2,275 matches
-
sub semnul unei epuizări definitive, ci, mai degrabă, al unei prezențe latente, permanente, care va genera din nou și din nou alte înfloriri neoclasice. Bibliografie Corpus de texte 1. Alexandrescu, Grigore, Poezii. Proză, Editura Ion Creangă, București, 1980. 2. Aristotel, Poetica, traducere de D. M. Pippidi, Editura Iri, București, 1998. 3. Asachi, Gheorghe, Scrieri literare, Editura de stat pentru literatură și artă, 1957, București, vol. 1-2. 4. Barițiu, George, Articole literare, Editura de stat pentru literatură și artă, București, 1959. 5
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
pas ce qu'il a écrit.") 21 Basil Munteanu, op. cit., p. 307. 22 Ibid., p. 311. 23 Toma Pavel, op. cit., p. 37. 24 Cf. Basil Munteanu, op. cit., p. 222 ș.u. 25 Cf. Henri Peyre, op. cit., p. 41. 26 Aristotel, Poetica, traducere de D. M. Pippidi, Editura Iri, București, 1998, p. 76. 27Cf. Cezar Petrescu, Pierre Corneille veacul, omul și opera sa, prefață la Pierre Corneille, Teatru, Editura de stat pentru literatură și artă, București, 1956, p. 40. 28 Ibid., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
halucinatului Edgar Poe, potrivit căruia poezia este expresie, divinație, formă: o Creație Ritmică a Frumuseții. "Cu intelectul sau cu Conștiința, ea nu are decât relații colaterale." Sub un titlu înșelător, Scrisori unei fetițe, Arghezi redacta, în 1927, o ingenioasă Ars poetica, simulând regretul de a nu fi putut construi o "fabrică de jucării". În lipsa acesteia, s-a jucat cu "ceea ce era mai ieftin și mai gratuit în lumea civilizată, cu materialul vagabond al cuvintelor date...". În realitate anatomist fără pereche, așa-
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
mișcări pe care le putem exprima în puține cuvinte..." Poezia și știința sunt, la Barbu, realități complementare, drept care: "în contemplația cosmică sau (în) reveria transcendentă, întocmai ca în actul rațional al abstragerii, spiritele se identifică..." (Rânduri despre poezia engleză). Declarativ, poetica barbiană se întemeiază pe valori și argumente clasice, de unde ca la Mallarmé și Valéry o mitologie moștenită, dar, în ciuda mustrărilor adresate modernilor, aceștia n-au rămas fără a-l influența. În refuzurile și opțiunile lui nete, autorul Jocului secund e
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
maică Putna (...) // De durere de singurătate / de grija pentru țară". Plin de Ciudă pentru prea puținele sentimente (după ce dăduse O viziune a sentimentelor), semnatarul Elegiilor era, funciar, un luptător: un gladiator tandru, un strălucit cap de serie în sincronism cu poetica europeană. MARIN SORESCU: PRIVILEGIUL SPIRITULUI O briză de tinerețe fără bătrânețe suflă peste paginile celui care într-o confesiune (Încoronare) clama încrezător: "Sunt împăratul lumii: am douăzeci de ani..." Nimeni nu întrevedea în liniștitul, aproape timidul student în Litere la
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
jumătate de mileniu până la noi". Lăcașul putnean (cu mormântul legendarului mușatin) e definit printr-o metaforă preluată din Eminescu: "Rusalim al sufletului meu"; în imne ca Logos, Psalm, Anastasis, Antimis, Aier, Ectenie se manifestă plenar credinciosul practicant. Dintr-o Ars poetica se reține diferența dintre epistemologie și imnografie: Obiectul științelor cosmosul strigat La viața creatoare Dar al Imnului Logosul întrupat în istorie. Esențială în discursul lui Ioan Alexandru ca imnograf e participarea la o frumusețe multiformă: frumusețe-natură, frumusețe-istorie, frumusețe etică. Timpului
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
ca la Nichita Stănescu (partener de generație), la autorul Baaad-lui citatul livresc de mare diversitate se înscrie într-o dialectică a contopirii regionalului cu universalul. Tentația dezmărginirii, peregrinările imaginare la nivel planetar, conexiunile cu psihisme extrem-orientale intră de drept în poetica sa personală. "Efortul meu de o viață lămurea el a fost să urmez calea de înțelegere deschisă de un Mare Maestru, Ananda K. Coomaraswamy și să primesc buddhismul cu mintea și inima unui creștin (...). Poetul face parte din lume, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
după ieșirea ei din sală, va menține până la capăt ambiguitatea naturii acestor apariții, efective sau create cu mijloace artificiale. Neliniștitoarea bizarerie a manechinelor În opera lui Pirandello, Uriașii munților reprezintă, fără îndoială, piesa care formulează în modul cel mai explicit poetica dramaturgului, căci aici se întâlnesc și se reiau toate întrebările lui referitoare la statutul realității în teatru, în raport atât cu indecizia: „apariție fantomatică efectivă sau truc menit să înșele privirea?”, cât și cu tensiunea dintre evanescența imaginii din vis
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Philodem din Gadara este și autorul unor epigrame care ne informează asupra naturii acestui epicurism în carne și oase. Exercițiul poetic versificat are constrângerile sale, desigur, iar unii își imaginează numărul de picioare metrice ca fiind mai constrângător decât ideea. Poetica filosofului dovedește însă că fondul și forma trebuie să se echilibreze. Nici vorbă ca unul dintre cele două elemente să fie pus în evidență în detrimentul celuilalt. Dacă sirianul acționează în consecință, poemele lui pot aduce informații și mărturii de bună-credință
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
predă literatură comparată și antropologia memoriei. Conduce din 1997 Grupul de Istorie Orală și Antropologie Culturală de la Fundația „A Treia Europă” din Timișoara. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România din 1998. A publicat: Infinitul mărunt. De la configurația intertextuală la poetica operei, Cartea Românească, București, 1992 (Premiul Uniunii Scriitorilor În 1992 pentru debut În eseu, istorie și critică literară); Istorie trăită, istorie povestită. Deportarea În Bărăgan, 1951-1956, Amarcord, Timișoara, 1997. A conceput și coordonat volumele: Lumi În destine. Memoria generațiilor de
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
LUMINIȚA REVEICA ȚARAN POETICA IMAGINII ÎN CREAȚIA POPULARĂ DIN BUCOVINA REFERENȚI ȘTIINȚIFICI: Dr. filolog LUCIA CIREȘ, CERCETĂTOR ȘTIINȚIFIC ACADEMIA ROMÂNĂ filiala IAȘI Prof. univ. dr. NICOLAE CONSTANTINESCU UNIVERSITATEA din BUCUREȘTI CARTEA A APĂRUT CU SPRIJINUL: PRIMĂRIEI ȘI CONSILIULUI LOCAL FUNDU MOLDOVEI, jud. Suceava și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
univ. dr. NICOLAE CONSTANTINESCU UNIVERSITATEA din BUCUREȘTI CARTEA A APĂRUT CU SPRIJINUL: PRIMĂRIEI ȘI CONSILIULUI LOCAL FUNDU MOLDOVEI, jud. Suceava și a SOCIETĂȚII DE CULTURĂ "DIMITRIE GUSTI", FUNDU MOLDOVEI, jud. Suceava Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale României ȚARAN, LUMINIȚA REVEICA Poetica imaginii în creația populară din Bucovina / Luminița Reveica Țaran.Iași : Junimea, 2013 ISBN 97897337-1690-7 821.135.1.09 (c) LUMINIȚA REVEICA ȚARAN (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA LUMINIȚA REVEICA ȚARAN POETICA IMAGINII ÎN CREAȚIA POPULARĂ DIN BUCOVINA EDITURA JUNIMEA IAȘI
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale României ȚARAN, LUMINIȚA REVEICA Poetica imaginii în creația populară din Bucovina / Luminița Reveica Țaran.Iași : Junimea, 2013 ISBN 97897337-1690-7 821.135.1.09 (c) LUMINIȚA REVEICA ȚARAN (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA LUMINIȚA REVEICA ȚARAN POETICA IMAGINII ÎN CREAȚIA POPULARĂ DIN BUCOVINA EDITURA JUNIMEA IAȘI 2013 În memoria domnului profesor univ. dr. Dumitru Irimia PREFAȚĂ Autoarea lucrării intitulate Poetica imaginii în creația populară din Bucovina, Luminița-Reveica Țaran, și-a ales tema de cercetare, și-a structurat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
97897337-1690-7 821.135.1.09 (c) LUMINIȚA REVEICA ȚARAN (c) EDITURA JUNIMEA, IAȘI ROMÂNIA LUMINIȚA REVEICA ȚARAN POETICA IMAGINII ÎN CREAȚIA POPULARĂ DIN BUCOVINA EDITURA JUNIMEA IAȘI 2013 În memoria domnului profesor univ. dr. Dumitru Irimia PREFAȚĂ Autoarea lucrării intitulate Poetica imaginii în creația populară din Bucovina, Luminița-Reveica Țaran, și-a ales tema de cercetare, și-a structurat lucrarea și a redactat-o, în cea mai mare parte, sub îndrumarea regretatului nostru profesor Dumitru Irimia, al cărui nume girează, cel dintâi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
metatextuale, relația dintre text, context și co-text poate fi reprezentată în felul următor: CO-TEXT◄----------------►CONTEXT◄---------------- TEXT II.1.1. LIMBAJUL POETIC STRUCTURĂ ȘI FUNCȚIONALITATE Provenind de la grecescul poietikós, poietiké, apărut în limba română prin filieră franceză, poétique, în lat., it. poetico, germ. Poetisch, Poetik "poetica" s-a păstrat cu accepțiuni diverse: * Știință care are ca obiect de studiu poezia; * Ramură a teoriei literare care studiază creația literar-artistică; * Un ansamblu de reguli normative, specifice "actului creației poetice" (manifest al unei școli, grup
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
context și co-text poate fi reprezentată în felul următor: CO-TEXT◄----------------►CONTEXT◄---------------- TEXT II.1.1. LIMBAJUL POETIC STRUCTURĂ ȘI FUNCȚIONALITATE Provenind de la grecescul poietikós, poietiké, apărut în limba română prin filieră franceză, poétique, în lat., it. poetico, germ. Poetisch, Poetik "poetica" s-a păstrat cu accepțiuni diverse: * Știință care are ca obiect de studiu poezia; * Ramură a teoriei literare care studiază creația literar-artistică; * Un ansamblu de reguli normative, specifice "actului creației poetice" (manifest al unei școli, grup literar, tratat; ex. "Poetica
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
poetica" s-a păstrat cu accepțiuni diverse: * Știință care are ca obiect de studiu poezia; * Ramură a teoriei literare care studiază creația literar-artistică; * Un ansamblu de reguli normative, specifice "actului creației poetice" (manifest al unei școli, grup literar, tratat; ex. "Poetica" lui Aristotel, "Ars Poetica" a lui Horațiu); * "Sistem de forme și principii poetice, caracteristice unei epoci sau unui curent literar sau scriitor (Ars Poetica)7; * "Parte a lingvisticii care se ocupă cu raporturile dintre funcția poetică și celelalte funcții ale
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ansamblu de reguli normative, specifice "actului creației poetice" (manifest al unei școli, grup literar, tratat; ex. "Poetica" lui Aristotel, "Ars Poetica" a lui Horațiu); * "Sistem de forme și principii poetice, caracteristice unei epoci sau unui curent literar sau scriitor (Ars Poetica)7; * "Parte a lingvisticii care se ocupă cu raporturile dintre funcția poetică și celelalte funcții ale limbajului"8. Etimonul grecesc poieó care semnifică " a face", " a compune" prezent în cuvintele poiêma (poem), poiêtés (poet), poiêsis (creație, poezie), onomatopoieia (onomatopee) , și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
sculptură). Dacă poiesis înseamnă "creație", apoietes se referă la nefăcut, neterminat, fără artă, nefinisat, în stare natură. Poietes (autor, poet, creator) era cel care deținea acel técné12 (ars, studiu, abilitate), dar și dynamis-ul creator (geniu, talent). Pe de altă parte, poetica își propune identificarea categoriilor care să ilustreze unitatea și varietatea operelor literare.13 Totuși, poetica nu are drept scop interpretarea operelor literare, ci "elaborarea unor instrumente care să permită analiza tuturor acestor opere"; deci, obiectul său nu reprezintă totalitatea operelor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
stare natură. Poietes (autor, poet, creator) era cel care deținea acel técné12 (ars, studiu, abilitate), dar și dynamis-ul creator (geniu, talent). Pe de altă parte, poetica își propune identificarea categoriilor care să ilustreze unitatea și varietatea operelor literare.13 Totuși, poetica nu are drept scop interpretarea operelor literare, ci "elaborarea unor instrumente care să permită analiza tuturor acestor opere"; deci, obiectul său nu reprezintă totalitatea operelor literare, ci discursul literar, care creează o infinitate de texte.14 Înțeles în sensul aristotelic
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
tactică". La Hesiod, mitul este o revelație, un discurs inspirat, asimilat cu creația poetică. Platon pune în opoziție conceptul de mythos, care desemna "o pură povestire, fără necesitate logică, irațională", cu logos-ul, reprezentând abordarea rațională, analitică și adevărată. În Poetica lui Aristotel, mitul este prezentat ca structură narativă din care se dezvoltă tragedia și creația poetică. În epoca modernă, au apărut noi accepțiuni ale conceptului de mit; astfel, G. B. Vico, în Știința nouă, consideră mitul " ca formă autonomă de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
încorsetând sau eliberând cunoașterea, plăsmuind sau distrugând lumea ancestrală. Categorii ale cunoașterii soarele, luna, pasărea, șarpele se deschid înțelegerii umane, printr-un exorcism al timpului, într-un spațiu sacru, recuperat ritualic, pentru a reinstaura ordinea cosmică primordială. CONCLUZII GENERALE Lucrarea " Poetica imaginii în creația populară din Bucovina" propune o analiză integrală a structurilor de semnificații specifice imaginarului colectiv, reprezentat sub forma a două ipostaze interdependente, imaginarul ritualic și imaginarul poetic. Creația populară, în temeiul unui ritual al gestului și al unui
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
care realizează predicația universaliilor ontologice, având rolul unui "predicat universal" care resemantizează legăturile arhetipale. BIBLIOGRAFIE I. VOLUME ȘI STUDII ARDELEANU, Sanda-Maria/COROI, Ioana-Corina Analyse du discours, Éléments de théorie et pratique sur la discursivité, Editura Universității Suceava, Suceava, 2002. ARISTOTEL, Poetica, Studiu introductiv, traducere și comentarii de D. M. Pippidi, Editura Academiei RSR, București, 1965. BACHELARD, Gaston, Aerul și visele, Eseu despre imaginația mișcării, traducere de Irina Mavrodin, în loc de prefață Dubla legitimitate de Jean Starobinski, traducere de Angela Martin, Editura Univers
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
imaginația mișcării, traducere de Irina Mavrodin, în loc de prefață Dubla legitimitate de Jean Starobinski, traducere de Angela Martin, Editura Univers, București, 1997. BACHELARD, Gaston, Apa și visele, Eseu despre imaginația materiei, traducere de Irina Mavrodin, Editura Univers, București, 1995. BACHELARD, Gaston, Poetica spațiului, traducere de Irina Bădescu, Prefață de Mircea Martin, Editura Paralela 45, București, 2003. BACHELARD, Gaston, Psihanaliza focului, traducere de Lucia Ruxandra Munteanu, prefață de Romul Munteanu, Editura Univers, București, 1997. BAHTIN, M., Probleme de literatură și estetică, Editura Univers
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ediție îngrijită și traducere din limba spaniolă de Tudora Șandru Mehedinți și Magdalena Popescu Marin, Editura Saeculum I.O., București, 2002, p. 154. 50 * * *, Noul Dicționar Universal al limbii române, Editura Litera Internațional, București, 2006, p. 204. 51 Gaston Bachelard, Poetica spațiului, traducere de Irina Bădescu, Prefață de Mircea Martin, Editura Paralela 45, București, 2003. v. Cap. Întâi, Casa. De la pivniță la pod. Sensul colibei (pp.35-67). 52 Filon Lucău-Dănilă, Dumitru Rusan, Fundu Moldovei. O așezare din ocolul Câmpulungului bucovinean, , Editura
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]