1,516 matches
-
lui Mill a fost clasificată de foarte mulți filosofi ca naivă și "a atras probabil mai multă batjocură și dispreț decât poziția oricărui alt gânditor din istoria filosofiei matematicii" (Kitcher 1998: 57). 57 După Helmholtz, la baza acceptării noastre a postulatelor euclidiene stau experiențele noastre legate de mișcarea corpurilor rigide și de traiectoriile razelor de lumină, deoarece aceste postulate afirmă posibilitatea unor anumite construcții în spațiu, iar convingerea noastră intuitivă că acele construcții sunt posibile derivă din experiențele amintite. (DiSalle 2006a
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
și dispreț decât poziția oricărui alt gânditor din istoria filosofiei matematicii" (Kitcher 1998: 57). 57 După Helmholtz, la baza acceptării noastre a postulatelor euclidiene stau experiențele noastre legate de mișcarea corpurilor rigide și de traiectoriile razelor de lumină, deoarece aceste postulate afirmă posibilitatea unor anumite construcții în spațiu, iar convingerea noastră intuitivă că acele construcții sunt posibile derivă din experiențele amintite. (DiSalle 2006a). 58 În engleză, termenul este "differentiable manifolds". 59 Se consideră, de asemenea, că și Gauss ar fi avut
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
din punct de vedere metafizic. Aici, el distinge între două sensuri ale ideii de "raționalitate": raționalitatea "ca articulație funcțională a cunoașterii individuate, (...) prin care se ajunge în genere la o reducție numerică și calitativă a misterelor existențiale", respectiv raționalitatea "ca postulat sub semnul căruia se așează orgoliul luciferic, atunci când tinde să substituiască misterelor existențiale poziții absolut "logice""116. Prima este o structură fundamentală, fără de care nu ar putea funcționa cunoașterea. A doua, însă, este o iluzie, spune Blaga, "iluzia raționalității", fără
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cunoașterii înțelegătoare de a pune pecetea raționalității pe tot ce atinge, lovindu-se însă de rezistența iraționalului, de ireductibilitatea funciară a misterului. Concluzia sa este că raționalitatea "nu redă o structură ontologică a misterelor existențiale", ci este doar "un simplu postulat subiectiv al cunoașterii înțelegătoare, sau o structură mai mult sau mai puțin exterioară esenței misterelor existențiale", redând "un raport ideal între mistere, un raport potrivit căruia misterele existențiale devin clasificabile după simetria și congruența lor, sau un raport ideal potrivit
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
misterului, de limitare, de cenzură definitivă. Altfel spus, prin chiar actele sale revelatorii, cunoașterea se îndepărtează de adevăr, îl apără, îi face apologia. Iată această antinomie structurală descrisă de Lucian Blaga în final: "Marele Anonim a implantat generos cunoașterii individuate postulatul, imperativul necondiționat al "adevărului" integral. Cunoașterea individuată tânjește după adevăr, pradă unui elan adânc înrădăcinat în chiar "actul transcenderii", cu a cărui posibilitate e înzestrată. Totuși Marele Anonim n-a îngăduit realizarea acestui elan spre adevăr, decât în ideea negativă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
nu era de acord cu acest lucru din chiar premisele filosofiei sale, fapt ce se vede din modul în care a gândit metafora și simbolul. El nu acceptă nici un fel de cunoaștere care pretinde că poate revela pozitiv misterul existenței. Postulatul dizanalogiei dintre misterul existențial și om face imposibil accesul la adevărul ultim, la Absolut. În preajma acestuia nu se poate gândi decât prin antinomii transfigurate 306. De aceea, locul metafizicii indiene nu poate fi în zona minus-cunoașterii. Celălalt context la care
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
clasică și gândirea umană în genere au fost orientate spre căutarea legilor de permanență și de identitate care să condiționeze schimbările și variațiile, va trebui să se caute legile contradicției dinamice ce guvernează realitatea. Legea complementarității contradictorii trebuie să devină "postulatul însuși al metodei științifice... generalizate sau al cunoașterii riguros integrale"473. Pentru a realiza acest lucru, Ștefan Lupașcu considera că va trebui să se înceapă cu o reformă a logicii. Logica clasică este una a lui "da sau nu", a
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
niciodată să-și fie suficient sieși (adică independent), ci există tocmai prin complicitate cu opusul său aflat în stare latentă. Ele nu pot fi despărțite, ci merg totdeauna împreună. Altfel spus, tensiunea contradictorie nu este în nici un moment stinsă complet. Postulatul fundamental al logicii pe care o propune Lupașcu exprimă tocmai această proprietate a elementelor contradictorii din structura sistemelor. Iată formularea sa: "Oricărui fenomen, sau element, sau eveniment logic, ca și judecății care îl gândește, o propoziție care îl exprimă sau
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
ca fie ē, fie e să-și fie suficiente lor înșile într-o independență și deci o non-contradicție riguroasă ca în orice logică, clasică sau de altă natură, care se întemeiază pe atotputernicia principiului non-contradicției"482. În expresie simbolică, acest postulat se transcrie sub forma următoarelor "implicații contradicționale de bază"483: eA ēP ; ēT eT unde indicii A, P și T ai simbolurilor e și ē semnifică actualizarea, potențializarea, respectiv starea nici actuală nici potențială (sau semiactuală și semipotențială) a unui
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
chiar elementele care intră în această relație sunt dinamice, în sensul că prin natura lor energetică sunt actualizări, adică treceri de la o stare potențială la una actuală. Firește, aceasta implică o trecere inversă a unor antielemente. Pentru că lucrurile stau așa, postulatul fundamental al logicii dinamice a contradictoriului este transcris în expresie simbolică astfel 488: (eP eA) (ēA Pē); (ēP În orice trecere de la o stare potențială la una actuală, vectorul logic trece prin starea T. Ea este un fel de nucleu
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
clasică apare drept un caz particular și ideal al logicii dinamice a contradictoriului 490. Ea s-ar putea obține prin actualizarea absolută a unuia dintre elementele contradictorii (e sau ē), ceea ce este imposibil: Această eventualitate este imposibilă în virtutea însăși a postulatului nostru fundamental, conform căruia, cum știm, o potențializare implică o actualizare contradictorie eP ēA și după care, când ne găsim în prezența aceleiași potențializări a doi vectori contradictorii, înseamnă că ei se află în starea T AP, adică mai
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
face o experiență sau a da o interpretare rezultatelor experimentale înseamnă inevitabila decupare a realului, care afectează realul însuși. Entitatea reală își poate dezvălui astfel aspecte contradictorii de neînțeles, chiar absurde, din punctul de vedere al unei logici întemeiate pe postulatul "sau asta, sau cealaltă". Aceste aspecte contradictorii încetează să fie absurde într-o logică întemeiată pe postulatul "și asta, și cealaltă"..."631. O astfel de logică, cum este și aceea a terțului inclus, propusă de Ștefan Lupașcu, nu poate fi
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
realul însuși. Entitatea reală își poate dezvălui astfel aspecte contradictorii de neînțeles, chiar absurde, din punctul de vedere al unei logici întemeiate pe postulatul "sau asta, sau cealaltă". Aceste aspecte contradictorii încetează să fie absurde într-o logică întemeiată pe postulatul "și asta, și cealaltă"..."631. O astfel de logică, cum este și aceea a terțului inclus, propusă de Ștefan Lupașcu, nu poate fi însă inteligibilă, în opinia lui Basarab Nicolescu, decât printr-o nouă înțelegere a ideii de realitate, printr-
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
secolului al XX-lea schimbă iarăși lucrurile. Aceasta pentru că, la 1900, Max Planck ajunge să dea răspunsul corect la întrebările lui Gustav Robert Kirchoff cu privire la proprietățile radiației corpului negru și în special densitatea spectrală 729. În acest sens, Planck formuleză postulatul cuantic, potrivit căruia energia nu poate lua decât valori discrete, multipli întregi ai unei constante h, pe care el a numit-o cuanta de acțiune, deoarece are dimensiunile unei acțiuni (energie X timp)730. Altfel spus, radiația este emisă sau
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
preocupe pe fizician este obiectivitatea descrierii experimentale și comunicarea neambiguă, iar nu realitatea fizică. În acest sens, ideea complementarității avea să devină un program distinct de interpretare a teoretizării în domeniul fizicii cuantice, cu consecințe revoluționare pentru gândirea fizică 740. Postulatele sale indică o schimbare radicală a principiilor cunoașterii științifice din acest domeniu 741. Din punct de vedere filosofic, ideea complementarității inaugura ceea ce a fost considerat o "nouă dialectică", un mod de gândire ce "se deosebește profund de modul clasic de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
în contradicție, în antinomie. Ea s-a născut tocmai pentru a evita o astfel de situație, care ar fi pus serios în dificultate rațiunea științifică. De aceea, în raportul de complementaritate, determinările contradictorii nu sunt asociate simultan. În speță, conform postulatului lui Bohr, aspectul de undă și cel de corpuscul de la nivelul experienței microfizice nu pot fi înțelese în cadrul unei singure reprezentări 757. Ioan Biriș, un interpret atent, a surprins statutul logic al complementarității: "Având în vedere imposibilitatea de a separa
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Biriș, un interpret atent, a surprins statutul logic al complementarității: "Având în vedere imposibilitatea de a separa comportamentul obiectului cuantic de interacțiunea cu instrumentul de măsură și, deci, de a dezvălui, de a cunoaște simultan manifestarea ondulatorie și cea corpusculară, postulatul lui Bohr ne arată că membrii dualității sunt reciproc exclusivi, noi putând surprinde când pe unul, când pe celălalt, succesiv, în reprezentări complementare"758. Deci, "complementaritatea, ca principiu epistemologic (...), nu face drumul până la contradicție, ci se centrează pe principiul contrarietății
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
exclusivi, noi putând surprinde când pe unul, când pe celălalt, succesiv, în reprezentări complementare"758. Deci, "complementaritatea, ca principiu epistemologic (...), nu face drumul până la contradicție, ci se centrează pe principiul contrarietății", lucru cuprins în interpretarea dată mai târziu de către Bohr postulatului său: contraria non contradictoria sed complementa sunt759. Cei doi termeni ce formează dualitatea, unda și corpusculul, coexistă doar în succesiune. "Ei nu pot ființa simultan, nu sunt adevărați în același timp. Logic, principiul noncontradicției este respectat. Caracterele ondulatorii și corpusculare
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a complementarului" având în centru ideea că "proprietățile complementare trebuie să fie înscrise în esența ființei, contrar credinței tacite că ființa este întotdeauna semnul unității"766. Geometriile neeuclidiene, deși sunt întemeiate pe o propoziție ce contrazice nu numai al cincilea postulat al Elementelor lui Euclid ci și percepția spațială empirică, se dovedesc, în mod paradoxal, perfect coerente, fiecare găsindu-și realizarea pe câte un tip de suprafață. Ele se cer unificate într-o pangeometrie, în care nu negația ci complementaritatea conduce
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
cea a lui Oliver L. Reiser, cea a autoarei franceze Paulette Février și cea a americanului Alfred Korzybski. După Bachelard, Oliver L. Reiser, într-un articol din 1937 intitulat "Non-Aristotelian Logic and the Crisis in Science", încearcă să demonstreze că postulatele și principalele caracteristici ale fizicii newtoniene sunt o consecință necesară a postulatelor și principalelor trăsături ale logicii aristotelice și că adoptarea unei fizici non-newtoniene reclamă adoptarea unei logici non-aristotelice790. Punctul de plecare al acestei demonstrații îl constituie, se pare, o
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
și cea a americanului Alfred Korzybski. După Bachelard, Oliver L. Reiser, într-un articol din 1937 intitulat "Non-Aristotelian Logic and the Crisis in Science", încearcă să demonstreze că postulatele și principalele caracteristici ale fizicii newtoniene sunt o consecință necesară a postulatelor și principalelor trăsături ale logicii aristotelice și că adoptarea unei fizici non-newtoniene reclamă adoptarea unei logici non-aristotelice790. Punctul de plecare al acestei demonstrații îl constituie, se pare, o serie de antinomii din știința nouă791, care ar dovedi că principiul de
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
profesorul francez îl numește modelul "dualitudinii contradictoriale"886. Structura sa logică generală este dată de logica dinamică a contradictoriului a lui Ștefan Lupașcu 887. Acest model este, în opinia lui Wunenburger, specific pentru reprezentarea complexității. Gândirea identitară acționează în virtutea unui postulat de simplitate și de substanțialitate a formelor, nereușind să-l depășească chiar atunci când angajează dualitatea, conflictul sau contradicția, cum se întâmplă în gândirea dialectică. Dimpotrivă, gândirea dual-contradictorială asociază realul cu o tensiune în profuzime, cu o conexiune între elemente extreme
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
epistemologic" gândește profesorul francez abilitarea acestui mod de a gândi 892. Altfel vede el lucrurile: "În momentul în care gândirea clasică identitară este stopată din elanul său, în care ea se află constrânsă să-și revizuiască o bună parte din postulatele și rezultatele sale, în care se împiedică de obiectele pe care propria sa tehnologie și metodologie le descoperă ca obstacole redutabile, există (...) loc pentru o raționalitate plurală și deschisă. Nu mai este momentul de a conserva rigid o gândire constituită
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
asemenea, etica mediului supune investigației și modul în care omul este îndreptățit să-și realizeze nevoile și interesele proprii ca menbru al acestei comunități extinse. De aceea, o asemenea cercetare presupune adoptarea unei noi atitudini etice, ceea ce duce la reformularea postulatelor filosofice și teologice tradiționale, cel puțin acelea din spațiul cultural european, care stau la baza reprezentării locului omului în natură, dar și la revizuirea modului de viață economic și politic. Ca urmare, nu-i vorba în cazul eticii mediului doar
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
nu îi asigură o valoare intrinsecă mai mare. Valoarea intrinsecă este diferită de, ireductibilă la și incomensurabilă cu valorile individuale ale experiențelor. Regan respinge concepția utilitaristă după care agenții morali sunt simple receptacule pentru ceea ce are valoare intrinsecă pe baza postulatului intrinsicalist că indivizii în sine au valoare. Din perspectivă utilitaristă are valoare ceea ce este receptat, așa cum ar fi plăcerile, nu și cel ce receptează, adică individul ca atare. Regan susține concepția alternativă, și anume, că individul ca atare are valoare
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]