4,565 matches
-
50; Gheorghe Grigurcu, Ambiguitatea poeziei optzeciste, RL, 1997, 30; Regman, Dinspre Cercul Literar, 174-177; Nichita Danilov, Săptămâna alergătorului de cursă lungă. Traian T. Coșovei, CL, 1998, 7; Dicț. analitic, I, 89-91; Dan Cristea, „Lumină de la frigider”, R, 1999, 4; Cărtărescu, Postmodernismul, 372-376; Iulia Alexa, Poeme de mahala, RL, 2000, 27; Iulia Popovici, Un poet despre poeți, RL, 2000, 29; Bucur Demetrian, Poetul „cămătar al timpurilor noi”, R, 2000, 11; Victor Sterom, „Bună dimineața, Vietnam”, TMS, 2000, 11; Cistelecan, Top ten, 138-140
COSOVEI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286439_a_287768]
-
21; Geo Vasile, În căutarea referinței, TMS, 1999, 11; Mihaela Ursa, Gheorghe Crăciun, Brașov, 2000; Bârna, Comentarii, 36-48; Manolescu, Lista, III, 297-282; Petraș, Panorama, 231-233; Popa, Ist. lit., II, 908-909; Pop, Viață, 158-163; Mircea Martin, Două sinteze importante despre modernism, postmodernism în literatura română de ieri și de azi, „22”, 2002, 664; Negrici, Lit. rom., 395-397; Marius Chivu, Noul chip al poeziei optzeciste, RL, 2003, 13; Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane, I, Iași, 2003, 292-296. M.S.
CRACIUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286463_a_287792]
-
și ficțiune despre destinul lui Bacovia, Bacău, 1999; Marian Papahagi, Sanda Cherata, Emma Tămâianu, Teodor Vușcan, Concordanța poeziilor lui George Bacovia, introd. Sanda Cherata, Cluj-Napoca, 1999; Radu Petrescu, G. Bacovia, Pitești, 1999; Constantin Călin, Dosarul Bacovia, I, București, 1999; Cărtărescu, Postmodernismul, 284-285; Dumitru Chioaru, Poetica temporalității, Cluj-Napoca, 2000, 86-107; Dicț. esențial, 49-52; Gheorghe Grigurcu, [G. Bacovia], RL, 2000, 30, 43-44, 2001, 20; Eugen Simion, Introducere la George Bacovia, Opere, îngr. Mircea Coloșenco, București, 2001; Marilena Donea, George Bacovia. Biobliografie, Bacău, 2001
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
129-133; Nichifor Crainic, Spiritualitatea poeziei românești, București, 1998, 121-148; Ion Caraion, Jurnal, II, București, 1998, passim; Gheorghe Grigurcu, Psihologie argheziană, RL, 1999, 7, 8; Tudor Arghezi, DCS, 17-19, 170, 187, 199-200; Marian Beșteliu, Tudor Arghezi, poet religios, București, 1999; Cărtărescu, Postmodernismul, 279-284, 296-298; Aurel Ciulei, Tudor Arghezi, romancierul, pref. Al. Balaci, București, 1999; Cornel Munteanu, Pamfletul ca discurs literar, București, 1999, passim; George, Reveniri, 134-136, 146-160, 339-340; Nicolae Manolescu, Inutile silogisme de morală practică, RL, 2000, 22; Dumitru Chioaru, Poetica temporalității
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
literară a lui Ion Barbu, București, 1990; Lovinescu, Unde scurte, I, 346-348; Negoițescu, Ist. lit., I, 283-284; Cezar Baltag, Eseuri, București, 1992, 65-76; Alex. Ștefănescu, Ion Barbu, RL, 1993, 28; Ierunca, Subiect, 54-56; Ioana Em. Petrescu, Ion Barbu și poetica postmodernismului, București, 1993; Geo Șerban, Ion Barbu - ecuația anului 1940, RL, 1994, 38; Ovid S. Crohmălniceanu, Amintiri deghizate, București, 1994, 32-43; Caraion, Tristețe, 73-81; Cezar Baltag, Ion Barbu între dinamica alternativei și soluția plotiniană, VR, 1995, 3-4; Papahagi, Interpretări, 35-39; Pop
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
românească, București, 1997, 329-334; Dumitru Chioaru, Poetica temporalității, Cluj-Napoca, 2000, 167-187; Dicț. analitic., I, 316-318, II, 184-186, 282-284, III, 111-113, 257-259, IV, 39-41, 331-335; Mihai Botez, În oglinzi paralele. Însemnări despre Ion Barbu, București, 1999; Simion, Fragmente, III, 163-176; Cărtărescu, Postmodernismul, 276-279; Hrimiuc-Toporaș, Atelier, 11-24; Eugen Simion, Introducere la Ion Barbu, Opere, I-II, îngr. Mircea Coloșenco, București, 2000; Dicț. esențial, 62-67. D.C.-E.
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
egoului propriu, care e doar răbdat, nu cunoscut sau căutat” (Ștefania Mincu). Autorul reușește să se impună în poezia contemporană prin construcția unui discurs liric care recuperează nuanțele liricii moderniste românești și transcrie, în același timp, acutele unei sensibilități îndatorate postmodernismului. SCRIERI: În margine, Craiova, 1995; Fincler, Craiova, 1997; Fundătura Homer, Cluj-Napoca, 2002; Folfa, București, 2003. Repere bibliografice: Dan Cristea, Nasc și la Craiova poeți, L, 1996, 14; Cristina Cârstea, De la stări toxice la stări poetice, CL, 1998, 2; Carmelia Leonte
COANDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286305_a_287634]
-
passim; Sorohan, Introducere, 99-107, 275-311; Dragoș Moldovanu, Dimitrie Cantemir între Orient și Occident, București, 1997; Adriana Babeți, Bătăliile pierdute. Dimitrie Cantemir - Strategii de lectură, Timișoara, 1998; Monica Spiridon, Modelul Cantemir, RL, 1999, 1; Dicț. analitic, II, 186-189, IV, 496-501; Cărtărescu, Postmodernismul, 250, 252; Vasile Harea, Dimitrie Cantemir și fiul său Antioh, îngr. Sorina Bălănescu, Iași, 1999; Mazilu, Noi, 41-46; Dicț. esențial, 128-133; Dan Horia Mazilu, Dimitrie Cantemir, un prinț al literelor, București, 2001; Mircea Anghelescu, Destinul ciudat al operei lui Cantemir
CANTEMIR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286073_a_287402]
-
pune problema esențelor și a fundamentelor, nu mai mult decît își punea baronul Fourier problema căldurii, el care era preocupat doar de propagarea ei. Se ia în derîdere faptul de a ști dacă există Dumnezeu, dacă Proletariatul, Drepturile Omului, Istoria, Postmodernismul au sau nu o realitate obiectivă. În schimb, toate inepțiile sau chiar toate afirmațiile perspicace care circulă în legătură cu cele de mai sus cu condiția să creeze vîlvă merită atenția noastră. Mai mult decît agnosticismul, demersul nostru dovedește un cinism hotărît
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
studiile extensive realizate de Inglehart demonstrează acest lucru. Alte studii arată că pe lângă creșterea economică, alte variabile de nivel național care influențează mutația spre valori postmaterialiste, sunt nivelul de inflație și șomajul (Castels, 2000). Pe scurt, caracterul controversat al conceptelor postmodernism / postmodernitate se referă la multitudinea de sensuri pe care le incumbă, astfel că paradoxal a devenit aproape golit de sens. El trimite la o sumă de "concepte contestate, de idei disparate, sensuri obtuze și chiar interese politice" (Jarvis, 1998). Alți
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și educație și până la război, este considerat un alt aspect esențial al postmodernității și chiar o cauză a celorlalte transformări specifice ei (Kellner, 1999). Într-o abordare mai sintetică și mai cuprinzătoare, Darryl Jarvis consideră că există trei curente în postmodernism, sau că schimbările, teoriile, discursurile subsumate acestuia pot fi încadrate în trei categorii (1998): * postmodernismul tehnologic care pune accent pe schimbările obiective din tehnologie, cultură, societate, politică, informație. Se referă de asemenea la aspectele ontologice (transformările asupra spațiului și timpului
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
o cauză a celorlalte transformări specifice ei (Kellner, 1999). Într-o abordare mai sintetică și mai cuprinzătoare, Darryl Jarvis consideră că există trei curente în postmodernism, sau că schimbările, teoriile, discursurile subsumate acestuia pot fi încadrate în trei categorii (1998): * postmodernismul tehnologic care pune accent pe schimbările obiective din tehnologie, cultură, societate, politică, informație. Se referă de asemenea la aspectele ontologice (transformările asupra spațiului și timpului), modificările în patternurile de producție și consum. Acest tip de postmodernism echivalat cu sfârșitul erei
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în trei categorii (1998): * postmodernismul tehnologic care pune accent pe schimbările obiective din tehnologie, cultură, societate, politică, informație. Se referă de asemenea la aspectele ontologice (transformările asupra spațiului și timpului), modificările în patternurile de producție și consum. Acest tip de postmodernism echivalat cu sfârșitul erei producției sau sfârșitul erei muncii (Baudrillard) este considerat a fi consecința capitalismului târziu. * Postmodernismul critic preocupat mai degrabă de relația între estetică, formele culturale și modurile de producție și care în același timp își propune să
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Se referă de asemenea la aspectele ontologice (transformările asupra spațiului și timpului), modificările în patternurile de producție și consum. Acest tip de postmodernism echivalat cu sfârșitul erei producției sau sfârșitul erei muncii (Baudrillard) este considerat a fi consecința capitalismului târziu. * Postmodernismul critic preocupat mai degrabă de relația între estetică, formele culturale și modurile de producție și care în același timp își propune să analizeze aspecte metodologice, în cadrul disciplinei. * Postmodernismul subversiv-deconstructiv care se focalizează asupra modului în care orice cunoaștere este mediată
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
sau sfârșitul erei muncii (Baudrillard) este considerat a fi consecința capitalismului târziu. * Postmodernismul critic preocupat mai degrabă de relația între estetică, formele culturale și modurile de producție și care în același timp își propune să analizeze aspecte metodologice, în cadrul disciplinei. * Postmodernismul subversiv-deconstructiv care se focalizează asupra modului în care orice cunoaștere este mediată de limbaj și modul în care "referenții realității sunt construiți sociolingvistic și acționează ca mecanisme ale controlului social și individual". În cadrul acestui curent, tot ceea ce era considerat anterior
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în ruralul României, față de urban, în privința interesului pentru aceste nevoi superioare și diferențieri date de alți predictori. Grafic 3.4: Atitudinea populației rurale față de protejarea mediului înconjurător Sursa datelor: EVS 1999 O măsură a înclinației spre hedonism ca valoare a postmodernismului (deși indirectă) este dată de itemii legați de importanța muncii și a timpului liber. Astfel, în legătură cu toți itemii legați de muncă din tabelul de mai jos, opinia majoritară conduce la ideea că aceasta este importantă și că este valorizată într-
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Nicolae și Petrescu, Paul (coord.) Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Irimie, Cornel, Dunăre, Nicolae, Petrescu, Paul (coord.). 1985. Mărginenii Sibiului. Civilizație și cultură populară românească. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Jarvis, Darryl. 1998. Postmodernism: a Critical Typology. în Politics and Society, vol. 26, 1, pp. 95-142. Jenkins, Richard. 1996. Social Identity. London: Routledge. Jenkins, Richard. 2000. Categorization: Identity, Social Process and Epistemology, în Current Sociology, vol. 48(3), pp. 7-25. Jivan, Alexandra, Rus, Călin
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
politica în SUA și Marea Britanie de-a lungul întregului deceniu opt. La finalul acestei perioade, statul bunăstării fusese compromis în numele economiei liberale de piață, iar amenințarea comunistă dispăruse. Noile teme de dezbatere filosofico-politică majoră au devenit, în ultimele două decenii, postmodernismul - care subliniază dezvrăjirea lumii create de modernismul umanist și iluziile lui progresiste -, globalizarea - îngrijorarea față de pierderea specificității - și, în fine, terorismul global, ca formă de acțiune politică emblematică pentru societatea riscului. Sociologia educației a fost eliminată din multe programe academice
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de latență. La criza financiară a statului bunăstării se adaugă și o criză a tentativei de a pune politicile sociale pe baze raționalist-științifice. Această criză a luat forma unei noi orientări influente, atât în filosofie, cât și în științele sociale: postmodernismul. Haralambos și Holborn (2004, p. XIII) identifică în gândirea sociologică actuală o conectare interesantă între starea de spirit postmodernistă, caracteristică societăților occidentale, și noua atitudine față de ideea de schimbare prin proiectare științifică. Autorii estimează că sursa acestei orientări o reprezintă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
occidentale, și noua atitudine față de ideea de schimbare prin proiectare științifică. Autorii estimează că sursa acestei orientări o reprezintă pierderea încrederii în știință și tehnologie, scepticismul față de beneficiile planificării raționale, față de eficiența organizațiilor raționale birocratice de a satisface nevoile umane. Postmodernismul exprimă pierderea încrederii în marile teorii politice care pretind că sunt capabile să îmbunătățească societatea. SHAPE \* MERGEFORMAT Figura 1 - Dinamica unei Probleme Sociale (linia punctată sugerează o tendință posibilă) Teorema 5: Legea „golul atrage plinul”: scoaterea unei probleme din poziția
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
curs de dezvoltare conform unei asemenea viziuni. Feminismul postmodern este un curent de teoretizare a relațiilor internaționale care a câștigat teren mai ales în a doua parte a anilor 1990 și în anii 2000. Desigur, dacă este să respectăm ideile postmodernismului în general, asocierea dintre feminism și postmodernism este problematică în sine, câtă vreme postmodernismul contestă orice esență obiectivă, „naturală” a realității, inclusiv o identitate comună a femeilor în spațiu și timp, care ar putea alimenta o abordare feminisă. Cu toate
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Feminismul postmodern este un curent de teoretizare a relațiilor internaționale care a câștigat teren mai ales în a doua parte a anilor 1990 și în anii 2000. Desigur, dacă este să respectăm ideile postmodernismului în general, asocierea dintre feminism și postmodernism este problematică în sine, câtă vreme postmodernismul contestă orice esență obiectivă, „naturală” a realității, inclusiv o identitate comună a femeilor în spațiu și timp, care ar putea alimenta o abordare feminisă. Cu toate acestea, feminismul postmodern este adoptat ca linie
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
a relațiilor internaționale care a câștigat teren mai ales în a doua parte a anilor 1990 și în anii 2000. Desigur, dacă este să respectăm ideile postmodernismului în general, asocierea dintre feminism și postmodernism este problematică în sine, câtă vreme postmodernismul contestă orice esență obiectivă, „naturală” a realității, inclusiv o identitate comună a femeilor în spațiu și timp, care ar putea alimenta o abordare feminisă. Cu toate acestea, feminismul postmodern este adoptat ca linie de teoretizare distinctă în relațiile internaționale de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
proiecte de progres. Ignorând aceste acte de impunere, alte curente feministe riscă să devină parte a lumii și cunoașterii pe care încearcă să o critice, tocmai prin rolul emancipator pe care și-l asumă. În consecință, feminismul postmodern valorizează, asemenea postmodernismului în general, alteritatea, diversitatea, marginalizarea, deconstrucția, meta-nararea. El aduce în limbajul relațiilor internaționale chestionarea identităților, a semnificației frontierelor geografice, a ideii de suveranitate și a ideii de stat. Există un potențial transformator al feminismului postmodern, diferit de la o autoare la
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
1979, Theory of International Politics, constituind ea însăși un mesaj. Din păcate, științele sociale par să nu reușească performanța de a fi la fel de sistematice ca și științele exacte nici la capitolul terminologie. În relațiile internaționale, realismul, raționalismul, teoria critică și postmodernismul sunt câțiva dintre termenii care generează confuzii similare. De altfel, constructivismul este și o școală teoretică în alte științe sociale. Pentru alte amănunte, vezi capitolele din acest volum dedicate extinderii conceptului de „securitate” sau comunităților de securitate. În afară de titlurile deja
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]