2,948 matches
-
trufaș: — E altceva când privești pericolul în față, venind spre tine. Rufus privește cu milă la părul lui bălai. — Vezi, mă, ciuf galben, face el părintește, tocmai asta încer cam să te învăț. Să disprețuiești tot ce truda omenească socotește podoabă și fală. Rânjește larg. — Inclusiv membrele. Putem trăi și șontorogi, fără ele. Se lovește cu degetul în tâmplă. — Ce-i aici? întreabă. Pusio tace. — Gândurile nu ni le poate lua nimeni, îi explică evreul. Germanul surâde. Recunoaște apoi pe neașteptate
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
pentru zilele de sărbătoare, murmură el. Este de-a dreptul revoltat. În vremurile de demult femeile res pectabile circulau, ce-i drept, pe străzile Romei, în trăsurici trase de cai sau catâri, dar asta pentru că matroanele își puseseră bijuteriile și podoabele la dispoziția tribunilor militari ca să plătească zeciuiala făgăduinței față de Apollo. Mai apoi însă, uitând de buna-cuviință și de treburile casei, au început să umble puhoi prin oraș, îmbrăcate în veșminte țipătoare, ca ale grecilor, unde totuși numai un anumit tip
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
al Academiei Române, Mihail Kogălniceanu a manifestat un interes deosebit pentru trecutul Dobrogei și salvarea vestigiilor arheologice din această provincie. Astfel, la 17 martie 1887, aducea în discuția forului academic chestiunea monumentului de la Adamclisi, propunând reconstrucția lui în București, ca "o podoabă mare și frumoasă pentru țară"1545. De altfel, Mihail Kogălniceanu fusese însărcinat de către Academia Română în data de 23 septembrie 1879 ca, împreună cu Bogdan Petriceicu Hașdeu și Grigore Ștefănescu, să facă cercetări arheologice în Dobrogea 1546. În ședința Academiei din 19
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
timp, "se vor stârpi pornirile detestabile ale unor funcționari necontrolați și niciodată trași la răspundere"2560. În opinia prefectului județului Constanța, odată luate toate aceste măsuri, "se va produce o așa transformare în această provincie încât ea va deveni o podoabă a țării și o pildă vrednică de imitat"2561. Rezultatele recensământului populației realizat în noiembrie 1902 în județul Constanța indicau faptul că "populația județului Constanța (...) era de 139 570 de suflete"2562. Din numărul total al locuitorilor județului Constanța "populația
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cazinoului din Constanța, "o frumoasă clădire (...) menită a servi și ca teatru în timpul iernii"2902. O altă acuzație la adresa prefectului județului Constanța era aceea că "a lăsat în părăsire frumoasele băi de pe plaja de la Mamaia care fac admirația vizitatorilor și podoaba țării"2903. Totodată, autorii memoriului arătau că "tot domnului prefect Vârnav i se datorește faptul că s-a oprit din lucrare linia ferată ce se construia de la Constanța la renumitele băi de la Techirghiol"2904. În finalul memoriului autorii acestuia îl
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de aici, de pe locul acesta, sfânt prin menirea lui, pot să vă asigur (...) că frații noștri de religie mahomedană, nu numai că au meritat, dar aveau dreptul la clădirea de către guvernul țării, a unui așezământ religios care să fie drept podoabă a credinței lor; și acest drept îl aveau prin dragostea lor de patrie"3041. În septembrie 1910 au început lucrările pentru aducțiunea apei potabile în orașul Tulcea, lucrările de construcție a palatului de justiție din Tulcea și a 3 școli
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
mînuțele-amîndouă Și pe spate-și lasă capul: " Mă uimești dacă nu mântui... Ah, ce fioros de dulce de pe buza ta cuvîntu-i! Cât de sus ridici acuma în gândirea ta pe-o roabă, Când durerea ta din suflet este singura-mi podoabă. {EminescuOpI 155} Și cu focul blând din glasu-ți tu mă dori și mă cutremuri, De îmi pare o poveste de amor din alte vremuri; Visurile tale toate, ochiul tău atât de tristu-i, Cu-a lui umed-adîncime toată mintea mea o
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
drag Și stinsele patemi Le-or troieni căzând, Uitarea întinzînd Pe singurătate-mi. {EminescuOpI 223} IAR CÎND VOIU FI PĂMÎNT (VARIANTĂ) Iar când voiu fi pământ, În liniștea serii, Săpați-mi un mormânt La marginea mării. Nu voiu sicriu bogat, Podoabe și flamuri, Ci-mi împletiți un pat Din veștede ramuri. Să-mi fie somnul lin Și codrul aproape, Să am un cer senin Pe-adîncile ape. S-aud cum blânde cad Izvoarele-ntr-una, Pe vârfuri lungi de brad Alunece luna. S-aud
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
pieritorul sunet al lor să te cuprind, În lanțuri de imagini duiosul vis să-l ferec, Să-mpiedec umbra-i dulce de-a merge-n întunerec. ......................................... Și azi când a mea minte, a farmecului roabă, Din orișice durere îți face o podoabă, Și când răsai-nainte-mi ca marmura de clară, Când ochiul tău cel mândru străluce în afară, Întunecând privirea-mi, de nu pot să văd încă Ce-adînc trecut de gânduri e-n noaptea lui adâncă, Azi când a mea iubire e-atîta de
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
de aur alb, ulmii se întunecau, iar măcieșii înșirau mărgele roșii la marginile potecilor. De la o zi la alta, culorile se schimbau, se amestecau, de parcă dinadins un pictor zănatic umbla pe la fiecare frunză cu o pensulă fermecată. Multe din aceste podoabe cădeau în iarba verde și fragedă pe lângă boturile calde ale vacilor, care pășteau cuprinse de nepăsare și înțelepciune. Unele dimineți erau pline de luceferi, altele de neguri dese. Toamna a fost blajină, dar pe la mijlocul lui noiembrie a căzut zăpadă multă
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
apelor, brăzdați de fulgere, iar tunetele nasc ecou prelung în labirintul munților, pe când unde te afli seninul te apără, e un tablou neuitat al naturii, când încruntată și mânioasă, când surâzătoare, fețe ale veșniciei vieții, distrugere și zămislire, fecunditate și podoabă, într-o ritmică alternanță, unitară prin continuitate. Munte, floare și om au aceeași soartă. Trăsnetul care dărâmă Detunata, gerul care macină bolovan cu bolovan din Toaca și Panaghia sunt semnele schimbării zilnice, care duc la distrugerea finală. E îmbătrânirea muntelui
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
de felinareUmple noaptea de fantasme Neclintite și bizare. Din ogeagul de cărbune Face albă colonadă Și pe trunchiuri negre pune Capiteluri de zăpadă, Iar prin crengile cochete Flori de marmură anină, O ghirlandă de buchete Care tremură-n lumină. Reci podoabe-n ramuri goale Plouă fără să le scuturi, Ici, risipă de petale, Colo, roi ușor de fluturi(...) .......................................... Cerințe: 1. Memorați versurile. 2. Subliniați expresiile frumoase. 3. Explicați sensul expresiilor scrise cursiv în text. Zăpada, tinerețea mea Eugen Jebeleanu Zăpada, tinerețea
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
cu barba cât e uluca. Strugure ar fi vornicel care nimeni nu e să-i semene, neștiind să aleagă, de fel, pe cea mai frumoasă dintre Cireșele gemene. Floarea-soarelui, ca sora-a miresii ar îngriji de pocalele goale și de podoabele miresii: frigărui și sarmale. S-ar chercheli Dovleac logofăt rostogolindu și chelia, ici-colea și n-ar mai ști drumu ndărăt pân’la muierea lui, Fasolea... Vezi câte minuni în poveste încap și cum s-ar nunti până-n zori, dacă poamele
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
a pierdut ursul coada? Să v-o aduc aminte. Odinioară, demult, tare demult, ursul — așa cum se cuvenea unui animal atât de mare și de puternic — avea o coadă de toată frumusețea, lungă și stufoasă. Toate animalele îl pizmuiau pentru această podoabă neîntrecută. Dar mai ales se înciuda vulpea, pe care în frumusețea cozii nu o întrecea decât ursul. A tot chibzuit cu capul ei șiret, și, într-o zi de iarnă cu ger aspru, i-a spus cu glas smerit ursului
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
Câteva dintre pietrele decorative par diamante. Îi Întinse o cutie deschisă cu obiecte, cele mai multe stricate. —Mie mi se par bijuterii de duzină, zise Vera. Niciodată nu știai ce-i mai trece prin cap lui Bibi În materie de modă. Prefera podoabele amuzante În locul celor epatante. Asta era probabil una dintre piesele ei amuzante. Nu sunt decorator, repetă detectivul. Se uită În dosar. În ceea ce privește urmele de pantofi cu sânge, au fost mai dificil de descifrat, dar suntem destul de convinși că știm ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
-vă bine la Cuvîntul Domnului, care zice: "Am fost Eu o pustie pentru Israel sau o țară plină de întuneric beznă? Pentru ce zice atunci poporul Meu: Suntem slobozi, nu voim să ne întoarcem la Tine?" 32. Își uită fata podoabele, sau mireasa brîul? Dar poporul Meu M-a uitat de zile fără număr. 33. Ce bine știi să-ți întocmești căile cînd este vorba să cauți ce iubești! Chiar și la nelegiuire te deprinzi. 34. Pînă și pe poalele hainei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
lui Israel și vor veni împreună din țara de la miază-noapte în țara pe care am dat-o în stăpînire părinților voștri. 19. Eu ziceam: "Cum să te pun printre copiii Mei, și să-ți dau o țară plăcută, o moștenire, podoabă între podoabele neamurilor? Mă gîndeam că mă vei chema: "Tată!" Și nu te vei mai abate de la Mine. 20. Dar, cum este necredincioasă iubitului său o femeie, așa Mi-ați fost necredincioși voi, casa lui Israel, zice Domnul!" 21. "Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
și vor veni împreună din țara de la miază-noapte în țara pe care am dat-o în stăpînire părinților voștri. 19. Eu ziceam: "Cum să te pun printre copiii Mei, și să-ți dau o țară plăcută, o moștenire, podoabă între podoabele neamurilor? Mă gîndeam că mă vei chema: "Tată!" Și nu te vei mai abate de la Mine. 20. Dar, cum este necredincioasă iubitului său o femeie, așa Mi-ați fost necredincioși voi, casa lui Israel, zice Domnul!" 21. "Un vuiet se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
vuietul călăreților și arcașilor, toate cetățile fug; se ascund în păduri și se suie pe stînci; toate cetățile sunt părăsite, nu mai au locuitori. 30. Și tu, pustiito, ce vei face? Te vei îmbrăca în cîrmîz, te vei împodobi cu podoabe de aur, îți vei sulemeni ochii; dar degeaba te vei înfrumuseța: ibovnicii tăi te disprețuiesc, și vor să-ți ia viața. 31. Căci Eu aud niște țipete ca ale unei femei în chinurile nașterii, țipete de durere ca la cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
în ascuns, pentru mîndria voastră; mi se vor topi ochii în lacrimi, pentru că turma Domnului va fi dusă în robie. 18. Spune împăratului și împărătesei: "Ședeți pe pămînt! Căci v-a căzut de pe cap cununa împărătească ce vă slujea ca podoabă." 19. "Cetățile de la miază-zi sunt închise, și nu-i cine să deschidă. Tot Iuda este dus în robie; da, în întregime este dus în robie. 20. "Ridică-ți ochii și privește pe cei ce vin de la miază-noapte. Unde este turma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
gîtul întins și cu priviri pofticioase, pentru că pășesc mărunțel, și zornăie cu verigile de la picior, 17. Domnul va pleșuvi creștetul capului fiicelor Sionului, Domnul le va descoperi rușinea." 18. În ziua aceea, Domnul va scoate verigile care le slujesc ca podoabă la picioare, și sorișorii și lunișoarele, 19. cerceii, brățările și măhramele; 20. legăturile de pe cap, lănțișoarele de la picioare și brîiele, cutiile cu mirosuri și baierele descîntate; 21. inelele și verigele de la nas; 22. hainele de sărbătoare și cămășile cele largi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
lor pe Mezi, care nu se uită la argint, și nu poftesc aurul. 18. Cu arcurile lor vor doborî pe tineri, și vor fi fără milă pentru rodul pîntecelor: ochiul lor nu va cruța pe copii. 19. Și astfel Babilonul, podoaba împăraților, falnica mîndrie a Haldeilor, va fi ca Sodoma și Gomora, pe care le-a nimicit Dumnezeu. 20. El nu va mai fi locuit, nu va mai fi niciodată popor în el. Arabul nu-și va mai întinde cortul acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
se vor întoarce cei surghiuniți din țara Asiriei și fugarii din țara Egiptului. Ei se vor închina înaintea Domnului, pe muntele cel sfînt, Ierusalim. $28 1. Vai de cununa îngîmfată a bețivilor lui Efraim, de floarea veștejită, care este strălucirea podoabei sale, pe culmea văii mănoase a celor ce se îmbată! 2. Iată că vine de la Domnul, un om tare și puternic ca o furtună de piatră, ca o vijelie nimicitoare, ca o rupere de nori cu mari șuvoaie de ape
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
ca o vijelie nimicitoare, ca o rupere de nori cu mari șuvoaie de ape care o doboară cu putere la pămînt. 3. Va fi călcată în picioare, cununa îngîmfată a bețivilor lui Efraim; 4. și floarea veștejită, care este strălucirea podoabei ei, pe culmea văii mănoase, va fi ca o smochină timpurie care se vede înainte de culesul roadelor și pe care, abia o iei în mînă, și îndată o și înghiți. 5. În ziua aceea, Domnul oștirilor va fi o cunună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
văii mănoase, va fi ca o smochină timpurie care se vede înainte de culesul roadelor și pe care, abia o iei în mînă, și îndată o și înghiți. 5. În ziua aceea, Domnul oștirilor va fi o cunună strălucitoare și o podoabă măreață pentru rămășița poporului, 6. sau: un duh de dreptate pentru cel ce șade pe scaunul de judecată, și o putere pentru cei ce dau pe vrăjmaș înapoi pînă la porțile lui. 7. Dar și ei se clatină de vin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]