3,622 matches
-
cenaclului au editat culegerile de versuri Plaiul doinelor (Ujgorod, 1968), Glasuri tinere (Ujgorod, 1971) ș.a. Trecut în 1969 sub conducerea lui Ion Chilaru, noul redactor al ziarului „Zorile Bucovinei”, cenaclul s-a dezmembrat treptat. Repere bibliografice: Ștefan Hostiuc, Poezia română postbelică din nordul Bucovinei. Generații și paradigme, „Glasul Bucovinei”, 1994, 3. G.B. RÉVAI Károly (2.X.1856, Abrud - 16.IV.1923, Baia Mare), traducător. A absolvit liceul la Brașov, urmând apoi studii filologice la Cluj. După absolvire (1881) va fi funcționar la
REUNIUNEA LITERARA DIN REGIUNEA CERNAUŢI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289177_a_290506]
-
al ideii de „carte” -, scrierile lui P. își dezvăluie pluralismele conceptuale și multiplicitățile semnificante atunci când sunt citite, postmodern, ca „texte”. (O asemenea lectură nu poate decât să lase deoparte, ca inutile, eforturile clasicizante ale unei părți semnificative a criticii românești postbelice, lansate în „desanturi” de recuperare a „calapoadelor” literare neglijate de autor, operații cvasiprocustiene de înscriere a operelor sale în formele unor tipare retorice reproiectate.) Cartea este un obiect închis și finit; textul, dimpotrivă, este o curgere infinită, un „flux” fără
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Petrescu. Realia, București, 1988; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 252-258; Holban, Literatura, 126-135; Lovinescu, Unde scurte, I, 114-117, II, 113-117; Mircea Zaciu, Procesul „tovarășului Camil”, APF, 1990, 2; Negoițescu, Ist. lit., I, 248-250; Micu, În căutarea, I, 5-12, 151-195; Mihai Zamfir, Camil Petrescu postbelic, RL, 1993, 12; Ierunca, Subiect, 183-186; Pamfil, Spațialitate, 106-130, passim; Zaharia-Filipaș, Retorică, 185-211, 223-256; Lovinescu, Sburătorul, I, 3, 4, 5, passim, II, 7, 8, 10, passim, III, 7, 8, 9, 10, passim; Poantă, Scriitori, 23-25; Alex. Ștefănescu, Camil Petrescu, RL
PETRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Baconsky în anii ‘50 în paginile revistei „Steaua”, M. este unul dintre scriitorii a căror operă, caracterizată printr-un deosebit rafinament intelectual și stilistic, sfidează dogmatismul ideologic al epocii realismului socialist și contribuie în mod semnificativ la restabilirea legăturilor literaturii postbelice cu marea tradiție spirituală românească și europeană. Spirit elegiac, trăindu-și cu estetism și voluptate nostalgiile, poetul conturează un univers liric dominat de o sensibilitate neoromantică, în care pasiunile și sentimentele sunt îndelung șlefuite de o conștiință artistică superioară: „Odată
MORARIU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288241_a_289570]
-
la cadavru în descompunere, APF, 2000, 6; Gheorghe Grigurcu, Analiză lirică, RL, 2000, 40; Lucian Scurtu, O (re)numerare de texte, „Vest”, 2000, 491; Bucur, Poeți optzeciști, 129-135; Cistelecan, Top ten, 171-174; Grigurcu, Poezie, II, 142-153; Marin Mincu, Poeticitate românească postbelică, Constanța, 2000, 365-367; Mihai Vakulovski, Din malaxorul lui Ioan Moldovan, APF, 2001, 2; Dicț. scriit. rom., III, 269-271; Irina Petraș, Locuri poetice sau Despre „mainimic”, APF, 2002, 7-8; Dicț. analitic, IV, 641-643. M.In.
MOLDOVAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288227_a_289556]
-
Caragiale, Ion Barbu. Se remarcă mai ales analizele unor texte aparținând literaturii române, în cazul căreia autorul discerne o forma mentis și o stilistică tipic balcanice (modelul paradigmatic ar fi cel barbian-matein), cu predilecție în proza și poezia interbelice și postbelice. Volumul al doilea al trilogiei, care corespunde cărții din 1986 (Permanențe literare românești din perspectivă comparată), se ocupă, într-o manieră mai pregnant comparatistă, de tipologiile și motivele balcanice: tipul tragic (eroul de tip semiantropomorf, haiducul, parvenitul, Meșterul Manole, Nastratin
MUTHU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288336_a_289665]
-
informare al Consiliului partidelor politice românești (Partidul Național Țărănesc, Național Liberal, Social Democrat Independent). Responsabil: C. Arsene. Din februarie-aprilie 1969 jurnalul devine proprietatea Institutului Universitar Român „Carol I”. Scris în limba franceză pentru informarea Occidentului asupra situației dramatice a României postbelice, publicația este realizată de Romulus Boilă, cu sprijinul constant al lui Theodor Cazaban, apoi de Constantin Amăriuței. Apariție bilunara inițial, lunară din 1954 până în aprilie 1961, ulterior are o periodicitate neregulata. Editorialul din numărul inaugural, La Lutte pour la liberté
NATION ROUMAINE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288358_a_289687]
-
în 1949. Reprezentant prolific al realismului socialist, N. este unul dintre condeierii care, dând tiparului și câte două romane pe an, neabătându-se nici un moment de la „linia partidului”, au contribuit la rescrierea falsificată a unor perioade din istoria interbelică și postbelică. Se găsesc în cărțile sale mai toate poncifele ideologice ale anilor ’50, întreaga recuzită tematică proletcultistă, propagate și dincolo de limita cronologică a „obsedantului deceniu”. Fie că au în centrul lor personaje provenite din rândul dăscălimii rurale „progresiste”, ca în romanul
NEDELCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288400_a_289729]
-
desfășurat pe câteva fronturi paralele de mare anvergură intelectuală: comparatistica și studiile romanice, cu precădere italiene; brevetarea și legitimarea unui program hermeneutic ambițios, blindat speculativ și testat cu aplicare la diversele vârste ale literaturii române; despărțirea apelor în producția literară postbelică, aflată sub semnul conjuncturalului și al presiunilor extraculturale. În 1986, cu titlul Intelectualitate și poezie, tipărește o versiune revizuită a tezei sale de doctorat despre poezia italiană din Duecento, inaugurând astfel seria cercetărilor sistematice de medievalistică italiană și a exegezelor
PAPAHAGI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
și unu, revelând modelele de profunzime și comunicările intertextuale subterane ale creației. Altă arie de excelență a criticului - mai pregnantă în Cumpănă și semn (1991; Premiul „Titu Maiorescu” al Academiei Române) sau în Interpretări pe teme date (1995) - este literatura contemporană postbelică: domeniu care, atunci când nu a fost zona de exercițiu predilect a dirijismului politic, a beneficiat uneori de un tratament critic superficial, căzând îndeosebi sub incidența criticii de întâmpinare. El însuși cronicar al actualității imediate, deținător de rubrică la revista „Tribuna
PAPAHAGI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
pământ se întoarce după cincisprezece ani de ocnă și își regăsește nevasta și copilul; un cioban de munte devine miner și e treptat lămurit de necesitatea luptei de clasă (contextul e cel al războiului, iar viziunea e tributară propagandei comuniste postbelice); o femeie dezaxată încearcă seducerea unui eminent compozitor, subiectul fiind tratat romanțios, cu elemente de senzațional și cu un psihologism de duzină, combinat cu exigențe ale „demascării” disoluției morale a burgheziei, proprii rețetarului realismului socialist. SCRIERI: Aripi, București, 1953; Diminețile
PETRACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288774_a_290103]
-
14; Călin Teutișan, Itinerarii critice, ST, 1999, 3-4; Al. Cistelecan, Dezertarea de pe front, VTRA, 2000, 2; Viorel Mureșan, Un „constructor” al generației ’80, VTRA, 2000, 2; Ana Cosma, Scriitori români mureșeni, Târgu Mureș, 2000, 117-118; Iulian Boldea, Literatura română târgumureșeană postbelică, „Târnava”, 2000, 1-3; Micu, Ist. lit., 749; Lefter, Scriit. rom. ‘80-’90, III, 39-41; Petraș, Panorama, 409-500; Diana Adamek, Transilvania și verile cu polen, Pitești, 2002, 154-157; Florin Mihăilescu, De la proletcultism la postmodernism, Constanța, 2002, 290. C.H.
PERIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288759_a_290088]
-
și Amintiri din copilărie, îi solicită atenția, cât și nuvele și schițe de I.L. Caragiale, povestiri de B. Delavrancea, romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război al lui Camil Petrescu și Ulița copilăriei de Ionel Teodoreanu. Din literatura postbelică P.-K. selectează tot pagini de proză: Bijuterii de familie și Vânătoare de lupi de Petru Dumitriu, Desfășurarea de Marin Preda sau Străinul de Titus Popovici. Traduceri: Liviu Rebreanu, Alle beide, Viena, 1942, Die Einfältigen, Viena, 1943; Mihail Sadoveanu, Sommersonnenwende
PILDER-KLEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288813_a_290142]
-
în limba română este romanul Omul suspect, din care în 1971 publică fragmente în „Revista scriitorilor români” de la München. E un roman autobiografic, axat pe dificultățile de opțiune ale omului și scriitorului cu dublă ascendență etnică și lingvistică. În România postbelică P. nu e un autor propriu-zis interzis (e acceptat să viziteze țara în câteva rânduri, însă numai odată cu așa-numitul „dezgheț ideologic”), totuși nici opera sa românească, nici cea în alte limbi nu pătrund în circuitul public, scriitorul rămânând până în
PETRASINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288778_a_290107]
-
și a diaristului însuși, care își analizează cu maximă luciditate derapajele conștiinței și imposibilitatea comunicării reale - altă temă a scriitorului. În tânărul P. E. Lovinescu îl vedea pe liderul noii generații de romancieri. Pronosticul său avea suficiente premise. Dacă istoria postbelică ar fi fost alta, premisa ar fi putut deveni realitate. SCRIERI: Sângele, București, 1935; Omul gol, București, 1936; Monstrul, București, 1937; ed. (Copilăria cu umbre), București, 1944; ed. București, 1994; Miracolul, București, 1939; Junglă, București, 1940; Omul și fiara, București
PETRASINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288778_a_290107]
-
literatura populară (Desăvârșirea ființei. Miorița) la proza contemporană (Repere pentru o poetică/ poietică a prozei). Adevărata măsură și-o dă P. în lucrarea Generația ’60 și redescoperirea modernității/ modernismului (2001), versiune augmentată a tezei de doctorat. În istoria literaturii române postbelice, după o lungă și furtunoasă perioadă dogmatică, anii ’60 marchează începutul unui scurt interval de deschidere, când, în domeniul prozei, se afirmă o serie de scriitori de excepție care redescoperă modernismul interbelic. De acest moment privilegiat se ocupă P. Criticul
PISTOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288827_a_290156]
-
adevăr și verticalitatea conștiinței sunt imperative etice primordiale”, ca mărturii ale unui timp dramatic, ca un act de responsabilitate civică, dar și ca o formă de împotrivire la ceea ce Mircea Eliade a numit „teroarea istoriei”. Este vorba de prima generație postbelică, ce depășește atât dogmatismul proletcultist, cât și paradigma realismului socialist și instituie o adevărată renaștere spirituală în peisajul cultural autohton. Ideile expuse inițial își găsesc aplicarea în secțiunea Generația ’60 între etic și estetic, iar cel mai amplu capitol este
PISTOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288827_a_290156]
-
deschis inovației, experimentului naratologic este considerat Sorin Titel, care a înțeles printre primii că adâncirea viziunii realiste nu se poate face fără revoluționarea scriiturii. Bine scris și documentat, studiul îl situează pe P. în rândul comentatorilor avizați ai romanului românesc postbelic. SCRIERI: Augustin Buzura. De la romanul existențialist la sociografia romanescă, Timișoara, 1993; Fragmentarium, Timișoara, 1995; Generația ’60 și redescoperirea modernității/modernismului, pref. Iosif Cheie-Pantea, postfață Gheorghe Glodeanu, Reșița, 2001. Repere bibliografice: Ionel Bota, Prima monografie despre proza lui Augustin Buzura, „Timpul
PISTOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288827_a_290156]
-
Constantin Ojog, funcționar; este unchiul scriitoarei Rodica Ojog-Brașoveanu. A fost elev al Liceului Internat din Iași, pe care l-a absolvit în 1914. Mobilizat, participă la primul război mondial și pe front se îmbolnăvește de tuberculoză. Urmează, în primii ani postbelici, Facultatea de Drept a Universității din Iași. După absolvire e magistrat (substitut de procuror, procuror), avocat (până în 1946, când i se interzice practicarea avocaturii în urma epurării politice a barourilor). A trăit la Dorohoi până în 1940, mutându-se apoi la București
OJOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288516_a_289845]
-
comentariu, fără exces de literaturizare. Autoarea, fostă cursantă a „școlii de poeți”, cu un stagiu în presa culturală și cu însărcinări manageriale în cinematografie, a trăit și a observat nemijlocit împrejurări și evenimente, a cunoscut atmosfera vieții culturale din deceniile postbelice, a întâlnit numeroase personalități, precum G. Bacovia, Tudor Arghezi, Nichifor Crainic, Petru Dumitriu, Paul Anghel, Marin Preda, Marin Sorescu ori ca Maria Tănase, Malvina Urșianu, Lucian Pintilie ș.a. Memorialista și-a constituit o „avere” lăuntrică, pe care înțelege să o
OLTEANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288525_a_289854]
-
OPINIA LIBERĂ, publicație apărută la Ploiești, lunar, între noiembrie 1944 și iunie 1947. Redactor: Nicolae Dinu. Programul este mai curând politic decât literar, revista propunându-și „lichidarea resturilor fasciste” și sancționarea îmbogățiților de război. Pe fondul convulsiilor politice postbelice și înainte că regimul sovietic să se fi instalat cu puteri depline, O.l. adună un mănunchi de colaboratori încrezători în valorile democratice (liberale și social-democrate). Publică poezie D. Stelaru, poet al „generației pierdute”, C. Barcaroiu, Șerban Bascovici și este
OPINIA LIBERA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288544_a_289873]
-
1999), Ion D. Sârbu (2000) și V. Voiculescu (2003), pe aceea a eseistului pertinent și bine informat SCRIERI: Provinciile imaginare, Pitești, 1993; Al. Macedonski între romantism și simbolism, Cluj-Napoca, 1999; Ion D. Sârbu și timpul romanului, Pitești, 2000; Literatura română postbelică, între impostură și adevăr (în colaborare cu Călin Vlasie), Pitești, 2000; Opera și autorul, Pitești, 2001; Timpul lecturii. Selecție de cronicar, Cluj-Napoca, 2002; Magicul în proza lui V. Voiculescu, Pitești, 2003; Literatura „Echinox”-ului, I, Cluj-Napoca, 2003. Ediții: Iraclie Porumbescu
OPREA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288552_a_289881]
-
își recapătă parțial vederea și lucrează un timp ca ajutor de fotograf la Sulina și Medgidia, dar orbirea va veni în cele din urmă definitiv. Autor de cărți pentru copii și tineret, N. abordează o tematică îngustă, caracteristică literaturii teziste postbelice: viața celor „umiliți și obidiți”, tratată într-o manieră schematică, apăsat ideologizată. Va trece totuși lent de la vehemența proletcultistă din Focosul (1958) spre o proză de observație mai obiectivă, în care comentariul auctorial, cu intenții explicativ-orientative, se află în plan
NICOLAE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288434_a_289763]
-
I, 484-487; Răzvan Voncu, Cimitirul elefanților. „Poezia unei religii politice. Patru decenii de agitație și propagandă”, L, 1996, 6; Alexandru George, De groază, LCF, 1996, 20; Spiridon, Interpretarea, 209-214; Dicț. esențial, 567-568; Manolescu, Lista, III, 323-335; Ion Simuț, Elita prozei postbelice, F, 2002, 2; Marius Chivu, Creșterile și descreșterile prozei sub comunism, RL, 2003, 1; Bogdan Alexandru Stănescu, Istoria literaturii române sub comunism, LCF, 2003, 7; Daniel Cristea-Enache, Drumul spre adevăr, ALA, 2003, 691; Firan, Profiluri, II, 113-116. M.S.
NEGRICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288409_a_289738]
-
T. Popa, Al. Borza ș.a. Pentru versiunea românească din Cimitirul marin de Paul Valéry primește în 1943 Premiul „Revistei Fundațiilor Regale”. În afară de tălmăcirile din Paul Valéry, transpune cu exactitate și aplicație poezii de Rimbaud, Heredia, Mallarmé și Maeterlinck. În perioada postbelică s-a dedicat cu precădere activității didactice, elaborând manuale de liceu, dicționare și ediții de uz școlar. A semnat numeroase prefețe și studii introductive la antologii și ediții din operele unor scriitori români din secolul al XIX-lea. Principalele sale
OANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288498_a_289827]