2,403 matches
-
Stan Pățitul”. Dl. Văcăroiu ajunge președinte interimar până la referendum. Și de această dată se întâmplă la noi ca niciunde în lume. Ce va zice Europa de noi? Unde ești „Nene Iancule”, să-i fixezi în insectarul tău de personaje pentru o posteritate normală?! Către orele serii m-a vizitat Mariana Popescu și soțul ei, veniți de la Brașov. Discuții largi, sufletiste, mai ales Mariana, care n-a uitat și nu uită ce mult a contat în viața ei prezența protectoare a soției mele
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
după ce-mi voi încheia existența, cu angajamentul de a-i fi restituite după realizarea scopului propus. Observ că d-l Oprea ține cu tot dinadinsul să mă scoată de la naftalină, din anonimat și să-mi facă un locușor în posteritate. E un altruist în privința scrisului. Am constatat chiar lucrul acesta în articolul „Addenda la cartea Călător... prin vâltoarea vremii”, când domnia-sa prelucrând articolul meu „Ghetu’ om săracu’”, a adăugat o informație documentară privind denumirea codrului de la Fundeanu - vecin apropiat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
de marele om de stat, născut probabil și el dintr-o mamă, procreator de copii când i-a venit rândul și cu speranțe deja mărturisite, de a-și urechea nepoții, au fost consemnate în procesul verbal pentru a rămâne pentru posteritate: „Măi băieți, chiar nu-nțelegeți că nu trebuie să vă mai scremeți atât pentru fiecare chestie de-asta? Cât vreți să mai stăm? Și tu Bocule nu te holba așa ca la poarta nouă? Ia vezi să nu scot iar
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
Noi cu multă osârdie și cu multă cheltuială dintru agonisita noastră am nevoit... ș-am început ș-am zidit din pajiște această rugă, sfânta mănăstire Cetățuie”. Apoi la 24 august 1670 (7178) Duca Vodă cel Bătrân - cum i-a spus posteritatea - a hotărât ca „cei doisprădzece... poslușnici... toți să fie pe sama mănăstiri Hlincei... iar ceilalți oameni câți mai sânt acolo în sat v-am dat... să fiți sub ascultarea rugătorilor noștri... de la svânta mănăstire a domniei mele de la Cetățuie”. Are
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
captivată. Îl privea cu ochi mari și limpezi, de vițel. Încruntarea, hm, da, încruntarea... Încruntații, uite-te la ei! Tovarășul Ștefan Olaru arătă grupul din fața standului de cărți, strada, lumea, universul. Da, da, și tu... ești încruntată! De ce? Crezi în posteritate? Și crezi că posteritatea depinde de puritatea conștiinței? Acum, aici! Ăsta e singurul cod corect, să știi. Irina își privi ceasul, ah, uitase, n-avea ceas. Zâmbea, clipea repede, înviorată. Nu-i mai era teamă de întrebările colegului Fănică. „Căsnicie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ochi mari și limpezi, de vițel. Încruntarea, hm, da, încruntarea... Încruntații, uite-te la ei! Tovarășul Ștefan Olaru arătă grupul din fața standului de cărți, strada, lumea, universul. Da, da, și tu... ești încruntată! De ce? Crezi în posteritate? Și crezi că posteritatea depinde de puritatea conștiinței? Acum, aici! Ăsta e singurul cod corect, să știi. Irina își privi ceasul, ah, uitase, n-avea ceas. Zâmbea, clipea repede, înviorată. Nu-i mai era teamă de întrebările colegului Fănică. „Căsnicie plăcută! Intelectualii, organizatorii politici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
cod corect, să știi. Irina își privi ceasul, ah, uitase, n-avea ceas. Zâmbea, clipea repede, înviorată. Nu-i mai era teamă de întrebările colegului Fănică. „Căsnicie plăcută! Intelectualii, organizatorii politici. Cere și dă, acum, aici, fâs, s-a dus posteritatea...“ N-avea decât, nea Fănică. Codul lui nu era nou și nu era singurul care îl invoca. Domnul Ștefan Olaru deveni, însă, grăbit. Își consultă ceasul, avea treburi, avea și ceas. Balansă încă o clipă, de pe un picior pe altul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
ar fi trebuit să aprindă lumina, n-avea putere. Zorile îl găsiră sleit. Traseul spre întâlnire, asta caut? Cum vor întâlni ei eu moartea, cine va fi alesul? Cum se îndreaptă spre viitor, adică spre moarte? N-avem nemuritori, nici posteritate... Un veac fără nemuritori și fără posteritate? Cum își reîntâlnesc trecutul, părinții, premisa. Adică viitorul, adică moartea. Bolborosea fără șir, ca un bătrân senil, și erapalid, bătrân, supt de insomnie. Un fanfaron, o gogoașă, asta era, un fâs, ce să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
avea putere. Zorile îl găsiră sleit. Traseul spre întâlnire, asta caut? Cum vor întâlni ei eu moartea, cine va fi alesul? Cum se îndreaptă spre viitor, adică spre moarte? N-avem nemuritori, nici posteritate... Un veac fără nemuritori și fără posteritate? Cum își reîntâlnesc trecutul, părinții, premisa. Adică viitorul, adică moartea. Bolborosea fără șir, ca un bătrân senil, și erapalid, bătrân, supt de insomnie. Un fanfaron, o gogoașă, asta era, un fâs, ce să mai vorbim. Un înlocuitor, într-o lume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
un țânc, scârba! Să nu aflu nimic? Dar dacă am aflat deja, despre mine și despre ei, mai mult decât trebuia? Enigme, auzi, tâmpenie... N-o interesează decât marele secret al Maestrului, incomparabila sa operă, răzbunarea pe care o servea posterității. Documente, arhivă, revanșă de copist, atât. Exerciții de memorizare, revanșă de copist, atât. Exerciții de memorizare, scumpă doamnă, atât, atât. Călugărița matematiciană, franțuzita menajeră a strigoiului, psihiatrul benevol! Și prietena Tori-Taube, perfectul alibi, ca prietenă, ca soție a prietenului... Înlocuitori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
tatăl lui, Ienăchiță, nu-l lăsa nici măcar pragul casei să-i calce. În ultimele luni de viață, devenise tot mai conștient de forța cuvântului scris. O folosea tot mai des ca să mintă, ca să inducă în eroare, ca să răstoarne adevărul pentru posteritate. Clucereasa râse, dar se și înfioră, pentru că ultima lui scrisoare fusese și ultima răsuflare a demonului. I se arătase acea scrisoare scrisă chiar în temnița de la Tulcea. I se vorbise de multe ori și în multe ocazii despre ea. Cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
prade casa lui Khayyam și să-i dea foc. La sfârșitul după-amiezii, observatorul e jefuit. La aceeași oră, trupul potolit al lui Djahane era Îngropat la temelia zidului care mărginește grădina palatului. Nici o lespede nu marchează locul mormântului ei pentru posteritate. Parabolă extrasă din Manuscrisul de la Samarkand: „Trei prieteni se plimbau pe platourile Înalte din Persia. Se ivește o panteră, ea Închipuia Întreaga cruzime a lumii. Pantera Îi privi Îndelung pe cei trei bărbați, apoi alergă spre ei. Primul era cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
și 1209 î.C. Stela ar data așadar din jurul anului 1233 î.C. Această stelă enumeră o listă de popoare învinse de faraon într-o campanie în Asia. Spune literal: „Israel a fost distrus și nu mai are sămânță [descendență, posteritate]”. Alături de hieroglifa care-l desemnează pe Israel se găsește și hieroglifa care înseamnă „popor”. Interpretarea acestei inscripții nu este ușoară. Probabil este vorba de o bătălie pe care Biblia nu o amintește. Cronicile naționale nu înregistrează cu ușurință înfrângerile. Ori
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
a recunoaște celuilalt sentimentul generos, fapta dezinteresată, truda pentru interesul public... Sau poate că ele nici nu există și doar biata mea iluzie vrea, cu tot dinadinsul, să înfrumusețeze lumea ? Dar câte inimi generoase, câte minți fără pereche va găsi posteritatea să păstreze dintre noi ! Dumneata poți, desigur, să îmi răspunzi că nimeni nu este profet în țara lui și că prezentul totdeauna nedreptățește sau că așa este dintotdeauna lumea și că nimeni nu va reuși să o schimbe... Iar atunci
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
a sinucis, pentru că veșnic se afla într-o stare teribilă de nervi și toată vremea la castelul de la Sinaia plângea ! Și și-a smuls toate decorațiile, astfel că la înmormântare nu i-au mai pus decât două... — Misterele istoriei doar posteritatea le dezvăluie ! filosofează, pe obișnuitul său ton ironic, domnul Ialomițeanu. Să sperăm că posteritatea va arăta în clar tot ce n-am reușit noi să vedem, deși uneori mă întreb dacă unele lucruri nu pot fi atât de bine ascunse
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
vremea la castelul de la Sinaia plângea ! Și și-a smuls toate decorațiile, astfel că la înmormântare nu i-au mai pus decât două... — Misterele istoriei doar posteritatea le dezvăluie ! filosofează, pe obișnuitul său ton ironic, domnul Ialomițeanu. Să sperăm că posteritatea va arăta în clar tot ce n-am reușit noi să vedem, deși uneori mă întreb dacă unele lucruri nu pot fi atât de bine ascunse, încât niciodată să nu se mai afle... — Misterele sunt mistere, dar acesta este numai
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
vechi precum Toderești, Todireni fiind însă vorba de una și aceeași localitate. BISERICA Biserica din Todirești este atestată din anul 1820. Sfântul locaș s-a zidit în anul 1809 cu osârdia tuturor credincioșilor satului în frunte cu cei pe care posteritatea îi va pomeni în veci cu recunoștință. Interviu Nedelea Aglaia 87 ani Data: 11.11.2008 "Începând din prima săptămână a Postului Mare creștinii se pregătesc trupește și sufletește pentru marea sărbătoare a învierii Domnului. în Săptămâna Patimilor toate femeile
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE PAŞTE ÎN TODIRESTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by PASCAL LOREDANA-ŞTEFANIA () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2082]
-
să curețe mormântul de buruienile uscate. La iarnă, de Crăciun, ar fi bine să aducem câteva crenguțe de brad, să le împrăștiem pe morminte, îi sugerează Liliana. Soția sa se gândește de pe-acum la iarna viitoare. Grija ei pentru posteritatea a doi oameni pe care nu i-a cunoscut niciodată, nici măcar din vreo descriere, fiindcă Lucian nu s-a prea grăbit să-i povestească despre ei, îi merge la suflet. Se gândește că și el are ceva de făcut la
by PAUL TUMANIAN [Corola-publishinghouse/Imaginative/993_a_2501]
-
Atelierul Brâncuși la Paris, Gucht sesizează un prim moment al redefinirii relației artist operă de artă public muzeu. Acest fenomen a continuat treptat, prin însăși modificarea structurii expunerii. Spațiu rezervat prin tradiție etalării operelor de artă ale celor intrați în posteritate, muzeul tinde să se adreseze prezentului. Către mijlocul secolului XX și după acest moment, o parte a curentelor și grupărilor artistice vor ataca cu vehemență "spațiul muzeificat", contestînd ideea de patrimoniu în accepțiunea sa clasică. Amintim aici "revolta dadaistă", ofensiva
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
petrecerea, i-a mângâiat strunele și lacrimile ce au curs din ele le-a strâns în pumni și le-a vărsat în această carte ce se dorește o mărturie a unor vremuri apuse, pe care poetul Haralambie Năstase o dăruiește posterității, cu sprijinul unui mecena, ars și el de patima cuvântului scris: Aurel Ștefanachi. Aceste cuvinte simple le-am pus la începutul cărții de versuri ale inginerului Haralambie Năstase, editată la TIPOMOLDOVA și intitulată „Vitraliile mele”. Fie în veci slăvit cel
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93031]
-
Virtutea militară" strălucind pe piept și în manualele școlare, o societate omenească cu țărani robiți, cu țărani mai înstăriți (după mintea fiecăruia), cu țărani împușcați, cu arendași haini și boieri patrioți, cu oameni de bine cu gândul la asigurarea unei posterități, care să le slăvească numele în vecii vecilor, cu trupe de tot felul vestejind iarba noastră de acasă, cu dureri naționale, cu dureri individuale, cu petreceri aniversare și uneori zâmbete amare sau dulci. Dincolo de intenția ei documentară, autorul zugravește o
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93042]
-
cohorta sentimentelor și gândurilor contradictorii - în chip de-a dreptul drăcesc îmbârligate - prin care s-a definit în mintea mea destinul acestei personalități deopotrivă harismatice și detestabile, fabuloase și dizgrațioase. La moartea unui om - numai de bine! Să-i lăsăm posterității stabilirea locului în ierarhia socio literară, cernerea neghinei, alchimia mizeriei. Separarea adevăratelor valori poetice de sufocarea lor în inflația fluvială a dejec țiilor partinice. Distincția între magnetismul incisiv, cople șitor, al gazetarului, și grozăvia comportamentală cu care această energie formidabilă
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
Marino, Liiceanu, Patapievici și Cu lia nu a pieții (și vieții) literare, după eșecurile Goma, Botez, Tudoran și jalnicele triumfuri pe nume Pacepa, Pleșiță, Merce... a fost cam greu să mai convingi un douămiist de șansele și dreptatea onestității întru posteritate sau de rostul angajării civice, fie și în postura de spectateur à la Raymond Aron. Și totuși. Ce facem acum, când unul ca mine (alături de mulți alții) se uită cu atâtea speranțe la Sever Voinescu, Teodor Baconschi și Cristian Preda
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
scrisul făptuit exclusiv pentru (un) celălalt. Lucru pentru patru ochi, scrisoarea stă, cum spuneam, la mijloc, legătură între două suflete. Dacă în jurnal te oglindești mai mult sau mai puțin narcisiac, compensator sau răzbunător (cu sau fără gândul la cititorii posterității), în scrisori ești obligat să respecți regulile jocului în doi. Dan C. Mihăilescu Dan C. Mihăilescu I.L. Caragiale și caligrafia plăcerii: Despre eul din scrisori ISBN 978-973-50 3630-0 168 pag., 2012 Am debutat editorial la 29 de ani, cu o
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
de faimă în Grecia antică nu s-a păstrat nici o urmă a talentului și reputației lor. Simple nume, câteva anecdote, e tot ce-a rămas. Vestitul și mult lăudatul Zeuxis ar fi scris sub o frescă, reprezentând un atlet, că posterității îi va fi mai ușor să-l critice decât să-l egaleze, dar el nu mai poate fi criticat. Duse la Roma și apoi la Constantinopol, picturile lui Zeuxis au dispărut. În sculptură, naufragiul n-a fost total, însă nenumărate
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]