1,721 matches
-
scris pentru cititorul revistelor diasporei românești și le-a răspîndit în atîtea colțuri ale lumii prin cîte a trecut sau a zăbovit. "Pe atîtea răscruci de meridiane și paralele", cum își chibzuiește distanțele pribegiei în funcție de terminologia consacrată de geografie, în Postfață la un deceniu personal. La unitatea volumului Sfîrșit de exil. Nuvele, au contribuit Nicolae Florescu și Mihaela Constantinescu-Podocea, echipă de mult afirmată în direcția activității lor susținute, atît de detectare în publicațiile de peste hotare a literaturii românilor din exil, cît
Sfîrșit de exil by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15321_a_16646]
-
faci parte din conducerea unui hebdomadar și să fii secretarul unei filiale a Uniunii Scriitorilor, să ții o cronică literară săptămânală și să coordonezi cercetări științifice de anvergură privind Europa Centrală, să alcătuiești ediții și să scrii studii introductive sau postfețe, să călătorești în străinătate și să participi la dezbateri publice - să ai, cu alte cuvinte, atât de mari răspunderi și să te ocupi totuși, meticulos, și de studiul vieții și operei unui autor insignifiant, numai ca să te amuzi, iată un
O epopee critică eroi-comică by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17157_a_18482]
-
C. Rogozanu În 1970 apărea la Univers Sufletul romantic și visul în traducerea lui Dumitru Tepeneag. Aceeași editură ne oferă o a doua ediție a acestei cărți. Și în prefață lui Tepeneag, si in postfața scrisă de Mircea Martin, Béguin ne este înfățișat cu latura să biografica, pasionala. Omul care s-a convertit la 39 de ani la catolicism, care a fost un militant în tot ce a făcut, Béguin misticul, este pus în fața propriei
Vocatia visului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17781_a_19106]
-
Erlebnissroman, o autobiografie spirituală, o carte de autoelucidare. Întrebarea firească vine de la sine: în ce măsură o carte de critică declarat subiectivă, apărută în 1937, mai poate stârni interes acum, la sfârșit de secol? Un raspuns indirect există în prefață și în postfața: cartea conține pagini literare excelente, metoda însăși e interesantă de vreme ce polemizează cu mișcările dominante de la începutul secolului. Însă, mai mult decât atât, Sufletul romantic rămâne o carte de critică: "pasiunea" lui Béguin completează porțiuni de obicei aride într-o panoramă
Vocatia visului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17781_a_19106]
-
care pentru mine a rămas mult timp, împreună cu numele lui Confucius sau al lui Lao-tzî, numele vreunui mag, oriental sau scandinav". Albert Béguin - Sufletul romantic și visul (Eseu despre romantismul german și poezia franceză), traducere și prefață de Dumitru Tepeneag, postfața de Mircea Martin, volum apărut cu sprijinul Fundației Elvețiene pentru Cultura PRO HELVETIA și al Ministerului Culturii din România, Editura Univers, București, 1998, 543 pag., f. preț.
Vocatia visului by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/17781_a_19106]
-
își fixează reperele La Casa de pariuri literare apare volumul Dincolo de frontiere. Opere, care adună tot ce a scris Sorin Stoica, unul dintre vârfurile generației 2000, dispărut, din păcate, mult prea devreme. Prefața volumului este semnată de Cosmin Ciotloș, iar postfața de Marius Chivu. Ediția este îngrijită de Cosmin Manolache, Călin Torsan, Victor Jalbă- Șoimaru, un cristian. Revista OBSERVATOR CULTURAL (nr. 393, 22-28 noiembrie) consacră acestui eveniment două pagini de avanpremieră. Este reprodusă prefața lui Cosmin Ciotloș, care scrie: „Despre Sorin
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4134_a_5459]
-
un pretext pentru o istorisire exotică, mustind de aventuri erotice și de obsesii din aceeași categorie, și abia în al doilea rând raisonneur-ul unui scenariu inițiatic. Viața personajului central reprezintă până la urmă un caz neobișnuit de model clasic al inițierii. Postfața romanului poartă semnătura criticului literar Mircea Mihăieș. Leonard Cohen: Joaca preferată. Editura Polirom, Iași, 2003. Preț: 149 000 lei.
Agenda2003-25-03-22 () [Corola-journal/Journalistic/281153_a_282482]
-
și parcurse de mine, cu creionul în mână și cu fișele alături, în ultimii 15 ani, nu am găsit niciuna care să se încadreze în această schemă, desigur că ideală. Majoritatea nu au nici introducere istorico-literară (câteva au prefețe sau postfețe ai căror autori - câțiva - s-ar părea că au avut intenții istorico-literare), nici biobibliografie, nici prefață filologică, nici glose documentare sau lexicale, dar multe din ele au, după paginile antologiei, câte o jurubiță mai mare sau mai mică, de texte
Colecțiile școlare by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/9370_a_10695]
-
H.P.). Și pentru că la 1 iunie a fost aniversarea lui Mircea Cărtărescu, și pentru că, vrea-nu-vrea ghicitoarea H.P., poetul Cărtărescu are în continuare un succes orbitor (vezi și cronica din România literară nr. 20, semnată de tînărul Cătălin D. Constantin sau postfața lui Paul Cernat la antologia Plurivers), Cronicarul îi urează sărbătoritului LA MUL}I ANI! Iar comentatorului său îi recomandă Tavegyl, foarte bun contra alergiilor. Televiziune și politică Duminică dimineața, zi de alegeri. Deschidem televizorul. O comentatoare entuziastă dă vești electorale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12785_a_14110]
-
a fost remarcată întîi de V. Fanache..." Nu importă atît faptul că se poate replica citînd din Comediile d-lui Caragiale, cît mai ales impresia dezagreabilă pe care o produce permanenta gratulație între ucenic și maestru, între notele lucrării și postfața lui V. Fanache. O lectură simbolică a operei lui Caragiale, așa cum propune Ștefan Gencărău, urmărește să arate "modul în care se realizează în opera dramaturgului, a creatorului schițelor și a nuvelistului deopotrivă o lume a reprezentărilor indirecte, o logică cu
Caragiale numărat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17088_a_18413]
-
patrul sub zodia căruia viețuiește Cănuță confirmă imposibilitatea de a converti o energie valoric superioară și de a o subordona unei lumi care se situează la polul valoric opus." Ștefan Gencărău, I.L. Caragiale, Numărul ca expresie a hazardului. Cu o postfață de V. Fanache, Editura Motiv, Cluj-Napoca, 1999, 206 p., f.p.
Caragiale numărat by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17088_a_18413]
-
scriitoare pe nedrept uitată poate fi considerată un emoționant memento pentru critica literară de azi. Impresionant, prin luciditate și finețe, este și portretul pe care Nicolae Manolescu i-l face Danei Dumitriu, într-o scrisoare către Liana Cozea, publicată ca postfață. Dan Cristea, Versiune și subversiune (paradoxul autobiografiei), București, Ed. Cartea Românească, 1999. 288 pag. Liana Cozea, Dana Dumitriu - portretul unei doamne, postfață de Nicolae Manolescu, Pitești, Ed. Paralela 45, col. "Deschideri", seria "Universitas", 2000. 204 pag., 35 000 lei.
Criticul literar ca don Quijote by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17017_a_18342]
-
Fondane - Opere XIV. Baudelaire și experiența abisului, traducere din limba franceză de Ion Pop și Ioan Pop-Curșeu, ediție critică de Ion Pop, Ioan Pop-Curșeu și Mircea Martin, studiu introductiv și sinopsis al receptării de Mircea Martin, prefață de Monique Jutrin, postfețe de Ioan Pop-Curșeu și Dominique Guedj, Editura Art, București, 2013, 614 pag. Oricât de surprinzătoare, decizia editorilor de a publica, după volumul I al ediției critice Benjamin Fundoianu/ Benjamin Fondane, volumul al XIV-lea în locul celui de-al II-lea
Fondane testamentar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3351_a_4676]
-
fost gândit aparatul critic care însoțește ediția, perfecționismul lui Mircea Martin (editor și autor al unui amplu studiu introductiv și al unui sinopsis al receptării) și competența incontestabilă a coautorilor: Ion Pop (traducere și editare), Ioan Pop-Curșeu (traducere, editare, o postfață), Monique Jutrin (prefață) Michael Finkenthal (comentarii) și Dominique Guedj (a doua postfață). Cu toții sunt, de altfel, specialiști români și francezi de mult acreditați în materie de Benjamin Fundoianu/ Benjamin Fondane, cu o deplină stăpânire a domeniului și o îndelungată familiarizare
Fondane testamentar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3351_a_4676]
-
și autor al unui amplu studiu introductiv și al unui sinopsis al receptării) și competența incontestabilă a coautorilor: Ion Pop (traducere și editare), Ioan Pop-Curșeu (traducere, editare, o postfață), Monique Jutrin (prefață) Michael Finkenthal (comentarii) și Dominique Guedj (a doua postfață). Cu toții sunt, de altfel, specialiști români și francezi de mult acreditați în materie de Benjamin Fundoianu/ Benjamin Fondane, cu o deplină stăpânire a domeniului și o îndelungată familiarizare cu textul editat. Nu-mi stă în fire să împart epitete, dar
Fondane testamentar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/3351_a_4676]
-
1982, din pricina acuzației de obscenitate. Aici s-a deschis, în jocul meu, volumul întîi din Plurivers. Postmodern, hazardul a vrut ca Mircea Cărtărescu să fie poet și visător incurabil. Mă văd nevoit să subscriu afirmației făcute de Paul Cernat în postfața ce încheie volumul al doilea al ediției de față: La poezie, Mircea Cărtărescu nu a renunțat de fapt niciodată... Literar vorbind, gestul antologării are conotații semnificative, nu e niciodată pe deplin inocent. Dar dincolo de evenimentul editorial, simplul fapt al aducerii
Un visător incurabil by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12826_a_14151]
-
definitive. Nimic mai firesc decît senzația de contrariere pe care o manifestă oricare cititor în fața unui text știut cu care se reîntîlnește în alt context. Și probabil primele semne ale relecturii critice a poeziei lui Mircea Cărtărescu le găsim în postfața lui Paul Cernat, subtilă analiză a poeziei cărtăresciene. Paul Cernat e convins că tot ceea ce părea, la cea dintîi citire, "subversiune", "demitizare" sau "frondă polemică" la adresa tradiției se vede astăzi în negativ: recuperare lucid-melancolică, îmbrăcînd forma unei tandre "salvări" - retorică
Un visător incurabil by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12826_a_14151]
-
proză, polemici, antologie de Corina Bernic și Ernest Wichner; traduceri de Michael Astner, Corina Bernic, Nora Iuga, Alexandru Al. Șahighian; prefață de Ernest Wichner, postață de Corina Bernic, Iași, Polirom, 2013, 216 p. Este îndreptățită Corina Bernic să deplângă, în postfața acestei antologii, confuzia care se face frecvent la noi atunci când vine vorba despre (foștii) tineri poeți germani din România. Contrar unei impresii aproape generale, scrie aceasta, Grupul de Acțiune Banat nu se identifică, istoricește, cu semnatarii cunoscutului volum colectiv Vânt
Grupuri și grupaje by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3291_a_4616]
-
proze: un abil "jucător de cuvinte" și un rafinat observator al realității imediate. Stăruie, așadar, conflictul dintre un Neagoe (grav, patetic, prea metaforizant în poeme) și un Nea Goe (jucăuș, mobil). Un conflict (istoric chiar) intuit de Gheorghe Iova în postfața cărții: "Ce cucereau romanii ei numeau Dacia Felix. Acum ăștia d-acia de-i fericeau romanii aveau steag de război o piele de lup cu cap cu tot ce dădea șuier." Felix Lupu, Învățăturile lui Nea Goe, Editura Muzeul Literaturii Române
Neagoe și Nea Goe by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16627_a_17952]
-
creator, masculin, diurn, și nici de extaz feminin lunar, ci de o presimțire a împreunării cu arhetipul androgin, întrepătrundere între nedesăvârșirea omului și perfecțiunea autosuficientă, mortală a sferelor. Volumul Elegiile negre (Editura Tibo, 2008, ll0 p., cu un text în loc de postfață semnat de N. Oprea, apărut în 2004) alcătuit din două secțiuni "Poeme în singurătate" și "Elegiile negre" (XXXIII plus "Ultima elegie") conturează un același autor cu fundaluri simbolice și memorie arhaică: "Marea se dezbracă/ de fiecare val, până când/ rămâne goală
Înger strâmtorat by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7127_a_8452]
-
Un lăcaș de primenire/ între simț și-ntre mister./ Trup - ferice-ademenire./ Suflet - semn, țărână, cer." (Suflet) Suzana Filip, Aici e viața de apoi, Prefață de Eugen Negrici, Editura Paralela 45, Pitești, 2004, 56 p. Conița Lena, Ușă de biserică, În loc de postfață de Marian Drăghici, Editura Junimea, Iași, 2005, 80 p.
Femeia la 30 de ani by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11785_a_13110]
-
lui Marin Sorescu în universul de gândire al scriitorilor care l-au receptat de la distanța pusă de comoditatea sau incomoditatea stabilirii proporțiilor de către scriitorii noștri din exil. La fel, referințe ale câtorva scriitori străini, în majoritate autori de prefețe și postfețe. Sumarul volumelor este îmbogățit cu poeziile publicate în periodice. Atât acestea, neincluse vreodată în volum, cât și poeziile păstrate în manuscrise, până a fi fost publicate în ediții îngrijite de Virginia Sorescu, Mihaela Constantinescu-Podocea și George Sorescu în calitate de editor, sunt
Ficțiunea realității by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14112_a_15437]
-
revelații) Liiceanu lansează, de fapt, un semnal codificat, stabilind o punte cu un alt text de escortă, al altei antologii din poezia lui Ivănescu (dacă nu mă încurc în date, chiar prima, de la Editura Eminescu, din 1996). Este vorba despre postfața aparținându-i lui Ion Bogdan Lefter, intitulată Poetul care nu încape într-o antologie. Un studiu, cum se vede, formulat în aparent răspăr cu însăși ideea căreia îi dă curs. Nuanțat, Lefter invocă acolo calitatea stranie a poeziei lui Mircea
Studii introductive (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4622_a_5947]
-
poate fi ignorat. Nu trebuie, pe de altă parte, să se înțeleagă că autorul nostru n-a compus destule poezii «frumoase» sau poezii destul de «frumoase» pentru a justifica alcătuirea unei antologii personale!” Observația e de reținut. O alta, din aceeași postfață, vizează, cum era de așteptat de altfel, rolul de pionier al postmodernismului poetic românesc care-i revine, neabătut, lui Ivănescu. Ceea ce ar justifica, într-un fel, acuta lui influență asupra poeților de azi. (Când, deși conceptul și-a pierdut din
Studii introductive (I) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4622_a_5947]
-
tradus de Editură Univers, nu e neapărat favoritul meu. Ar fi și greu, căci ar însemna să egaleze performanță Cîrpaciului. Dar anumite elemente comune, foarte importante, între cele două române, există, si le voi aminti în treacăt. De altfel, în postfața să Dan Grigorescu se referă in extenso la întreaga opera a scriitorului, precum și la alte texte concepute în aceeași epoca de romancieri americani. Este o postfața utilă, atît sub aspectul informației de istorie literară, cît și al analizei cărții în
Autoportret de unul singur by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17703_a_19028]