1,637 matches
-
vremea de-nchinat Pentru cei ce până acum Multe bune au lucrat”. La începuturile Junimii, ședințele se țineau la Titu Maiorescu, întâi în casele din curtea Trei Sfetitelor și apoi în casele Catargi, unde se mutase, alternând cu cele de la Vasile Pogor. Dar a venit și anul 1874, anul plecării lui Maiorescu la București. Din acest moment,ședințele au început să se țină la Iacob Negruzzi, în alternanță cu Pogor. S-a întâmplat o dată, însă, ca cei trei să fie reținuți la
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
apoi în casele Catargi, unde se mutase, alternând cu cele de la Vasile Pogor. Dar a venit și anul 1874, anul plecării lui Maiorescu la București. Din acest moment,ședințele au început să se țină la Iacob Negruzzi, în alternanță cu Pogor. S-a întâmplat o dată, însă, ca cei trei să fie reținuți la București. Pentru a nu se întrerupe șirul ședințelor, Nicu Gane și-a oferit găzduirea. Dacă - tradiționaliști cum erau - junimiștii au acceptat cu greu trecerea la Iacob Negruzzi, această
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
anecdotă și nu avea haz,pentru că ceilalți membri îl făceau să se simtă rușinat pur și simplu. Acel misterios Dosar al Junimii cuprindea exprimări anapoda găsite în reviste, presă sau cărți, adică „o prostie gogonată”. Dosarul era ținut de Vasile Pogor, care lipea în el - cu mare plăcere - petecul de hârtie ce cuprindea perla descoperită de junimiști. Pentru exemplificare, vom cita doar câteva din acestea. Dintr-o descriere a unei excursii scrisă de Dimitrie Morțun, reținem: „Mai mulți juni ne hotărârăm
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
mult a prins aceasta chiar de la primul banchet al Junimii - ne spune Iacob Negruzzi - încât am repetat-o și în anii următori,până când, cu vremea, s-a făcut un obicei”... Aceste mici creații se păstrau în „Dosarul aniversărilor”, ținut de Pogor, dar care dosar s-a pierdut în noaptea banchetului din 1873, ținut la „Hotel du Nord” (astăzi Restaurantul Select). O aniversare a Junimii nu putea avea loc altcând decât în una din sâmbetele situate în lunile octombrie sau noiembrie, cu
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
a ne povesti ceremonialul începerii adunării: „Lambrior, Tasu, eu și alții am fi dorit să se suprime lectura, să ne punem la masă... Dar sunetul unei talance... colosale ne chemă la lectură. Și apropo de această talancă, pe care dl. Pogor o cumpărase expres... Acestui om de spirit i-a venit în gând... să cumpere o talancă, care să servească de clopoțel la întrunirea Junimii din seara banchetului. Intră la un negustor de fierărie, un evreu, la care se găsesc asemenea
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
de spirit i-a venit în gând... să cumpere o talancă, care să servească de clopoțel la întrunirea Junimii din seara banchetului. Intră la un negustor de fierărie, un evreu, la care se găsesc asemenea obiecte. „Jupâne, îi zise dl. Pogor, te rog să-mi dai o talancă. De oi sau de boi? întrebă evreul. Ba de boi, s-a grăbit dl.Pogor să răspundă”. După lectură, se trecea în sala în care masa era întinsă. Mai precis năvăleau în sala
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
Intră la un negustor de fierărie, un evreu, la care se găsesc asemenea obiecte. „Jupâne, îi zise dl. Pogor, te rog să-mi dai o talancă. De oi sau de boi? întrebă evreul. Ba de boi, s-a grăbit dl.Pogor să răspundă”. După lectură, se trecea în sala în care masa era întinsă. Mai precis năvăleau în sala cu pricina „și se așezau după voie - după cum precizează Negruzzi. Nici un loc de onoare ori rezervat, nici o deosebire între junimiștii bătrâni și
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
sale, râsul mesenilor nu mai avea sfârșit. Ce fericită achiziție pentru societatea noastră acea figură țărănească și primitivă a lui Creangă! Tobă de anecdote, el avea totdeauna câte una disponibilă, fiind cele <<corosive>> specialitatea sa, spre marele haz al lui Pogor... ba se poate zice...a tuturor junimiștilor... Când râdea Creangă, ce hohot puternic, plin, sonor, din toată inima, care făcea să se cutremure pereții! Singur râsul lui înveselea societatea fără alte comentarii”. Despre Mihai Eminescu este interesant de știut că
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
talent adevărat. Cine este acest Eminescu? Nu știu, poezia e trimisă din Viena. Foarte interesant, zise încă o dată Maiorescu, lasă manuscriptul la mine. Peste câteva zile, fiind adunarea Junimii și Maiorescu cetindu-ne versurile Venere și Madona, toți și mai ales Pogor au fost încântați de acest poet necunoscut. Despre calitățile de ziarist ale lui Eminescu, tot Negruzzi ne spune: „Știu de la intimi de ai lui C. A. Rosetti că acesta, în momentul când îi soseau gazetele, lua totdeauna întâi Timpul în
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
care contrasta așa de mult cu cursurile celor mai mulți profesori ce ascultasem în Germania, materia cea interesantă a prelegerilor, cunoștințele variate și bogate ale oratorului, într-un cuvânt strălucita lui elocvență îmi făcură efectul cel mai adânc”... Când pronunțăm numele lui Pogor, primul lucru care ne vine în gând este Junimea. El este „veselul volterian” numit de Maiorescu. Vorbind despre Pogor, Ana Conta Kernbach susține că „Singura lui patimă a fost cititul. Citea tot ce-i cădea în mână. Ziua, noaptea, sănătos
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
variate și bogate ale oratorului, într-un cuvânt strălucita lui elocvență îmi făcură efectul cel mai adânc”... Când pronunțăm numele lui Pogor, primul lucru care ne vine în gând este Junimea. El este „veselul volterian” numit de Maiorescu. Vorbind despre Pogor, Ana Conta Kernbach susține că „Singura lui patimă a fost cititul. Citea tot ce-i cădea în mână. Ziua, noaptea, sănătos, bolnav, Pogor citea”. Apoi continuă „Cu mersul mărunt și săltător, cu mâinile în buzunar, zâmbet malițios, privire piezișă, barbișon
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
lucru care ne vine în gând este Junimea. El este „veselul volterian” numit de Maiorescu. Vorbind despre Pogor, Ana Conta Kernbach susține că „Singura lui patimă a fost cititul. Citea tot ce-i cădea în mână. Ziua, noaptea, sănătos, bolnav, Pogor citea”. Apoi continuă „Cu mersul mărunt și săltător, cu mâinile în buzunar, zâmbet malițios, privire piezișă, barbișon mefistofelic și pălărie pusă veșnic strâmb... Chip de epigramist veninos și ștrengar cinic...A admirat mai mult belșugul gândirii decât finețile ei...a
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
migăloase, icoane viu colorate, și nu cizelare măruntă”. Iubea femeile, dar a scris un singur aforism pe care l-a publicat în Convorbiri literare. „Femeia este aprigă în ură și crudă în răzbunare, pentru că știe mai bine a iubi”. Lui Pogor nu-i plăcea politica,dar nu a scăpat de ea. Spiritul lui nu se astâmpăra nici când se afla în jilțul oficial de primar. Se știe că a fost un vrednic primar al Iașilor în mai multe legislaturi. Într-una
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
cu Ibis, care și-a consumat întreaga existență în pustietoarea lui sete de vindictă (Și-ai dat o viață-ntreagă pe-un dor de răzbunare ?.../ Orb ! În mormânt de ură tu însuți te-ai închis), îi amintește că atunci Când omul pogoară spre mormânt/ Cuvântul de iertare e ultimu-i cuvânt. Poetul le solicită geților să-i cinstească memoria : când în calea voastră veți întâlni morminte/ De cainicul Ovidiu aduceți-vă-aminte (V 4). Aflat pe marginea de viață, înfruntându-și solitar sfârșitul (Cu moartea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
voevod ce l-au chemat Radu Negru voevod, mare herțeg pre Amlaș și Făgăraș, în zilele lui Andriaș craiu, ridicatu-s-au de acolo cu toată casa lui și cu mulțime de noroade: Români, Papistași, Sași și de tot felul de oameni pogorând pe apa Dâmboviții au început a face țară nouă..." Este firesc ca Voevodul, cu toată casa lui, plecând din Țara Făgărașului și pogorând pe apa Dâmboviței, deși nu se evocă Branul sau Drumul Carului, nu avea altă cale mai scurtă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
toată casa lui și cu mulțime de noroade: Români, Papistași, Sași și de tot felul de oameni pogorând pe apa Dâmboviții au început a face țară nouă..." Este firesc ca Voevodul, cu toată casa lui, plecând din Țara Făgărașului și pogorând pe apa Dâmboviței, deși nu se evocă Branul sau Drumul Carului, nu avea altă cale mai scurtă și mai comodă de trecere a Carpaților decât bine cunoscutul drum comercial pe unde pătrundea în Transilvania, și nu numai, peștele pescuit în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
al XVI-lea: 1522, Ion Zapolya, la cererea lui Radu de la Afumați, trece cu oastea pentru a lupta contra turcilor (cronica anonimă) "Ianoș craiu s-a milostivit spre creștini și s-au gătit cu oaste de 30000 de unguri...au pogorât pe la Rucăr, aici în țară..." După 1526, când Ungaria a fost ocupată de turci, după luptele de la Mohacs, mai multe expediții românești se îndreaptă spre Transilvania, unele folosind Drumul Carului. 1529, are loc asedierea Branului de o oaste română, condusă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
am înblat și am ales de cătră locul târgu(luiă locul satului. Să începe hotarul satului Broștenilor de sus de gura drumului ce vine din Lohan, deci pre drum la dial până supt podgoria, preste capul podgoriei din gios deci pogoară în Lohan și de acii Lohanul în sus până Vale(aă Popii și spre Crasna înprotiva locului până în hotarul Crasnei. Din vatra satului din gios în mijlocul satului la casa lui Curățe din sus preste Drislăvăț în cea parte în dreptul locului
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
hotarul acelui sat despre hotarul târgului Hușilor și au pus semne. Și să începe hotarul satului Broștenilor din sus de gura drumului ce vine din Lohan, deci pre drum la dial până supt podgoria, preste capul podgoriei din gios deci pogoară în Lohan și de acii Lohanul în sus până Vale(a) Popii și spre Crasna înprotiva locului până în hotarul Crasnei. Din vatra satului din gios în mijlocul satului la casa lui Curițe din sus preste Drislovăț în cea parte în dreptul locului
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
revoluția politică națională, între care N. Bălcescu, Ion Brătianu, Golescu, Kogălniceanu, Rosetti, Avram Iancu); generația junimistă (reprezentată de intelectuali ai vechii aristocrații Carp, Negruzzi ș.a. la care s-au adăugat cărturari și scriitori ca Maiorescu, Eminescu, Creangă, P.P. Carp, V. Pogor). Ca spațiu de exprimare a ideilor a fost revista "Convorbiri literare". Această generație cuprinde două etape: una culturală, la Iași, una politică, la București. În Ardeal a existat generația memorandiștilor, inițiatoarea rezistenței împotriva politicii ungurești; generația socială (care apare în jurul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și superioritate. Cetatea în mișcare cu locuitorii ei inconfundabili. Și cum se aud încă pașii mitropoliților cărturari, ai lui Asachi și Alecsandri, ai lui Eminescu și Creangă, trec încet fără să deranjeze Poni, Hasdeu, Conta și Negruzzi, Titu Maiorescu, V. Pogor și Th. Rosetti, se plimbă meditativ Sadoveanu, Ibrăileanu și Călinescu, se furișează umbrele lui Cobălcescu, Octav Mayer, Ion Ionescu de la Brad, Coandă, Mangeron, Bârsănescu și Petre Andrei, recită în șoaptă Topîrceanu, M. Codreanu și Otilia Cazimir, pe lângă ei narează și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
a melopeei celeste nu poate fi pusă la îndoială. Unul susține că maestrul e un poet de natură pluricordă, iar altul că e cel mai aproape de Eminescu. O rază a soarelui a străpuns frunzișul bogat al copacului din curtea Casei Pogor și s-a oprit în creștetul capului pentru a-l elibera pe poet de suferință, moment să le reamintească celor din jur că "autorul Doinei e numai Mihai, noi ceilalți toți suntem doar niște umbre...". Dialogul liric continuă. Grecii au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
A., 73 PHILIPPIDE, Al., 217 PICCOLOMINI, Fr., 50, 212 PILLAT, Dinu, 10 PITAGORA, 79 PITTARD, Eugène, 198 PLATON, 6, 20, 57, 58, 194, 235, 249 PLATON, Gheorghe, 255 PLATON, Maria, 259 PLEȘU, Andrei, 178 PLUTARH, 6 POE, Edgar Allan, 59 POGOR, Vasile, 68, 71 POLLUX, A., 50, 212 PONI, Petru, 70 POPA, Constantin, 74 POPA, George, 74 POPA, Grigore T., 19, 255, 256, 257 POPA, N. I., 66 POPE, G., 51 POPI, Gligor, 106 POPOVICI, Gică, 153 PORCESCU, Scarlat, 259 PORUMBESCU, Ciprian
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Brătianu, când acesta va fi silit să părăsească cârma. Junimiștii sunt puțini în Cameră și în Senat, dar sunt pe alese. În Cameră au fost aleși: Petre Carp, Titu Maiorescu, Iacob Negruți, Teodor Nica, Alexandru Marghiloman, D.A. Laurian, Melic, Vasile Pogor etc. În Senat aveau pe Theodor Rosetti, Vasile Alecsandri, Menelas Ghermani, Leon Negruți, Ianov și poate încă unul sau doi. Apoi sunt tinerii veniți de la Paris cu aureola unor frumoase studii: Tache Ionescu, C. Arion, C. Dissescu. Mai este și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
acum opoziție, cât și de gruparea junimistă care făcea opoziție mai moderată. În cadrul opoziției liberalo-conservatoare erau: Mihail Kogălniceanu, Nicolae Ionescu, Nicolae Fleva, Gheorghe Paladi, N. Nicorescu, Dimitrie Butculescu etc. Junimiștii erau reprezentați prin Petre Carp, Titu Maiorescu, Jack Negruți, Vasile Pogor, D. Laurian, Melic, Teodor Nica, Alexandru Marghiloman. Un tineret ales ca liberal trecea treptat în rândurile opoziției, aceștia erau: Tache Ionescu, Constantin Dissescu, Const. Arion, Alexandru Djuvara, Toma Cămărășescu, Ion Rădulescu (Pitești)etc. Nicolae Fleva este atras în luptă până ce
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]