Moldovei, Dealurile de Vest). Se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 10 - 11° C, temperaturi medii în ianuarie de -2, -3° și în iulie de 22 - 23° C, amplitudini termice ridicate (25 - 26° C
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
din est. În Subcarpații Curburii și în vestul Subcarpaților Getici se înre gistrează efecte de foehn. Climatul de câmpie și de dealuri joase cuprinde Câmpia Română, Câmpia de Vest dar și unele regiuni de dealuri și podiș sub 300 m (Podișul Dobrogei, Câmpia Moldovei, Dealurile de Vest). Se caracterizează prin temperaturi medii anuale de 10 - 11° C, temperaturi medii în ianuarie de -2, -3° și în iulie de 22 - 23° C, amplitudini termice ridicate (25 - 26° C), precipitații puține (400 - 500
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
mai umedă, cu ploi de toamnă și ierni blânde. — oceanice, în vestul și în centrul țării (Câmpia de Vest, Dealurile de Vest, Depresiunea colinară a Transilvaniei etc.), moderată termic și mai umedă; — de ariditate, în cea mai mare parte din Podișul Moldovei, estul Câmpiei Române, Dobrogea fiind secetoasă, cu ploi puține având caracter torențial; — baltice, în Maramureș, Obcine, Podișul Sucevei, mai rece (geruri) și mai umedă. Pe litoral și în Delta Dunării se resimte influența Mării Negre. Iernile sunt mai blânde, iar
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Vest, Dealurile de Vest, Depresiunea colinară a Transilvaniei etc.), moderată termic și mai umedă; — de ariditate, în cea mai mare parte din Podișul Moldovei, estul Câmpiei Române, Dobrogea fiind secetoasă, cu ploi puține având caracter torențial; — baltice, în Maramureș, Obcine, Podișul Sucevei, mai rece (geruri) și mai umedă. Pe litoral și în Delta Dunării se resimte influența Mării Negre. Iernile sunt mai blânde, iar la Mangalia, în ianuarie, temperatura medie fiind de +0,5° C. Verile sunt secetoase, cu numeroase zile senine
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
sezonului rece (înghețul, viscolul, poleiul, bruma etc.), multe având consecințe nefavorabile pentru activitățile omului. Secetele, legate de lipsa precipitațiilor pe perioade mari de timp (în medie 15 - 20 zile) sunt mai frecvente în estul Câmpiei Române, în Dobrogea și în Podișul Moldovei și sunt mai reduse în vestul țării. Cele mai lungi secete au fost în anii 1896, 1907, 1946. Combaterea efectelor secetelor se realizează prin irigații. Înghețul este posibil în regiunile de câmpie și de dealuri între lunile noiembrie și
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și sud estul țării. CLIMA 49 3 HIDROGRAFIA CARACTERE GENERALE - România dispune de o structură hidrografică complexă (ape curgătoare, lacuri, ape subterane, Marea Neagră), cu strânse legături între componentele sale. - Sistemul hidrografic reflectă: organizarea pe forme mari de relief (munți, dealuri, podișuri, câmpii), realizarea treptată într-un ansamblu care a fost definitivat în cuaternar (ultimii 1,5 milioane de ani), o funcționalitate dependentă de caracteristicile climatului (îndeosebi de temperaturi și precipitații), de alcătuirea geologică și de modul în care omul a intervenit
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
activități multiple (baraje, exploatarea apei pentru activități agricole, industriale, canale de navigație etc.) pentru a folosi această importantă resursă. Factorii care determină și influențează hidrografia sunt numeroși. Relieful, prin dezvoltarea în trepte concentrice (munți sub forma unei coroane, dealuri și podișuri în centrul și la exteriorul munților, câmpii în vest și sud) a impus: caracterul relativ convergent în interior spre trei râuri mari, Someș, Mureș, Olt (care străpung coroana Carpaților), și divergent la exterior; AMINTIȚI-Vă principalele elemente ale hidrografiei unui
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Munții Rodnei, are ca afluenți Șieul și Sălăuța și trece prin orașele Sângeorz-Băi și Năsăud. Someșul Mic își adună apele din Someșul Cald și Someșul Rece, care își au obârșiile în Munții Apuseni. În aval de orașul Dej, Someșul străbate Podișul Someșan, trece prin vestul Depresiunii Baia Mare, prin Câmpia Someșului și se varsă în Tisa, pe teritoriul Ungariei. Pe parcursul său trece prin orașele Jibou și Satu Mare. Bazinul Crișurilor este alcătuit din patru râuri mari: - Barcăul, în nord, care izvorăște din Munții
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
și Satu Mare. Bazinul Crișurilor este alcătuit din patru râuri mari: - Barcăul, în nord, care izvorăște din Munții Plopiș, trece peste dealurile Crasnei și Câmpia de Vest și se unește pe teritoriul Ungariei cu Crișul Repede; - Crișul Repede, care izvorăște din Podișul Huedin, taie defileul Ciucea, străbate Depresiunea Vad-Borod și Câmpia Crișurilor, trecând prin orașele Huedin, Aleșd, Oradea; - Crișul Negru, care izvorăște din Munții Bihor, traversează Depre siunea Beiuș, formează defileul de la Șoimi, trece prin Dealurile de Vest și Câmpia Crișurilor; - Crișul
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Nera, toate cu izvoarele în Munții Semenic și care traversează unități de dealuri și de câmpie. Grupa hidrografică de sud cuprinde bazinele râurilor Jiu, Olt, Argeș, Ialomița etc., care au izvoarele predominant în Carpații Meridionali, traversează Subcarpații Getici, Subcarpații Curburii, Podișul Getic și Câmpia Română și se varsă în Dunăre. Grupa hidrografică din est este alcătuită din bazinele râurilor Siret (cu Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Putna, Râmnicul Sărat, Buzău și Bârlad) și Prut. Cele mai multe au izvoare în Carpații Orientali, străbat Subcarpații
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Română și se varsă în Dunăre. Grupa hidrografică din est este alcătuită din bazinele râurilor Siret (cu Suceava, Moldova, Bistrița, Trotuș, Putna, Râmnicul Sărat, Buzău și Bârlad) și Prut. Cele mai multe au izvoare în Carpații Orientali, străbat Subcarpații și unități ale Podișului Moldovei. Grupa hidrografică din sud-est reunește râuri mici din partea centrală și de est a Dobrogei, care se varsă în lacuri de tip liman sau lagună aflate pe litoral. 54 GEOGRAFIE FIZICĂ „Oriunde ați vedea-o, în țara noastră, Dunărea e
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
bazinului Dunării numiți statele și capitalele traversate de fluviul Dunărea. • Caracterizați prin elementele specifice cele patru sectoare ale Dunării. • Enumerați trei cursuri principale de râuri pentru fiecare grupă hidrografică. • Indicați afluenții pe care îi primește Mureșul din Câmpia Transilvaniei și Podișul Târnavelor. • Numiți afluenții Siretului în ordine, de la nord la sud. • Notați în caiete pe baza analizei hărții bazinelor hidrografice din sudul țării afluenții pe care Argeșul îi primește în zona de câmpie. adună cea mai mare parte din rețeaua hidrografică
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
fost secate. La Ostrovu Mare se află barajul și hidrocentrala de la Porțile de Fier II. între Călărași și Brăila — un sector cu luncă extinsă la peste 10 km în care, la exterior, sunt brațe importante ale fluviului (Dunărea Veche spre Podișul Dobrogei, și Borcea și Cremenea către Câmpia Română), între care întinse suprafețe mlăștinoase au fost transformate în terenuri cultivate. La Cernavodă începe Canalul Dunăre-Marea Neagră. Sectorul fluvio maritim de la Brăila și până la vărsare, cu adâncime de 7 - 12 m, ce
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Mic etc.). În Munții Apuseni, într-o depresiune carstică s-a format Lacul Vărășoaia, iar în depresiunea Maramureș, pe locul unor ocne de sare surpate de la Ocna Șugatag și Coștiui, au rezultat lacuri sărate. Lacurile din regiunile de dealuri și podișuri sunt numeroase și au origine variată. În regiunile în care sarea se află la suprafață sau la adâncime mică, prin tasarea și prăbușirea pereților unor vechi galerii de exploatare a sării, au rezultat lacuri sărate la Slănic, Telega (în Subcarpații
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Astfel, în est și sud s-a dezvoltat o vegetație ierboasă de stepă, în sud-vest și în Dobrogea s-au dezvoltat specii sudice, pe dealurile înalte s-a extins fagul, provenit din vestul Europei, etc. Relieful, alcătuit din munți, dealuri, podișuri și câmpii, cu o dezvoltare în altitudine până la 2 544 m, a impus condiții de viață variate (mai ales climatice), care au determinat o grupare a speciilor vegetale în mai multe zone și etaje ce se succed din câmpie și
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]