9,887 matches
-
seculare și o bogată istorie, în care se află palatul regelui, real și vizibil, nu că în poveștile cu Feți-Frumoși și Cosânzene, e plin de străini. În piețe nu auzi niciodată vorbindu-se franțuzește sau flamanda, ci arabă, românește, rusește, poloneză... Un oraș cu peste un milion de locuitori, condensat pe o suprafata mică (165 km²), cochet și mistic, dar suferind de astm... Acesta e Bruxelles-ul în ochii mei, de român. Eu prefer la țară, pe iarbă, cu picioarele desculțe
UN TALENT ROMANESC IN CAPITALA BELGIEI de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 2 din 02 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345010_a_346339]
-
violență, o respingere a machiavelismului leninist și o asumare a unei viziuni întemeiate pe ideea că „e mai bine să accepți propria suferință din mâini străine decât să provoci tu însuți suferință”. Acest ethos al disidenților și al societății civile poloneze, arată mai departe autorul, nu a permis explozii de resentiment și de ură, dar „i-a forțat pe comuniști să cedeze puterea fără să recurgă la gloanțe”. Cazul românesc nu a putut să parcurgă același traseu revoluționar pașnic, soldându-se
DESPRE 1989. NAUFRAGIUL UTOPIEI DE VLADIMIR TISMANEANU SAU PUTEREA CELOR FARA PUTERE de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345027_a_346356]
-
Eminescu și al lui Slavici, vopsite în alb strălucitor și încărcate de ghirlande de flori. În anii următori s-au mai făcut și alte adaosuri: statuia lui Eminescu, operă sculptorului Mihai Onofrei, executată după fotografia lui Eminescu făcută de pictorul-fotograf polonez Franz Duschek. Au mai fost adăugate și corpuri noi de clădire. În cealaltă parte a castelului era grădină care putea să te trimită cu gândul la frumusețile Raiului. Era străbătuta de ălei mărginite de flori, din loc în loc cu arcade
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
ani, tuns scurt, îl înmânez și aud -A daaa mult ați mai crescut,... v-a crescut și părul! Bine asta chiar știam, ce nu știam era ce căuta cei trei domni noaptea la a mea ușa -Domnișoara să știți că poloneză Dvs a fost violată, avea dolari la ea pe care nu îi mai are, făptașul a fugit pe geam. Doamne, am rămas muta. Sinceră să fiu pregătirea asta nu mi-o făcuseră la curs. Intuiam ușor ce ar fi putut
CELULA MEA NEBUNA CONTINUARE X de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376539_a_377868]
-
aflat deabia în 1989 ce înseamna dolarii de fapt, când m-am întâlnit din nou cu ei dar într-un alt context. Uluita am încercat să adorm și dimineața după ce am numărat din nou salamul și roșiile am identificat și poloneză care era mai veselă decât toate celelalte, nici urma de regret așa că subiectul s-a și închis în acel moment. Bine nici ei nu erau în toate mințile, beau de stingeau de cum ajungeau în hotel și doar cu ghidul lor
CELULA MEA NEBUNA CONTINUARE X de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376539_a_377868]
-
lui Venus. M-a întâmpinat Zeusși astăzi sunt cam trăsnit.De pe afișecel cu nasul cel mai lungă ieșit primar.Consilieri comunaliGeppetto și-un greieraș.Nuntă la țară -mireasă furatăacum patru luni.Rochia imaculatăe un pic bombată.Chopin se-avântăîntr-un preludiu nocturnc-o poloneză.... XIV. STUDIU COMPARATIV ÎNTRE DOUĂ GENURI SCURTE - EPIGRAMA ȘI SENRYU - PARTEA A II-A, de Dan Norea , publicat în Ediția nr. 1356 din 17 septembrie 2014. B.2. Tipuri de umor Aici este, după părerea mea, marea diferența între epigrama
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
Să respectăm ceea ce știm din străbuni conform bunului simț: - să nu te atingi de cele sfinte, - să respecți dacă vrei să fii respectat. - să nu uităm ce are omul mai sfânt: familia, divinitatea și patria. Sunt de acord cu comentatorii polonezi care observau că Charlie Hebdo „nu e o revistă satirică, ci mârlănească. Veselia provine din faptul că mârlănia calcă în picioare valorile civilizației. Ceea ce s-a întâmplat la redacție a fost ciocnirea dintre mârlănie și barbarie” nu dintre două religii
CE ESTE DE FĂCUT? de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372779_a_374108]
-
fragmente, plecîndu-se de la o cronică din secolul al XVII-lea, Letopisețul Cantacuzinilor. Aceste contribuții documentare au fost completate prin publicarea, în 1966, sub îngrijirea lui Mihai Guboglu, a cronicilor turcești privitoare la țările române și prin adunarea sistematică a izvoarelor poloneze din care istoricul Ilie Corfus va oferi cîteva elemente publicului român, în 1979, într-o ediție aparținînd Academiei Române. Studiul documentelor otomane, italiene, bizantine, rusești suscită interesul și pasiunea dincolo de frontierele României. Cităm, în acest sens, doar lucrările semnate Mihnea Berindei
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
editată la Geneva, în 1988 sau cele ale americanului Frederick Kellogg privind istoriografia română, apărute în California, în 1990*. O asemenea perseverență în stabilirea tradiției naționale și o asemenea deschidere a cercetării spre arii transnaționale, mergînd de la lumea rusă și poloneză la Italia și spațiul germanic ar putea produce o contradicție între logica timpului închis în spațiul național definit ca marea Dacie și o altă dinamică ce se dovedește a fi cea a unei istorii amestecate a Orientului și a Occidentului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lui Dragoș ca primului domn al acestor pămînturi. Cantemir explică că această țară a fost numită Moldova, dar că turcii o denumiseră Ak Ulach, apoi, tot ei le dăduseră numele de bogdanii locuitorilor Moldovei, de la numele prințului Bogdan, în timp ce vecinii polonezi și ruși vorbeau de volohi, adică italieni. Legenda primită ca tradiție suferă diverse modificări. Istoricul religiilor, Mircea Eliade, într-un text consacrat vînătorii ritualice, examinează structura legendelor și ajunge la concluzia existenței unei tematici, larg răspîndite, a vînătorii ritualice care
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
medievale românești independente. Astfel, istoriografia contemporană acordă o importanță extremă bătăliei dintre Basarab și regele Ungariei. lorga, într-unul din volumele dintr-o amplă istorie a românilor consacrată Ctitorilor (1937) evocă la modul epic această înfruntare, luîndu-și informațiile din izvoare poloneze și ungare. De fapt, cînd Moldova intră în sfera de influență polono-lituaniană, Țara Românească este teatrul războaielor turco-maghiare (în secolul al XV-lea). Voința de autonomie dinastică a prinților Țării Românești și ai Moldovei se manifestă prin instrumentarea obediențelor religioase
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
serviciul consolidării puterilor domnitoare. Două teme esențiale se desprind pentru o perioadă îndelungată: prințul este domn și autocrator; el este campionul ortodoxiei și al cruciadelor împotriva otomanilor. O MOȘTENIRE BIZANTINĂ? Poate părea dificil să împaci suzeranitatea otomană, suzeranitățile ungară și poloneză asupra Principatelor Țării Românești și Moldovei cu pretenția la o moștenire imperială, tradusă de exemplu, prin utilizarea titlului de "țar". Istoricii care au cercetat specificitatea dezvoltării Principatelor sau, mai bine, au înțeles să sublinieze europenizarea de tip occidental a spațiului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
continuă în Moldova, în ultimii ani ai secolului al XVI-lea, dinastia stinsă a lui Bogdan, inaugurează o nouă diplomație, rămînînd fidelă Poloniei. Această alianță deschide o perioadă de pace cu turcii și transformă Moldova într-un spațiu de influență poloneză: boierii sînt vasali regilor Poloniei, cumpără pămînturi în Polonia, elitele moldave se formează în mediu iezuit, iezuiții avînd, prin 1640, un colegiu la Iași. De asemenea, congregația răspîndirii credinței trimite iezuiții în Moldova pentru a reînvia parohiile catolice, în timp ce cronicarii
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Ștefan cel Mare plătește tribut sultanului, se recunoaște vasal al Poloniei în 1459, apoi în 1462 și în 1485 Vasal al Ungariei. În 1475, el încetează să plătească tribut între 1473 și 1487, apoi între 1500 și 1504, revocînd suzeranitatea poloneză și maghiară... Suzeranitatea otomană impune plătirea unui tribut a cărui valoare variază în funcție de raporturile de forțe conjuncturile și implică o dependență economică reală, deoarece Constantinopolui impune un monopol asupra comerțului exterior al principatelor. Pe deasupra tributului, țările române plătesc turcilor prestații
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
acestui domnitor ca prefiguratoare a statului național român. Aceeași ideologie insistă asupra dificultăților întîlnite. Astfel, nobilii din Ungaria îi determină pe cei din Moldova să se ridice împotriva lui Mihai Viteazul; ostilitatea marilor puteri Imperiul otoman, Imperiul Habsburgilor și regatul polonez interzice crearea unui puternic stat românesc în regiunea carpato-danubiană. Tematica creștină este minimalizată în aceste condiții, iar referința la centralizarea statală este subliniată. Se întîlnesc în acest punct două problematici. Problemele stilului, ale puterii și misiunii sale și acelea ale
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Moldovei Petru Mușat, Alexandru cel Bun mai tîrziu -, catolicismul alimentînd conștiința că românii își au propriile origini. Raportul privilegiat al Moldovei cu Polonia din secolele XVI-XVII implică o circulație culturală esențială și antrenează un du-te-vino al elitelor între marile centre poloneze și moldave. Biografiile marilor cronicari ilustrează această întrepătrundere. Aceste acțiuni sînt simfonice și mărturisesc complexitatea căilor fondate pe strategiile conjuncturale de supraviețuire și de putere. La sfîrșitul secolului al XVII-lea se prevede o mutație importantă: deschiderea Moldovei spre o
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cel Mare de Grigore Ureche. Povestea vieții lui Miron Costin se înscrie în acest mediu de deschidere. Născut în 1633, Miron Costin s-a format la colegiul iezuit de la Bar. Boier moldovean și nobil polonez, el face parte din armata poloneză care, în 1651, luptă cu cazacii și tătarii. Se căsătorește cu o Movilă, Ileana, căsătorie care îl apropie de mitropolitul Kievului, unchiul Ilenei, Petru Movilă. Complexitățile alianțelor se înmulțesc. Cu prilejul asedierii Vienei de către turci, în 1683, Costin se găsește
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cu o Movilă, Ileana, căsătorie care îl apropie de mitropolitul Kievului, unchiul Ilenei, Petru Movilă. Complexitățile alianțelor se înmulțesc. Cu prilejul asedierii Vienei de către turci, în 1683, Costin se găsește, ca vasal al otomanilor, alături de prințul Moldovei, în tabăra opusă polonezilor. El nu poate, orice s-ar întîmpla, decît să se bucure de victoria polonezilor conduși de Sobieski, fiindcă aparține clanului boierilor care așteaptă eliberarea de la Polonia. Reîntors în Moldova în 1685, el intră în conflict cu domnitorul Moldovei care se
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și latină, pregătește o ediție trilingvă a Evangheliilor. Doctrina luteranismului îi apropie și impresionează pe catolicii din Moldova. Pretutindeni, arma propagandei este folosirea limbii naționale. În aceeași epocă, spre 1550-1551, apare un catehism reformat pentru sloveni și pentru croați. Cronicarul polonez Orechovius notează că erezia se întinde pretutindeni, pînă în Rusia. Pentru a contracara influența Reformei, s-au impus două metode: represiunea și competiția. Prima este aplicată de Ștefan Rareș și Alexandru Lăpușneanul. Ofensiva împotriva armenilor din 1551, condusă de Ștefan
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
așază în Moldova, a cărui principe, Vasile Lupu, este un ferm apărător al ortodoxiei. Numeroase lucrări de teologie tipărite la Kiev și la Lvov sînt trimise în țările române, retipărite și traduse în română. Materialul tipografic moldav vine din Ucraina (poloneză pînă în 1654). Petru Movilă participă la instalarea tipografului Sofronie Poceatki la Trei Ierarhi, însoțit de profesori veniți de la Kiev. În replică la Catehismul calvinist, mitropolitul Varlaam publică, în 1645, un catehism ortodox intitulat Răspunsurile la Catehismul calvinesc, opunîndu-se textului
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sfinte și a fluctuațiilor difuzării limbii române de-a lungul luptei pentru o contra-reformă ortodoxă depind direct de neînțelegerile politice și de luptele pentru ascensiunea la tron, în Moldova ca și în Țara Românească. Acest demers nu este continuat. Popasul polonez, refugiul și sprijinul rus sînt determinante. Orientările prolatine, progrecești, alegerea limbii române aparțin inițiativelor principilor, care se situează fiecare în rețeaua sa privilegiată de alianțe și care optează, într-o lume profund împărțită, pentru una sau alta din reprezentările identitare
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
imposibil și, se știe, o definiție națională unitară și o narațiune lineară tind să reducă complexitatea unei istorii și a unei identități amestecate. Șederea pariziană îi implică pe tinerii români într-o competiție. La Paris, ei se măsoară cu exilații polonezi, cu patrioții italieni a căror mișcare este cunoscută și apreciată de mai bine de douăzeci de ani. Această ierarhie a cauzelor favorurile inteligențelor franceze mergînd spre ruși, italieni, greci, polonezi și spre unguri după 1848 este greu de suportat pentru
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cultură romantică europeană. Frecventarea saloanelor pariziene nu-i făcea cu totul necunoscuți în epocă, atunci fiind ei, de fapt, descoperiți ca naționalitate. Imediat după revoluție, Michelet face un gest democratic european, prezentînd o frescă epică a nenorocirii ruse, a dezastrului polonez și a celui românesc, nenorocirea acestei țări pe care o numește "nefericita Românie". El se inspiră din dovezile furnizate de discipolii săi Rosetti, și utilizează izvoarele folclorice transmise prin rețelele care conduc la poetul Alecsandri. Legendele democratice ale Nordului merg
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
El trimite emisari pe lîngă lancu pentru a-i cere să rămînă neutru în conflictul dintre unguri și ruși, și să nu iasă din munți, apoi negociază o alianță cu Kossuth, președintele Comitetului de Apărare Națională ungară. La Paris, emigranții polonezi fac presiuni asupra lui Kossuth. Frăția de arme nu se concretizează decît foarte tîrziu. La 14 iulie 1848, un proiect de pacificare poartă semnăturile lui Bălcescu și Bolliac pentru români și a lui Kossuth de partea maghiară. Bălcescu se străduie
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
națiunea modernă ca omogenă. În aprilie 1859 și în mai 1860, Kogălniceanu, ca ministru de Interne, cere rabinilor din Moldova să-și convingă credincioșii să-și abandoneze costumul tradițional în favoarea hainelor europene (evreii de origine ashkenază din Moldova purtau veșminte "poloneze" adoptate sub influența evreilor emigrați din Galiția). În iulie 1862, guvernul decide să nu mai supervizeze organizarea de comunități evreiești. Acestea se găsesc, de fapt, împrăștiate și divizate. Unele grupuri de evrei din Principate, conștiente de imposibilitatea asimilării, optează la
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]