1,366 matches
-
în acest context, se pune problema de a reconfigura responsabilitățile viitorilor părinți, dar și a tuturor specialiștilor implicați în asistența complexă a sarcinii și a nașterii propriu-zise. Dr. B. Lipton (2008), o somitate în domeniul biologiei cuantice, evoluând pe linia postulată de Surani (2001), Reik și Walter (2001), vorbește chiar de o inginerie genetică din partea cuplului parental, care debutează încă în momentul concepției copilului și se referă la necesitatea ca părinții să prezinte un status psihic și fizic cât mai favorabil
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
adică din motive medicale) sau avort din considerente extramedicale. Moartea intempestivă a copilului, ca orice moarte neanunțată (imprevizibilă), este devastatoare pentru părinți, fiind cotată ca un stres extrem (aferent nivelului 6 de pe scara de evaluare a evenimentelor stresante), conform celor postulate de varianta revizuită a DSM-IV. Ca urmare, inevitabilul doliu este un proces istovitor și mai îndelungat decât cel indus de dispariția unui adult drag, deoarece, fiind vorba de un copil, evenimentul sfidează ordinea firească a lucrurilor, conform căreia părinții ar
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
micuțului la creșă sau încredințarea sa unei bone etc. Există autori, ca de pildă Stekel (1995), care se desolidarizează frontal de practica utilizării suzetei, pentru că ea exersează suptul nealimentar, transformând copilul într un „erotic bucal”, ceea ce complică lucrurile. Pe linia postulată de Freud, înțărcarea brutală a copilului se poate însoți de efecte multiple: asupra tipului de alimentație, asupra importanței zone erogene care este gura, asupra statusului afectiv al copilului (care acum este obligat să trăiască un clivaj extrem de frustrant și anume
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Gianfrancesco (1999): „Reziliența este capacitatea de a-ți construi o viață bogată și o integrare socială acceptabilă în ciuda circumstanțelor dificile ale unui mediu nefavorabil sau chiar ostil. (”) Persoana rezilientă spune da vieții, acolo unde viața îi spune nu”. „Se poate postula că dovada rezilienței o avem atunci când individul care a fost subiectul unor experiențe semnificative de stres este capabil de achiziții rezonabile în educație, sănătate emoțională și evită abuzul de substanțe și comportamentele antisociale.”(Bentovim, 2009, p. 39) Gianfrancesco (2001, p.
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nu sunt dispuse să se supună unei autorități mondiale, decât în condițiile în care ar putea eventual să o monitorizeze. Pe de altă parte, ideea unui cod constituțional internațional încalcă, în mod direct, principiul egalității suverane a statelor principiu care postulează o egalitate deplină între toate țările, indiferent de opțiunile lor politice, sociale sau de formele de guvernământ. Există, desigur, și nu se poate contesta de nimeni, o anumită influență crescândă a principiilor democratice ale dreptului constituțional, care astăzi au devenit
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
minoritare cu statut juridic care să le îndreptățească să exercite drepturi deasupra membrilor și împotriva lor, sau care să exercite în numele lor drepturile și libertățile prevăzute 6; ● Egalitatea în drepturi și nediscriminarea; preluând acest principiu general al dreptului internațional, Convenția postulează obligația statelor părți de a garanta persoanelor care fac parte din minorități egalitatea în fața legii și protecția egală a legii și de a interzice orice discriminare bazată pe apartenența la o minoritate; de asemenea, Convenția prevede angajamentul statelor părți de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
aceea înapoi în cușcă teismului. În scrierile sale de mai tarziu, Kant a renunțat atât la ideea coordon]rii garantate dintre virtute și fericirea-recompens] (a crezut c], astfel, virtutea adev]rât] va fi subminat]), cât și la cerință de a postula imortalitatea, înțeleas] că viat] veșnic] (vezi lucrarea Sfârșitul tuturor lucrurilor). El ofer] o varietate de versiuni istorice ale ideii c] putem accepta statutul ființelor umane ca parte a naturii numai în condițiile adopt]rii unor anumite postulate. De exemplu, el
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și cazurile extraordinare în care actele sexuale par în sine acceptabile moral, dar care, datorit] circumstanțelor, produc urm]ri extrem de d]unatoare pentru terți. Morală tradițional] occidental] 1) Dualismul în Grecia Antic]; Inc] din secolul al V-lea î.Hr., pitagoreicii postulau în cadrul înv]ț]turilor un dualism puternic între trupul supus morții și sufletul nemuritor. Animați de credință în unitatea întregii vieți, aceștia înv]tău c] sufletele individuale erau p]rți ale sufletului universal și divin. Pitagoreenii susțineau ideea potrivit c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sexul, al]turi de celelalte lucruri ale acestei lumi, trebuie s] fie subordonat dobândirii mântuirii eterne („Cine nu este însurat se îngrijește de lucrurile Domnului... dar cine este însurat se îngrijește de lucrurile lumii”) (Cor. 7, 32-33). Deși Sfanțul Pavel postula un ideal aflat în contradicție cu înv]ț]turile Noului Testament și, desi influențat de tendințele dualiste grecești, a fost aproape de a sugera c] sexul este un r]u în sine. Pe m]sur] ce Biserică dorea s] realizeze convertiri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
emoțional, nici ideologic, ceea ce înseamnă că biasurile teoretice sau empirice pot fi diminuate sau pot fi mai ușor identificate. În fine, un al treilea element ar fi faptul că, prin modul în care e enunțată aria de referință (sociocultural), se postulează implicit faptul că ne interesează fenomenele studiate ce se petrec în interiorul unei societăți (evident, societatea românească în cazul nostru). 5.2.1. Definire operațională și dimensiuni Asumpția de ordin ontologic asupra realității sociale, pe care este construit în continuare modelul
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
6 Vezi și Gallie (1956). 7 O poziție ce mai este denumită de unii fie holism, fie naturalism, fie structuralism, integrată sau cunoscută în mod curent în teoriile sociale ale identității și culturii sub denumirea generică de esențialism și care postulează existența unor suprastructuri, certitudini, esențe, realități independente de și în afara indivizilor și totuși reproduse de aceștia; identitatea apare ca existență în sine, ca realitate apriorică, ca structură. 8 O poziție ce ar putea fi denumită fie non-realistă, fie nominalistă sau
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ca existență în sine, ca realitate apriorică, ca structură. 8 O poziție ce ar putea fi denumită fie non-realistă, fie nominalistă sau chiar individualistă, cunoscută în mod curent în teoriile sociale ale identității sub denumirea generică de constructivism și care postulează că existența sau realitatea este produsă de conștiințele individuale; identitatea apare ca produs al sinelui, ca reprezentare independentă existentă în și prin conștiință. 9 Aceeași antinomie, se regăsește într-o formă mai familiară probabil pentru unii în sintagma "nature vs.
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
să devină una; în felul acesta s-ar putea trece dincolo de "părere". Ar fi fost mai bine sau, poate, mai comod să pun diferența în cauză pe seama unei rătăciri a conștiinței filosofice, în așa fel încât să fie cazul să postulez "ceva" precum "datul", "ființa", "lumea", o ființare privilegiată, "lumea trăită" etc. ca fiind începutul însuși, cel a cărui originaritate ar fi dincolo de orice contestație (și dincolo de orice pericol de dedublare lingvistică, logică, ontologică etc., de distribuire de sens către două
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
lor nu este posibilă decât pornind de la întreaga bogăție a dictaturii judicativului și țintind către ceea-ce-este aceasta: către timp. Reducția are chiar acest sens de restrângere regresivă a sensurilor elementelor dictaturii judicativului, până se ajunge la timp. Reconstrucția mai degrabă postulează originaritatea timpului, pentru a reface, pe acest temei, structura dictaturii judicativului în toată bogăția sa. Din acest motiv, reducția este o operație mai tehnică și mai "încorsetată" de anumite reguli privind înaintarea către ceea-ce-este dictatura judicativului, iar reconstrucția este mai
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aceasta reprezintă timporizarea, constituirea "obiectelor" judicative. Desigur, este o problemă aflarea celor doi termeni, ființa și timpul, la început. Oricum, resursele de justificare ale dictaturii judicativului sunt inepuizabile; în această situație, se poate interveni cu un act de postulare: este postulată preeminența ființei și timpului și problema s-a rezolvat; sau poate fi postulată preeminența unuia dintre acești doi termeni. Nu trebuie să înțelegem, cumva, din cele spuse, că dictatura judicativului este un spațiu al arbitrariului; de fapt, imediat după instituirea
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
termeni, ființa și timpul, la început. Oricum, resursele de justificare ale dictaturii judicativului sunt inepuizabile; în această situație, se poate interveni cu un act de postulare: este postulată preeminența ființei și timpului și problema s-a rezolvat; sau poate fi postulată preeminența unuia dintre acești doi termeni. Nu trebuie să înțelegem, cumva, din cele spuse, că dictatura judicativului este un spațiu al arbitrariului; de fapt, imediat după instituirea principiilor ei (amintite mai devreme), tot ce capătă întruchipare, tot ce este obiect
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judicativului cu însuși orizontul logos-ului întreg. Capitolul 5 Resursele originare ale logos-ului și judicativul constitutiv 5.1. Statutul judicativ al ideologiei În genere, ideologia este socotită un tip de cunoaștere care își asumă explicit riscul de a nu postula decât o "obiectivitate locală", limitată; deși, de-a lungul istoriei, au fost și câteva ideologii "universaliste" (cu pretenție de valabilitate necondiționată istoric). Din conștiința particularității decurge legătura sa, foarte prețioasă, fiindcă ideologia apare ca un "fapt cultural", cu ideea despre
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
România, insuficient pentru recuperarea totală a declinului economic și social înregistrat în primii doi ani de la declanșarea crizei. 3.5. Volumul și dinamica investițiilor totale brute Teoria economică standard, indiferent de curentele mai vechi sau mai recente ale gândirii economice, postulează relansarea procesului investițional drept factor sine-qua-non al reluării creșterii economice, cu condiția creșterii eficienței economice, prin tehnologii noi și modernizate, dar și prin contribuția unui management performant în sectorul public și privat, a unei bune guvernări a corporațiilor, a sectorului
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
aceea, a dat naștere la tehnologia modernă a informației și comunicațiilor. Wiener a inaugurat noul domeniu de cercetare al ciberneticii. Cibernetica vine de la cuvântul grecesc kyberneties, care Înseamnă „cârmaci”. Cibernetica reduce comportamentul voluntar la două componente, informație și feedback și postulează că toate procesele pot fi Înțelese ca amplificări și complexificări ale celor două. Wiener a definit informația astfel: numele pentru conținutul a ceea ce este schimbat cu lumea exterioară, pe măsură ce ne adaptăm la ea și facem aceste ajustări simțite În lumea
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cap al unei propoziții reduse sau încastrate în verbul principal − VP-shell −, fie urmă a verbului principal). În capitolul 4, Chomsky (1995: 315−316) propune o interpretare diferită de cea anterioară: dacă un verb are mai multe argumente interne, trebuie să postulăm o scindare a VP de tip larsonian. Configurația v−VP exprimă rolul cauzativ sau agentiv al argumentului extern. Dacă inergativele sunt tranzitive "ascunse", așa cum sugerează Hale și Keyser (vezi infra, 4.3.1.), atunci numai inacuzativele care nu au Agent
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Macroroluri. În cadrul gramaticii rolurilor și a referinței, Van Valin și LaPolla (1997) definesc macrorolurile ca fiind grupări de argumente care sunt tratate la fel în gramatică. Există două macroroluri: Actor și Suferitor (engl. Undergoer). În acest tip de gramatică, se postulează un nivel intermediar de atribuire a rolurilor − atribuirea macrorolurilor. Macrorolurile sunt diferite de protorolurile lui Dowty nu în privința concepției semantice, ci a funcției pe care o au în gramatică − macrorolurile sunt noțiuni mai mult sintactice decât semantice, iar cele două
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
schimbă clasa de bază a unui verb. În plus, modelul propus de Levin și Rappaport Hovav nu explică ce clase sunt uniforme și ce clase variază. 4.4. Abordări "(neo)construcționiste" Teoriile construcționiste oferă alternativă la teoriile proiecționiste, lexicale, care postulează reguli de realizare a argumentelor (engl. linking). Două sunt caracteristicile esențiale ale acestor teorii, potrivit lui Sorace (2004: 249): (a) inacuzativitatea și inergativitatea sunt considerate ca fiind proprietăți ale predicatelor manifestate la nivelul propoziției, și nu proprietăți lexicale ale verbelor; (b
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de natura relațiilor temporale dintre subevenimente. După aceste criterii, autoarele deosebesc evenimentele simple (de exemplu, cele descrise de verbele de stare) de evenimentele complexe (de exemplu, cele descrise de verbele cauzative). (c) Abordarea cauzală (Levin și Rappaport Hovav 2005: 117) postulează existența unor "lanțuri cauzale" ale participanților la eveniment și a unei "transmiteri de forță" între participanți. Dintre adepții acestei teorii (Croft 1991, 1993, 1998, Jackendoff 1990, 1997, Langacker 199188, Talmy 1985) mă voi opri numai asupra lui Croft. Croft (1991
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
o sursă cauzală a satisfacției. Putem însă presupune că, în anumite condiții care urmează a fi specificate, un sens este mai puternic decât celălalt. În știință apar, adesea, asemenea răsturnări spectaculoase în ceea ce privește sensul cauzării. În tradiția psihologică și sociologică se postula o relație cauzală între atitudini și comportament. Empiric există o corelație ridicată între aceste două variabile. Sensul cauzării părea evident: atitudinile determină comportamentul. Și aici însă stabilirea empirică a succesiunii este dificilă, dacă nu imposibilă, întrucât atitudinile și comportamentele nu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și apartenență, statut social și stimă și, în fine, autoactualizare. Alfred R. Radcliffe-Brown (1965), în polemica sa cu Malinowski, propune o înțelegere de tip particularist a cerințelor funcționale. Însuși termenul de necesitate (nevoie) prezintă în opinia sa dezavantajul de a postula entități universale. Mai adecvat ar fi termenul de „condiție necesară pentru existență”. Acest concept sugerează faptul că fiecare sistem, în raport cu propria sa organizare, cu condițiile sale specifice de existență, va fi caracterizat prin condiții particulare necesare existenței sale, care urmează
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]