1,495 matches
-
Belgia, Partidul Reformei din Canada, "Republicanii" din Republica Cehă și Andrés Manuel López Obrador din Mexic) arată că, atunci când actorii populiști sunt în opoziție, nu au o influență mare asupra calității regimului democratic. Cu toate acestea, aceasta nu înseamnă că populismul în opoziție ar trebui considerat ca nerelevant. Aceasta ar putea fi cazul Republicii Cehe, unde Republicanii au avut succes pentru scurtă vreme, dar nu au reprezentat o provocare serioasă pentru partidele tradiționale. Totuși, în celelalte cazuri de "populism în opoziție
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
înseamnă că populismul în opoziție ar trebui considerat ca nerelevant. Aceasta ar putea fi cazul Republicii Cehe, unde Republicanii au avut succes pentru scurtă vreme, dar nu au reprezentat o provocare serioasă pentru partidele tradiționale. Totuși, în celelalte cazuri de "populism în opoziție" situația pare foarte diferită. Prin abordarea unor teme care, în mod normal, nu prea apar pe agenda publică și sunt considerate nepotrivite de către establishment, forțele populiste provoacă partidele tradiționale și le obligă să-și adapteze programele. De exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
accent pe lupta împotriva sărăciei. În mod similar, cazul Belgiei și cel al Canadei demonstrează că, din pricina apariției unui partid populist de dreapta, partidele tradiționale de dreapta tind să-și consolideze poziția conservatoare pentru a evita pierderea voturilor. Pe scurt, populismul în opoziție poate avea un efect pozitiv asupra calității democrației, de vreme ce ajută grupurile care nu se simt reprezentate de establishmentul politic să se facă auzite. În aceste circumstanțe, establishmentul trebuie să se confrunte cu probleme ridicate de forțele populiste. Interesant
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
În aceste circumstanțe, establishmentul trebuie să se confrunte cu probleme ridicate de forțele populiste. Interesant este că, în mod normal, aceste probleme sunt considerate de majoritatea elitelor ca fiind dezgustătoare și vulgare. Astfel, ca să-l parafrazăm pe Arditi (2005: 90-1), populismul acționează ca un musafir beat la un dineu. În vreme ce, de obicei, nu respectă regulile contestării publice, populismul pune, totuși, pe tapet probleme dureroase, dar reale care privesc ordinea politică existentă. Din acest punct de vedere, populismul în sine nu poate
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în mod normal, aceste probleme sunt considerate de majoritatea elitelor ca fiind dezgustătoare și vulgare. Astfel, ca să-l parafrazăm pe Arditi (2005: 90-1), populismul acționează ca un musafir beat la un dineu. În vreme ce, de obicei, nu respectă regulile contestării publice, populismul pune, totuși, pe tapet probleme dureroase, dar reale care privesc ordinea politică existentă. Din acest punct de vedere, populismul în sine nu poate fi considerat antidemocratic, ci mai degrabă ca o expresie a voinței unei părți neglijate a poporului care
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
pe Arditi (2005: 90-1), populismul acționează ca un musafir beat la un dineu. În vreme ce, de obicei, nu respectă regulile contestării publice, populismul pune, totuși, pe tapet probleme dureroase, dar reale care privesc ordinea politică existentă. Din acest punct de vedere, populismul în sine nu poate fi considerat antidemocratic, ci mai degrabă ca o expresie a voinței unei părți neglijate a poporului care poate să nu fie de acord cu anumite proceduri și rezultate ale democrației liberale. Cu privire la cel de-al doilea
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
să subliniem că acest proces de deconsolidare democratică − sau, cum l-a numit O'Donnell (1992), "înceata moarte a democrației" - a început înainte ca Hugo Chávez să-și facă apariția pe scena politică. În schimb, acest lucru relevă faptul că populismul nu este singurul factor, și posibil nu cel mai decisiv, când vine vorba despre explicarea procesului de erodare a calității democrației din Venezuela de astăzi. Această constatare este foarte relevantă, de vreme ce experții au fost înclinați să afirme că aranjamentele politice
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
pe scară largă a sistemului politic. Mai mult, în toate aceste țări Parlamentul și/sau Curtea Constituțională pot legifera o serie de măsuri de protecție instituțională, cu scopul de a "apăra democrația"de forțele populiste. Astfel, impactul limitat pe care populismul l-a avut asupra calității democrației în cazurile Austriei, Belgiei și Canadei derivă nu doar din performanțele electorale relativ slabe ale respectivelor partide populiste, ci și din existența unor democrații care au avut la îndemână mai multe mecanisme formale și
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
legale în manifestarea "toleranței față de intolerant", este, de asemenea, crucial ca apărarea democratică să aibă în tolbă și strategii incluzive, care au ca scop acceptarea regulilor contestării publice de către forțele populiste. În final, este necesar să ne referim la impactul "populismului la putere" asupra democrațiilor neconsolidate, cel mai amenințător scenariu. Cele două cazuri pe care le-am selectat pentru ilustrarea acestui scenariu ne oferă un tablou eterogen. Pe de o parte, Mečiar în Slovacia nu poate fi înfățișat nici ca "democrat
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
aspecte pe care nu le-am avut în vedere sau nu le-am anticipat dinainte. Fără a avea ca scop dezvoltarea unei liste detaliate a constatărilor inedite făcute de contributorii volumului, ne vom concentra atenția asupra următoarelor patru aspecte: (1) populismul la nivel subnațional; (2) reacții la populism; (3) relația dintre populism și autoritarism competitiv și (4) populismul și arena internațională. 10.2.1 Populismul la nivel subnațional În capitolul despre Mexic, Bruhn arată că putem evalua impactul populismului asupra calității
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în vedere sau nu le-am anticipat dinainte. Fără a avea ca scop dezvoltarea unei liste detaliate a constatărilor inedite făcute de contributorii volumului, ne vom concentra atenția asupra următoarelor patru aspecte: (1) populismul la nivel subnațional; (2) reacții la populism; (3) relația dintre populism și autoritarism competitiv și (4) populismul și arena internațională. 10.2.1 Populismul la nivel subnațional În capitolul despre Mexic, Bruhn arată că putem evalua impactul populismului asupra calității democrației nu doar la nivel național, ci
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
le-am anticipat dinainte. Fără a avea ca scop dezvoltarea unei liste detaliate a constatărilor inedite făcute de contributorii volumului, ne vom concentra atenția asupra următoarelor patru aspecte: (1) populismul la nivel subnațional; (2) reacții la populism; (3) relația dintre populism și autoritarism competitiv și (4) populismul și arena internațională. 10.2.1 Populismul la nivel subnațional În capitolul despre Mexic, Bruhn arată că putem evalua impactul populismului asupra calității democrației nu doar la nivel național, ci și la nivel local
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
avea ca scop dezvoltarea unei liste detaliate a constatărilor inedite făcute de contributorii volumului, ne vom concentra atenția asupra următoarelor patru aspecte: (1) populismul la nivel subnațional; (2) reacții la populism; (3) relația dintre populism și autoritarism competitiv și (4) populismul și arena internațională. 10.2.1 Populismul la nivel subnațional În capitolul despre Mexic, Bruhn arată că putem evalua impactul populismului asupra calității democrației nu doar la nivel național, ci și la nivel local. De fapt, Andrés Manuel López Obrador
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a constatărilor inedite făcute de contributorii volumului, ne vom concentra atenția asupra următoarelor patru aspecte: (1) populismul la nivel subnațional; (2) reacții la populism; (3) relația dintre populism și autoritarism competitiv și (4) populismul și arena internațională. 10.2.1 Populismul la nivel subnațional În capitolul despre Mexic, Bruhn arată că putem evalua impactul populismului asupra calității democrației nu doar la nivel național, ci și la nivel local. De fapt, Andrés Manuel López Obrador este un lider populist care a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
aspecte: (1) populismul la nivel subnațional; (2) reacții la populism; (3) relația dintre populism și autoritarism competitiv și (4) populismul și arena internațională. 10.2.1 Populismul la nivel subnațional În capitolul despre Mexic, Bruhn arată că putem evalua impactul populismului asupra calității democrației nu doar la nivel național, ci și la nivel local. De fapt, Andrés Manuel López Obrador este un lider populist care a fost primarul Ciudad de Mexico între anii 2000 și 2005, una dintre zonele metropolitane cele
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
nivel local nu a reprezentat o provocare reală la adresa calității democrației austriece, de vreme ce instituții precum Curtea Constituțională și-au îndeplinit rolul de "control și echilibru" ca reacție la suveranitatea populară susținută de Haider. Ce putem învăța din aceste cazuri de populism la guvernare la nivel local? După cum o arată și aceste exemple, populismul reprezintă o amenințare mult mai mică la adresa calității democrației la nivel subnațional decât la cel național. Se întâmplă așa din cel puțin două motive. Pe de o parte
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de vreme ce instituții precum Curtea Constituțională și-au îndeplinit rolul de "control și echilibru" ca reacție la suveranitatea populară susținută de Haider. Ce putem învăța din aceste cazuri de populism la guvernare la nivel local? După cum o arată și aceste exemple, populismul reprezintă o amenințare mult mai mică la adresa calității democrației la nivel subnațional decât la cel național. Se întâmplă așa din cel puțin două motive. Pe de o parte, în vreme ce funcțiile de primar al unei capitale sau de guvernator al unei
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
față de regulile contestării publice la nivel subnațional, de vreme ce aceasta le-ar permite să-și demonstreze "calificările democratice" și deci le-ar crește șansele de a obține o poziție politică la nivel național, în viitorul apropiat. 10.2.2 Reacții la populism Cu toate că noi, în capitolul introductiv, nu am ridicat în mod explicit problema manierei în care se poate face față "provocării populiste", aproape toate capitolele fac referire la acest aspect. De vreme ce s-au făcut puține studii care să determine în ce măsură anumite
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
nu am ridicat în mod explicit problema manierei în care se poate face față "provocării populiste", aproape toate capitolele fac referire la acest aspect. De vreme ce s-au făcut puține studii care să determine în ce măsură anumite strategii menite să țină piept populismului sunt mai de succes și/sau mai democratice, merită să aruncăm o privire asupra constatărilor ce rezultă din studiile de caz. În această privință, putem identifica patru strategii generale: izolarea, confruntarea, adaptarea și integrarea. Desigur, aceste strategii sunt foarte rar
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
și confruntare, strategia adaptării nu se bazează pe moralizarea politicii. Dimpotrivă, pornește de la premisa că solicitările forțelor populiste au un anumit grad de legitimitate. În consecință, cei care merg pe logica adaptării acceptă, în mod implicit sau explicit, faptul că populismul poate funcționa ca un remediu la adresa democrației, de vreme ce poate foarte bine atrage atenția establismentului asupra anumitor teme pe care acesta le-a scos de pe agenda publică. Prin urmare, oricât de paradoxal ar părea, populismul poate atrage după sine un soi
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
mod implicit sau explicit, faptul că populismul poate funcționa ca un remediu la adresa democrației, de vreme ce poate foarte bine atrage atenția establismentului asupra anumitor teme pe care acesta le-a scos de pe agenda publică. Prin urmare, oricât de paradoxal ar părea, populismul poate atrage după sine un soi de proces de învățare prin care partidele politice tradiționale își reînnoiesc programele și măsurile spre a reduce distanța între guvernați și guvenanți. Așa a procedat în mare parte Partidul Austriac Creștin Democrat, ÖVP, în
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Mudde, 2004; Van Donselaar, 1995; pentru o perspectivă istorică vezi Capoccia 2005). În vreme ce, chiar dacă în cadrul acestor discuții amenințarea venită din partea partidelor radicale de dreapta, ca să nu mai vorbim de cele de extremă dreaptă, nu este considerată identică cu cea a populismului în sine, dezbaterile oferă totuși multe învățăminte. În același timp, dacă mare parte din dezbaterea europeană are un caracter pur normativ, specialiștii ar trebui să analizeze (și) condițiile care stimulează sau limitează succesul diferitelor abordări. 10.2.3 Teza Levitsky-Loxton
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în sine, dezbaterile oferă totuși multe învățăminte. În același timp, dacă mare parte din dezbaterea europeană are un caracter pur normativ, specialiștii ar trebui să analizeze (și) condițiile care stimulează sau limitează succesul diferitelor abordări. 10.2.3 Teza Levitsky-Loxton: populismul duce la autoritarism competitiv Capitolul realizat de Levitsky și Loxton nu este interesant doar din pricina analizei minuțioase a cazului lui Fujimori. Autorii prezintă și o teză mai generală, aceea conform căreia populismul duce la "autoritarism competitiv". Aceștia susțin că este
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
succesul diferitelor abordări. 10.2.3 Teza Levitsky-Loxton: populismul duce la autoritarism competitiv Capitolul realizat de Levitsky și Loxton nu este interesant doar din pricina analizei minuțioase a cazului lui Fujimori. Autorii prezintă și o teză mai generală, aceea conform căreia populismul duce la "autoritarism competitiv". Aceștia susțin că este vorba despre o evoluție firească a lucrurilor pentru că: (a) populiștii sunt oameni din afara sistemului; b) populiștii câștigă un mandat pentru a ruina establishmentul politic și (c) elita politică împotriva căreia s-au
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
se opună unor reguli și să concureze cu majoritatea jucătorilor-cheie. În al doilea rând, Levitsky și Loxton observă corect faptul că liderii populiști țintesc înspre înlăturarea establishmentului (de exemplu, a jucătorilor-cheie). De fapt, nu e o exagerare să spunem că populismul, mai cu seamă în America Latină, poate fi considerat ca un motor important al proceselor de rulaj și reînnoire a elitelor (RoviraKaltwasser, 2009: 299-303). Totuși, interacțiunea dintre liderii populiști și diferitele segmente ale establishmentului poate înregistra grade mari de variație, mergând
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]