1,339 matches
-
Dansați cu noi - suită de muzică ușoară pe teme proprii (B.S.M.M.& B.U.C.M.R.).<br> Aranjamente - orchestrații - prelucrări: Hora de la Răzoare (joc popular, B.S.M.M. [1965]); Cântec mândru-n țară-auzi (cântec -sârbă, cules de Ludovic Paceag, B.S.M.M. [1965]); Bate maica la portiță (cântec - sârbă, B.S.M.M. [1965]); Aoleu, frate peline cântec moldovenesc - horă, B.S.M.M. [1965]); Dragu-mii în sat să joc (cântec, B.S.M.M. [1965]); Dragoste-ai un râu de foc cântec - sârbă, B.S.M.M. [1966]); Sârba militarilor (joc popular, B.S.M.M. [1967]); Hora lăutărească (joc popular
Gheorghe Sîrghie () [Corola-website/Science/313407_a_314736]
-
Canalul Poarta Albă - Năvodari. Pescuitul de-a lungul litoralului s-a prăbușit începând cu anii 1980 și nu s-a mai redresat niciodată, din cauza supraexploatării stocurilor de pește, a poluării și a dispariției zonelor de reproducere ca urmare a închiderii portițelor limanelor, a aluvionării și a turbidității datorate amenajărilor costiere gândite din punct de vedere excluziv ingineresc, fără a ține cont de considerentele biologice. Majoritatea pescăriilor (cherhanalelor) și-au încetat activitatea în decursul anilor 1990. În perioada 1989-2000, litoralul a suferit
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
încă formate. În perioada turcească, înainte de 1878, apare pe hărți sub denumirile de „"Cedîrlez"” sau „"Aghios Georgios"”. Ciotica este o pescărie la mare a comunei Murighiol, accesibilă numai cu vaporul, și situată la jumătate drum între Sfântu Gheorghe și Gura Portiței. Ținutul Cioticei este o succesiune de grinduri cu lacuri izolate, zone mlăștinoase, ape fluviale și salmastre, bălți nisipoase, traversate de dune paralele, stuf. Lacurile din zonă, în special, sunt locuri de pasaj, de popas și de clocit pentru lebede, stârcii
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
zone mlăștinoase, ape fluviale și salmastre, bălți nisipoase, traversate de dune paralele, stuf. Lacurile din zonă, în special, sunt locuri de pasaj, de popas și de clocit pentru lebede, stârcii albi, roșii și galbeni, țigănuși, lopătari. Inițial sat pescăresc, Gura Portiței este situată pe o fâșie îngustă de nisip, între Marea Neagra și limanul Golovița ; este cunoscută astăzi ca una dintre cele mai retrase (și liniștite) destinații turistice de pe litoralul românesc, o alternativă pentru Vama Veche, devenită prea populară și aglomerată în
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
Casimcei ( cu altitudine de 85 -175 m) se află terasa de abraziune maritimă de 55-85 m, iar spre est se află perisipul care separă Complexul lacustru Corbu - Tașaul de mare, care se prelungește spre nord cu grindul Chituc - până la Gura Portița care separă Complexul lacustru Razim - Sinoe de Marea Neagră. Grindul Chituc, are o lungime de 24 km si o lățime de la 0.5 km pana la 4 km, ocupând o suprafață de 5425 ha și o inălțime cuprinsă între 2 și
Zona maritimă a Dobrogei de sud () [Corola-website/Science/313876_a_315205]
-
km². Limanul are o formă neregulat circulară cu diametrul de aproximativ 20 km. Adâncimea medie a lacului este de aproximativ 0.8-1 m, cea maximă fiind de 2.5 m. Limanul Cugurlui/Covurlui este legat de limanul Ialpug printr-o portiță, transformată în canal în anii '70 ai secolului al XX-lea, numită „Repedea” (în ucraineană "Repida"). Acest canal navigabil străbate tot limanul Covurlui stabilind astfel legătura între Ialpug și Dunăre. Peste digul care separă cele două limane trece șoseaua Reni-Ismail
Limanul Cugurlui () [Corola-website/Science/317995_a_319324]
-
de nord) și de Dunărea (în partea de sud) prin canale, prin care se varsă surplusul de apă și prin care trec peștii. Între Ialpug și Covurlui se află un dig, care este tăiat de un canalul „Repedea”, o fostă portiță naturală menționată într-un document otoman din anul 1645. Limanul Covurlui este aprovizionat cu apă în special ca urmare a schimbului de apă cu Dunărea și cu limanul Ialpug. În primăvară și toamnă, ploile și zăpezile produc o creștere a
Limanul Cugurlui () [Corola-website/Science/317995_a_319324]
-
revoltei iar Christian a promis amnistie tuturor implicați în revoltă. "Avem dovezi", a adăugat ea, "documentul este aici." În acest sens, documentul cu semnăturile tuturor care au susținut îndepărtarea arhiepiscopul a fost adus înaintea regelui. Dar Christian a găsit o portiță de scăpare. Îndepărtarea unui episcop era o crimă împotriva bisericii - erezia - și regele n-avea nici o autoritate să-i ierte pentru asta. Deci, el i-ar putea pedepsi fără a-și încălca promisiunea. Regele Christian și-a luat revanșa, cunoscută
Christina Gyllenstierna () [Corola-website/Science/332978_a_334307]
-
județul Brăila 103. Pâl Sandor porcine Sovata, Str. 1 Mai 1640405264247 nr. 101A, județul Mureș 104. Mărieș Ioana- porcine Baia Mare, Str. 2801220313852 Veronica Grănicerilor nr. 104, sc. B, et. 2, ap. 2, județul Maramureș 105. Chiriță Constantin porcine Ploiești, aleea Portița nr. 2, bl. 13, 1680925297342 sc. A, et. 3, ap. 12, județul Prahova 106. Gatina Gheorghe- porcine comună Doba nr. 439, 1810718303927 Gabriel județul Satu Mare 107. Borse Gheorghe porcine Satu Mare, Aleea 1610712301967 Begoniei bl. PB3, ap. 2, județul Satu Mare 108
ORDIN nr. 848 din 17 noiembrie 2004(*actualizat*) pentru aprobarea Listei cu clasificatorii autorizaţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271520_a_272849]
-
atrage atenția tocmai asupra naturii morale controversate a jobului, însă acest aspect rămâne un fir narativ fără continuitate. Pentru Winfried, salvarea de acest scenariu dezumanizant este umorul, însă în realitate râsul nu e o salvare propriu-zisă. ci mai degrabă o portiță prin care se strecoară doar Ines. Așa cum însăși protagonista punctează într-o conversație cu tatăl ei, umorul nu-i poate salva pe cei care urmează să-și piardă locul de muncă într-un viitor apropiat, iar simpla sugestie că așa ceva
Cronică - Toni Erdmann, regia Maren Ade () [Corola-website/Science/296116_a_297445]
-
lor s-au criticat cu înverșunare. Dacă însă regimul lui Hitler se manifesta direct față de obiectivele sale, Stalin avea asociată Internaționala a III-a Comunistă. Internaționala, deși obedientă față de Partidul Comunist al Uniunii Sovietice și de guvernul de la Kremlin, era portița prin care încerca să-și ascundă reala sa politică externă. Stalin afirma mereu că politica guvernului este una și cea a Internaționalei este alta, când, în realitate, între cele două organisme nu era nici o deosebire privind intenția declanșării revoluției comuniste
Pactul Ribbentrop-Molotov () [Corola-website/Science/296888_a_298217]
-
că dacă există vreun conflict între textele de lege în malteză și în engleză, textul în limba malteză va prevala. Constituția (clauza 5 -2) prevede, de asemenea, introducerea unei alte limbi oficiale; acest lucru a fost inițial conceput ca o portiță pentru o posibilă reintroducere a limbii italiene ca partener tradițional al maltezei la un moment oportun. Malteza este o limbă semitică care se trage din actualmente defuncta arabă siciliană (), din sudul Italiei. este format din 30 de litere bazate pe
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
noi clădiri administrative, cum ar fi căsuțele pentru portar de la cele 2 intrări principale (cea de pe Strada Pasteur și cea de pe Gheorghe Bilașcu), s-au făcut împrejmuiri de sârmă sau scândură pe o lungime de peste 400 metri, cu porțile și portițele necesare. Întreaga parte tehnică grădinărească a acestor lucrări de creare a unei Grădini Botanice noi a fost executată de către C. Gurtler, ajutat de un personal devotat în frunte cu grădinarul șef Gheorghe Filip. Planul grădinii fiind alcătuit de un botanist
Grădina Botanică din Cluj () [Corola-website/Science/296744_a_298073]
-
obișnuite. Cu toate acestea, Legea nr. 248 privind libera circulații a bunurilor și serviciilor privind libera circulații a bunurilor și serviciilor, adoptată ulterior Legii 272/2004, a creat prin frazarea articolului 30, o breșă în sistemul de protecție al copiilor, portiță folosită în mod ilegal de unii părinți custodieni care încearcă astfel să despartă fizic copii de părintele necustodian. Aceasta se întâmplă deși legea 272/2004 menționează la Art. 2 aliniatul (1) că ""prezenta lege, orice alte reglementări adoptate în domeniul
Răpirea internațională de minori () [Corola-website/Science/317765_a_319094]
-
având o suprafață de 78.4 km². Lacul are o lungime de 11 km, iar lățimea maximă este de 10 km. Adâncimea maximă este de 2.3 m. Limanul Șagani este separat de Marea Neagră prin același peresip tăiat de aceiași portiță, pe care le împarte cu Limanul Alibei vecin. Mulțumită schimbului permanent de apă cu Marea Neagră, salinitatea sa este aceeași cu cea a mării (circa 18 ‰), limanul Șagani constituind în continuare un adăpost și un loc de reproducere al speciilor de
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
având o suprafață de 101.4 km² cu o lungime de 18 km și o lățime maximă de 8 km. Adâncimea maximă este de 2.5 m. Este separat de Marea Neagră printr-un peresip de formă oblică, tăiat de o portiță. În partea de nord a limanului Alibei, se află limanul Hagider, care s-a format odată cu separarea gurii de vărsare (estuarului) a râului Hagider de lacul Alibei printr-un grind de nisip. Mulțumită schimbului continuu de apă cu Marea Neagră, și
Limanele Tuzlei () [Corola-website/Science/318194_a_319523]
-
4 m. Catlabugul este un liman, nu un lac, deoarece din punct de vedere geografic, este în mod specific, ca formațiune naturală, o lagună situată la ieșirea unui curs de apă dulce spre Dunăre și legată de acestea printr-o "portiță" (în limba greacă στόμα - "stoma", adică gură, în rusă бухтa - "buhta", idem), care străpunge cordonul nisipos-mlăștinos ce o desparte de fluviu (în română "grind", în greacă αμμογλώσσα "limbă de nisip", în rusă Коса - "kosa"). Aceste caracteristici proprii deosebesc limanul atât
Lacul Catlabuga () [Corola-website/Science/318209_a_319538]
-
și precis lagune uneori salmastre, situate la ieșirea unui curs de apă dulce spre Dunăre sau spre mare, de care sunt separate printru-un cordon litoral ("grind", în greacă αμμογλώσσα "limbă de nisip", în rusă Коса - "kosa") străpuns de o "portiță" (în limba greacă στόμα - "stoma", adică gură, în rusă бухтa - "buhta", idem) care leagă limanul de larg. Aceste caracteristici deosebesc limanul atât de un lac, cât și de celelalte tipuri de lagune.. Toate limanele basarabene au fost inițial văi de
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
mare. În locul Deltei Dunării se întindea atunci un golf din Marea Neagră, în care se vărsau apele Dunării aproximativ în dreptul actualului oraș Isaccea. Văile inundate au fost separate de acest golf prin grinduri de nisip numite "peresipuri", întrerupte de "guri" sau "portițe". Delta însăși s-a format prin colmatarea golfului cu aluviuni aduse de Dunăre și cu nisip cochilifer adus de mare și de vânturi, formându-se astfel Grindul Jibrieni de pe teritoriul Ucrainei și Grindul Letea din România. Limanele pot fi : În
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
sud-vest, Sasîkul (Conducul) este legat de Dunăre printr-un canal navigabil, denumit „Canalul Bîstroe”. Limanul Sasîk este complet separat de Marea Neagră printr-o limbă de nisip cu lățimea medie de 0,5 km, care a fost inițial tăiată de o portiță. În limanul Sasîk se varsă râurile Cogălnic și Sărata, schimbul de apă având loc și prin Canalul Bîstroe. Este înghețat din luna decembrie până în luna martie. Salinitatea apei variază într-un interval de la 0,7 la 3,0 g/litru
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
având o suprafață de 78.4 km². Lacul are o lungime de 11 km, iar lățimea maximă este de 10 km. Adâncimea maximă este de 2.3 m. Limanul Șagani este separat de Marea Neagră prin același grind tăiat de aceiași portiță, pe care le împarte cu Limanul Alibei vecin. Mulțumită schimbului continuu de apă cu Marea Neagră, salinitatea sa este aceeași cu cea a mării (circa 18 ‰), limanul Șagani constituind în continuare un adăpost și un loc de reproducere al speciilor de
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
o suprafață de 101.4 km². Are o lungime de 18 km, iar lățimea maximă este de 8 km. Adâncimea maximă este de 2.5 m. Este separat de Marea Neagră printr-un grind nisip de formă oblică, tăiat de o portiță. În partea de nord a limanului Alibei, se află limanul Hagider, care s-a format odată cu separarea gurii de vărsare (estuarului) a râului Hagider de lacul Alibei printr-un grind de nisip. Mulțumită schimbului continuu de apă cu Marea Neagră, și
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
Cetății” sau „Budachi”) este cel mai estic liman din seria limanelor basarabene din Regiunea Odesa, fiind situat pe teritoriul Raionului Cetății-Albe, și deși este un liman maritim, nu comunică cu marea deoarece grindul său de 18 km lungime nu are portiță. Se întinde de-a lungul mării pe 17 km, fiind singurul liman basarabean paralel și nu perpendicular cu țărmul. Lățimea medie este de 1.5 km, adâncimea maximă de 2.4 m, suprafața de 30 km². Salinitatea sa este extrem de
Limanele basarabene () [Corola-website/Science/318225_a_319554]
-
și pronaosul sunt despărțite printr-un zid cu o deschidere prin care se face accesul. Pridvorul este deschis, în față fiind sprijinit pe coloane simple din lemn de stejar, pe care este fixat un brâu din scânduri de brad și portiță, iar în laterale zid tencuit. Accesul în pridvor se face pe o scară cu patru trepte, din piatră cu liant de ciment și nisip, având borduri laterale. În partea de sud-vest a bisericii se află clopotnița, construcție din zid acoperită
Biserica de lemn din Bărbălătești () [Corola-website/Science/319342_a_320671]
-
complexului parohial). În exterior (latura de vest) a complexului parohial este situat Parcul Parohial Sihăstria”, amenajat să servească și ca ,Școală de vară”, având împrejmuirea rustică, din bulumaci de salcâm și scândură de brad, prevăzut la sud și vest.cu portițe pentru acces. În incinta parcului este ridicat un monument în cinstea tuturor eroilor martiri din toate timpurile și din toate locurile, jertfiți pe câmpurile de luptă, în lagăre, în închisori, pentru apărarea țării, a credinței noastre strămoșești, întregirea neamului, slava
Biserica de lemn din Bărbălătești () [Corola-website/Science/319342_a_320671]