60,135 matches
-
KGB!... Luați creion și hârtie și notați rețetă: Pui în tigaie un nebun care strigă „libertarte” și niște soldați care ocupă tot. Presari mătreața din barbă lui Marx, stropești cu capitalism criticat de Lenin, bați bine, ca la sovietskaia miliția, pornești un foc iute sol-aer-sol. Și servești în sânge, cu afganistane! Așa că am luat rețetă și am venit la Chișinău. Cu ce mă ocup? Le predau cursuri cum să se predea. Da, eu ocup la universitate cursul de recunoștință veșnică: „Vecinaia
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
tatăl meu îi prezuma automat pe autorii încercărilor drept vinovați... Deși toată copilăria am fost îndoctrinat cu jurisprudența lui Justinan și codul lui Napoleon, spre rușinea mea ceea ce m’a ferit de necazuri a fost afirmația bine întemeiata: “Fiecare răufăcător pornește de la premiza că nu va fi prins. Cu toate acestea, închisorile sunt pline!” Când mă bătea pentru relele făcute, îmi spunea cu durere: “Nu ai idee cât de rău îmi pare, dar nu am încotro; trebuie să te pedepsesc pentru că
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
clipe, păru bărbatul falnic de odinioară privind pașii femeii tinere care-i caută calea prin ascunzișurile răcoroase ale umbrarelor. Căzu apoi cu picioarele pe pământ, doar mâinile nu-și conteniră răstignirea pe mângâierea blândă a lemnului. O ceață verzuie lăptoasa porni a se ridică din vale, ca un val uriaș cu mai multe trepte asemeni fântânilor arteziene, pe care bătrânul nu le văzuse niciodată, dar le vedea acum minunându-se de forță aceea necunoscută care urcă spre înălțimi fuiorului de fum
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
la poarta portului, pe unde știam că vor ieși. Noi rezervasem două trăsuri, iar ei mai luaseră una, cu care veniseră de la vapor până la ieșirea din port, unde ne-am îmbrățișat. Ne-am împărțit în cele trei trăsuri și am pornit spre casă, unde ne aștepta mama cu surorile noastre Chrisanti și Ema. Bagajele au sosit acasă în aceeași seară. În drum spre casă, Stanley ne întreabă de ce tata nu a venit cu noi să-l întâmpinam. După o clipă lungă
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
data vii toare să-l găsesc singur. (Va continua) Nu mai aștept lumină din afara O alta-n mine tainic s-a aprins Și arde-n fund pojarnica ei pară, Văpaie noaptea, ziua stâlp de fum - Cu ochii-ntorși spre ea pornesc la drum. Patimile lui Vasile Voiculescu (1884-1963) - medic de profesie, „doctorul fără arginti”, poet și prozator, destin literar sub semnul tragicului nimb de martir - nu pot fi despărțite de Ruga ciunea inimii: „Doamne Isuse Hristoase, milu iește-mă pe mine păcătosul
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
viața, nu-i a ta ți-a dat-o Dumnezeu. ți-ai zburdat desculț copilăria, mai apoi te-ai învățat la greu. ce n-ai da să hoinărești pe dealuri. sau să săpi în vie printre șesuri, dar tu ai pornit peste planetă să-i dai vieții și-alte înțelesuri. libertatea-i steagul tău de luptă. ai învins și încă vei învinge. mai vâslește veșnic înainte! timpul din clepsidra te împinge. ia privește astăzi în oglindă. chiar ciobita, ea îți știe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
șapte de aici și cele șapte păcate și pentru ce trebuie demonstrat că port patul lui Procust în spate? FILĂ DIN JURNALUL DE BORD Ing. prof. dr. Pompiliu Manea, care recent a făcut înconjurul lumii în jurul lumii nu e nicăieri. pornești cu barca și o ții spre aștri. după lung timp te-ntorci acasă...ieri și-n prag te-așteaptă ochii ei albaștri. am stat în prora și-am privit delfini. ce calm trăgea din pipa căpitanul! zeul Neptul și sfinții
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
împodobit și trăgător către poftă și către amăgire<footnote Ibidem. footnote>. De aceea, se spune: astupă-ți urechile<footnote Monahul Agapie Criteanu, op. cit., p. 83. footnote> pentru ca astfel să nu auzi cuvinte necuviincioase și de rușine<footnote Ibidem. footnote>, care pornesc patimile<footnote Sf. Nil de la Sorska, Lucrarea minții și așezământ ucenicilor săi..., p. 61. footnote> pentru că îți otrăvești sufletul tău și altora vorbind despre lucruri josnice și deosebit de desfrânate, făcând astfel loc de pătrundere a patimii. Sfântul Nicodim Aghioritul ne
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
omilia XIII, p. 178. footnote>, spune Sfântul Ioan Gură de Aur. În Pateric ni se istorisește că la avva Efrem, din îndemnare oarecare a venit o păcătoasă, cu măgulire să-l tragă spre împreunare urâtă, iar de nu, măcar să-l pornească spre mânie, că niciodată nu-l văzuse cineva mânios. Și a zis ei: vino după mine! Și apropiindu-se la un loc întru care era mult norod, a zis ei: în locul acesta vino precum ai voit. Iar aceea văzând norodul
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
înaintea lui Dumnezeu și cerând ajutor. Și El îl va scoate de al tine<footnote Sfinții Varsanufie și Ioan, op. cit., p. 203. footnote>. Tot dintre accesoriile înfrânării sufletești, Sfântul Ioan Casian ne recomandă: curăția inimii, căci potrivit Mântuitorului, din inimă pornesc gândurile rele, uciderile, adulterele, desfrânările, hoțiile, mărturii mincinoase, hule (Matei 15, 19); căința inimii, curățirea cu grijă a celor ascunse ale ei; stăpânirea voinței și a conștiinței noastre<footnote Preot Ioan C. Teșu, Patima desfrânăriiă, p. 99. footnote>. Pentru curvie
Patima desfrânării și biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( II ). In: Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
a arătat, aducând prin ea împlinirea hotărârii de mai înainte a lui Dumnezeu<footnote Ibidem, răsp. 60, pp. 304-305. footnote>. Deci întruparea Fiului, rânduită din veșnicie, ar fi avut loc independent de căderea lui Adam. În acest sens, Părintele Stăniloae, pornind de la cuvintele Sfântului Maxim, afirmă că nu abia păcatul lui Adam, ci însăși constituția lumii, așa cum a ieșit din gândul și actul creator al lui Dumnezeu, o îndrumă spre Hristos<footnote Pr. Prof. Dr. Dumitru Stăniloae, notă explicativă, nr. 1
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
Aici este Dumnezeu, după cum zice Scriptura despre Moise: «iar Moise s-a apropiat de întunericul unde era Dumnezeu» [Ieș. 20, 21]”. Chiar dacă progresul duhovnicesc urmează aceeași structură în De vita Moysis și în In Canticum canticorum - în ambele tratate se pornește de la atestarea stării de ignoranță inițială, se trece prin lumină și se ajunge la întunericul cel adânc - nu putem vorbi despre o identitate deplină, în cazul celor două lucrări. De pildă, în ambele se vorbește în termeni similari despre primul
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
adânc auditorii. Rar, poate niciodată nu s-a auzit așa o interpretare a marelui trio în LA minor de Tschaikowsky. Eu nu mă mai dezlipeam de dânșii, care asemena găsiră în persoana meape cineva care îi aprecia cu tot sufletul. Pornirăm împreună într-o mașină încărcată cu violoncel, vioară, pupitre și condusei până la hotel, unde violoncelistul Iosef, un omulț de trei șchioape, cu greu se putu despărți, asigurându-mă că „îi sunt de tot simpatică”. La Ateneu au dat un concert
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
iar, de data asta nu mai e vagon de clasa I, ci cu vagon de vite cât toate zilele, plin deja de refugiați care toțisunt culcați pe jos pe niște paie la lumina unei lumânări. Suntem închiși înăuntru și trenul pornește. Dacă n-ar fi atât de nouă, situația ar fi chiar tragică. Lipsă de aer și de orice confort, cu copiii cei mici bolnavi! După o noapte întreagă de oboseală, ca să parcurgem ce altă datăam fi parcurs în două ore
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
asupra sa și începură bombardările. De data aceasta nici o granată nu făcu vreo pagubă, căzând tot pe locuri virane, cu care Slavă Domnului, și pe atunci Bucureștiul era blagoslovit, și nava își întoarse zborul din nou în direcțiua opusă, de unde pornise. Familia regală se reîntoarce în capitală și iată-mă în serviciul spitalului reginei, în palatul regal. Lucram la o masă lungă în subsolul palatului împreună cu prințesele Elisabeta și Mărioara. Mai erau domnișoarele Robescu, Păun (actuala domană Vochy), d-șoarele Blanc, fiicele
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
Moldova. După bucuria revederii cu familia regală, iată că a trebuit să trec și printr-o decepție. Se dezlănțui un fel de ură ascunsă contra tuturor acelora care au fost nevoiți a sta în Bucureștiul ocupat de dușmani. Această ură, pornea din nefericire di partea întorșilor din Moldova. Și eu ca artistă am avut de îndurat din partea unor amabili colegi. Într-o bună zi, furăm convocați noi, profesorii Conservatorului, să luăm parte la o ședință. Desigur că fără cea mai mică
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
și clopotele de bucurie că țăranii ne-au văzut iar, după atâta vreme. La trei sdăptămâni a sosit și logodnicul meu, iar după câtva timp, ne-am reîntors acasă împreună. Plecareade aici a fost cam dificilă, căci a trebuit să pornim noaptea la 1 pentru ca să putem prinde a doua zi un tren în gara Vinț. Era o lună ca ziua, iar aerul rece și proaspăt ne-a mai scuturat somnul neîmplinit. Am pornit cu o căruță mare, cu niște cai zburdalnici
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
a fost cam dificilă, căci a trebuit să pornim noaptea la 1 pentru ca să putem prinde a doua zi un tren în gara Vinț. Era o lună ca ziua, iar aerul rece și proaspăt ne-a mai scuturat somnul neîmplinit. Am pornit cu o căruță mare, cu niște cai zburdalnici care ne-au dus val-vârtej până la stația trenului. Acolo însă răbdarea ne-a fost pusă la grea încercare, deoarece nu se știa precis la ce oră vine trenul, date fiind împrejurările grele
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
deoarece nu se știa precis la ce oră vine trenul, date fiind împrejurările grele și nereglementarea încă a trenurilor de persoane. Treceau șiruri de trenuri de marfă, însă de tren de persoane nici urmă. Pe la 11, în sfârșit, am putut porni într-un tren ticsit, că ședea lumea și pe jos pe culoare. Ca sa-și alunge urâtul și greul drumului, o ceată de călători și călătoare, toți dascăli și preoți, au început să intoneze cântecevesele în formă de „canon muzical”. Și
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
venise mama și sora mea cu fratele mai mic și câțiva prieteni. M-am instalat destul de comod într-un cupeu de clasa a II-a (căci un voiaj cu wagonlits nu era abordabil din cauza prețului exorbitant pe atunci) și trenul porni din gară. Nu părăseam fără emoție pe toți ai mei, dar gândul că voi revedea Berlinul, Lipsca și pe urmă Varșovia, îmi ridica moralul în chip nebănuit. Împreună cu mine în cupeu se mai afla o tânără domișoară care făcea o
Muzicieni români în texte și documente (XXIV) by Viorel Cosma () [Corola-journal/Science/83191_a_84516]
-
care nu satură sufletul, nu-l împlinesc și de aceea îi creează neliniște și insatisfacție spirituală. De aceea, o primă condiție în urcușul omului spre desăvârșire este renunțarea la cele vremelnice, adică nesocotirea lumii materiale ca fiind realitatea ultimă, ci, pornind de la aceasta, a merge dincolo de ea, spre Cel cu adevărat existent<footnote Sorin-Emanuel Pană, „Desăvârșirea la Sfântul Grigorie de Nyssa”, în Anuarul Facultății de Teologie din București, 2003, p. 291. footnote>. Dorința infinită de a poseda mai deplin frumusețea În
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
și un cuvânt ca πάθος, de obicei negativ, într-un sens pozitiv, „a avea un πάθος pentru netrupesc” (In Canticum canticorum, I, 23, 10, GNO, VI). O ambivalență similară poate fi observată în uzul dat de Sfântul Grigorie cuvintelor construite pornind de la ἔρως. În omiliile la Cântarea Cântărilor, ἐπιθυμία va figura în cea mai mare parte ca punct central al pedagogiei. Aici, va fi tradus ca dorință. Când am considerat că este important ca cititorul să știe ce alți termeni din
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
spre noi, primim pe Duhul Lui cel Sfânt. În cuvântul Lui e prezent Cuvântul dumnezeiesc ca ipostas întrupat plin de iubire față de noi și de putere dumnezeiască. Nu mai auzim numai un glas, care ne cheamă, nelegat de Persoana de unde pornește, ci vedem spiritual fața Celui ce ne vorbește, simțind prezența Lui. Îl simțim pentru că este și sălășluiește în noi, unit cu noi, îndumnezeindu-ne, făcândune capabili de acest dialog<footnote Chișcari Ilie, op. cit., p. 600. footnote>. Atingând acest stadiu al
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
lucrurile nu stau chiar așa de la început - inerțiile atîrnă greu, de multe ori - poți să-ți inventezi stări, întîlniri, imagini. Iar ele își vor căpăta concretețea. Întotdeauna mă gîndesc așa și ca să-mi diluez pesimismul, să-l temperez, să mă pornesc la drum. Cît de scurt. Să mă bucur de forme ale libertății, de mici evadări din șabloanele inevitabile ale programului zilnic, să-mi amăgesc oboseala. Teatrul în sine este un soi de aventură, de provocare a minții, a emoției, a
Șoaptele măștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10023_a_11348]
-
a lanțului evolutiv care duce de la Giotto la expresionismul abstract. Mai mult, dacă opera respectivă nu poate fi ușor atribuită unei școli sau unui curent, șansele ca ea să fie ignorată sunt cu atât mai mari. Este premisa de la care pornește ,Girodet, rebel romantic", rezultat al colaborării dintre Muzeul Luvru și 4 muzee americane - Cleveland, Chicago, Montreal și Metropolitan. Posteritatea ingrată a artistului s-ar datora - sugerează organizatorii expoziției - nu lipsei sale de talent ci dificultății de a-i ,cataloga" opera
Reconsiderări by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/10026_a_11351]