5,068 matches
-
sunt mai mici decât în cazul inexistenței unui acord, însă beneficiile rezultate din acordurile cu instituțiile financiare sunt pe termen mediu și lung. „România nu poate să clădească singură democrația, fiind săracă” (Vasile, 2002, p. 231). Pentru o relație mai pragmatică față de FMI, de negociere până la atingerea unui acord favorabil părții române, pledează fostul premier Nicolae Văcăroiu (Văcăroiu, 1998, pp. 233-239). O relatare asupra unei sesiuni de negocieri cu FMI este redată de Răsvan Popescu (2002, pp. 136-137). Interesantă este diferența
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
structură organizațională simplă, cu un bun echilibru între structurile de conducere și cele de execuție; - structuri descentralizate, autonome, însă puternic legate de valorile organizației. Modele ale schimbării organizaționale Ballard (1998) identifică cinci modele ale s.o.: procesul, alegerea rațională, raționalitatea pragmatică, haosul și învățarea continuă. Primele trei modele se bazează pe premisa existenței controlului, stabilității și a ierarhiei în organizații. Celelalte două modele promovează ideea funcționării organizației într-un mediu aflat într-o continuă și rapidă schimbare și pun accentul pe
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
internă în sfera internațională, liberalii propun instituționalizarea acesteia sub forma securității colective, cu speranța că agresiunea va fi astfel balansată prin cooperarea tuturor membrilor acestui sistem. Mai mult, contrar acuzației de ignorare a rolului puterii în politica mondială, internaționaliștii liberali pragmatici militează pentru o înzestrare a acestui sistem al securității colective cu o forță polițienească capabilă să vegheze asupra respectării normelor internaționale și să intervină în cazul încălcării lor. În loc de concluzii Nu putem încheia înainte de a oferi o definiție a colecției
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
privință, Școala engleză recunoaște statele ca actori primordiali. Dacă însă discuția se poartă la nivel normativ, atunci actorii ultimi, din punct de vedere moral, sunt indivizii. Contradicțiile sau eventualele tensiuni care pot apărea între cele două niveluri, unul de facto, pragmatic, și unul moral, absolut, sunt decelabile de altfel în textele autorilor Școlii engleze, inclusiv la Hedley Bull. Cea mai semnificativă contribuție pe care raționalismul o aduce în studierea relațiilor internaționale este teoretizarea ordinii, a elementelor care fac posibilă stabilitatea și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
socialistă de piață”. În această formulă, Partidul Comunist păstrează monopolul puterii, dar economia este, din ce în ce mai mult, guveranată de legile concurenței - fiindcă, explică Deng Xiaoping, artizanul programului de modernizare, „nu contează ce culoare are pisica atât timp cât prinde șoareci”. O abordare foarte pragmatică, ce lasă însă în suspensie problema accesului la putere a unor categorii sociale din ce în ce mai dinamice. Dacă și când se vor acutiza aceste conflicte rămâne de văzut. Până atunci, China a devenit în ultimele două decenii un gigant economic în continuă
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
atât al determinismului care stă la baza procesului de globalizare, cât și al formelor de manifestare, iar pe de altă parte, necesitatea unei interpretări contextualizate care să evidențieze aspecte concrete și să permită organizarea volumului uriaș de informații în structuri pragmatice, de suport pentru procesul decizional și pentru formarea unei atitudini obiective. Astfel, considerăm că este necesară schițarea unui portret cât mai fidel al globalizării în sprijinul cititorilor, pentru a le coagula propriile informații despre o temă de interes, dar în
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
evidențierea perspectivei istorice asupra supervizării, obiectivelor, funcțiilor și particularităților acesteia. Definiții Există mai multe moduri de definire a supervizării asistenței sociale. Ming-sum Tsui (2005, pp. 11-14) apreciază că definirea supervizării poate fi realizată din trei perspective diferite: normativă, empirică și pragmatică. Abordarea normativă caută o normă, un standard și se concentrează asupra a două întrebări fundamentale: 1. ce ar trebui să fie supervizarea?; și 2. ce ar trebui să facă supervizorul? Din această perspectivă, unii autori au definit supervizarea în termenii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
supervizării. Uneori pot apărea incompatibilități între roluri și funcții, cum ar fi cea administrativă și cea educațională. Cu toate acestea, definițiile descriptive fundamentate empiric nu pot asigura o distincție suficientă între supervizori și practicienii care lucrează nemijlocit cu cazurile. Abordarea pragmatică nu se concentrează asupra furnizării unei definiții formale a supervizării în asistența socială, ci pe identificarea unor repere utile supervizorilor, pe de o parte, și pe clarificarea funcțiilor și sarcinilor supervizării, pe de altă parte. În ultimele decenii, definițiile funcționale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
and organizational psychology (p.231-254). Oxford: Blackwell Publishers. Watkins L.M., Johnson L. (2000). Screening of job applicants: the impact of physical attractiveness and application quality. International Journal of Selection and Assessment, 8, 77-84. Watzlavick, P., Beavin, J.H., Jackson, D.D. (1967). Pragmatic of Human Communication. New York: Norton. Webster, J., Martocchio, J.J. (1992). Microcomputer playfulness: Development of a measure with workplace implications. MIS Quarterly, 2(16), 201-227. Weiner, B., Frieze, I., Kukla, A., Reed, L., Rest, S., Rosenbaum, R.M. (1972). Perceiving the causes
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
multiplă, preferință simultană pentru partid și candidat etc.). Astfel, dacă avem în vedere criteriul stabilității opțiunii, distingem între votanți partizani (cei care preferă să voteze cu același partid la majoritatea alegerilor se simt apropiați de un anumit partid) și votanți pragmatici persoanele care votează cu partide diferite, în funcție de context). Înaintea alegerilor, cetățenii se confruntă cu cel puțin două decizii în ceea ce privește spațiul politic. Acestea sunt decizia de a merge la vot sau nu și decizia de a vota pentru un anumit partid
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
va interesa în primul rând să aflăm care sunt caracteristicile celor care, sistematic, nu votează pentru a explica de ce (nu) merg oamenii la vot. Analiza va fi extinsă în continuare în zona celor două mari tipuri de votanți, partizani și pragmatici, cu intenția de a identifica diferențele dintre aceste tipuri de alegători. A doua parte a capitolului se va opri în principal asupra caracteristicilor celor care votează cu un anumit partid, cu intenția de a explica opțiunile de vot, dar vom
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
votul variabil, la non-vot și la votul „afon” (cei care nu pot aprecia sau nu vor să răspundă sau, altfel spus, la votul ignorant). Raportat la totalul populației din mediul urban, 47% declară că votează de obicei în funcție de situație (vot pragmatic), 31% că votează constant cu același partid (vot partizan), 8% că nu votează (non-vot), iar 14% nu pot aprecia (vot „afon”). Aceste valori sunt destul de apropiate de cele înregistrate în alte democrații europene, cel puțin în ceea ce privește ponderea non-votanților sistematici (Comșa
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
democrații europene, cel puțin în ceea ce privește ponderea non-votanților sistematici (Comșa, 2005). Pe de altă parte însă, datorită faptului că spațiul partidelor din România este unul mai puțin stabilizat, ponderea celor care percep că votează cu partide diferite în timp (ponderea votului pragmatic) este mărită artificial. O altă măsură utilizată pentru identificarea electoratului partizan (se consideră susținător al unui partid) duce la o estimare apropiată de cea obținută anterior - 28%. Comparativ cu alte democrații, ponderea partizanilor în România este aproximativ la jumătate. Astfel
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
arată următoarele: cei care nu pot evalua încrederea în partide sunt într-o măsură mai mare votanți de tip „afon” (de fapt ei sunt non-votanți în cea mai mare parte și cel mai adesea) și în mai mică măsură votanți „pragmatici” sau „partizani”; cei care nu au deloc încredere indiferent de partid, tind într-o măsură mai mare să nu voteze, iar dacă votează să nu fie votanți „partizani”; cei care au încredere scăzută sunt mai degrabă votanți „pragmatici” și mai
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
măsură votanți „pragmatici” sau „partizani”; cei care nu au deloc încredere indiferent de partid, tind într-o măsură mai mare să nu voteze, iar dacă votează să nu fie votanți „partizani”; cei care au încredere scăzută sunt mai degrabă votanți „pragmatici” și mai puțin votanți „partizani” iar cei cu încredere ridicată în cel puțin un partid tind să voteze (să nu fie non-votanți sau votanți „afoni”), iar votul să fie unul de tip „partizan”. Raportate la totalul populației și definite după
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
să voteze (să nu fie non-votanți sau votanți „afoni”), iar votul să fie unul de tip „partizan”. Raportate la totalul populației și definite după ambele criterii (tip de încredere și tip de vot), principalele tipuri de alegători (în funcție de pondere) sunt „pragmatic cu încredere mare” (27%), „partizan cu încredere mare” (24%; aceștia se împart în principal în două categorii mari de partizanat, puternic, respectiv mediu/scăzut, cu o pondere aproape egală, 10% respectiv 8% din total alegători) și „pragmatic cu încredere scăzută
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
în funcție de pondere) sunt „pragmatic cu încredere mare” (27%), „partizan cu încredere mare” (24%; aceștia se împart în principal în două categorii mari de partizanat, puternic, respectiv mediu/scăzut, cu o pondere aproape egală, 10% respectiv 8% din total alegători) și „pragmatic cu încredere scăzută” (14%). Este foarte probabil ca, dintre aceste trei categorii de alegători, se recrutează și cea mai mare parte a votanților cu ocazia diferitelor alegeri. Această afirmație este susținută categoric de diferența semnificativă dintre ponderea celor care exprimă
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
tip de alegător nu este determinată însă doar de încredere. Pe lângă aceasta există și alte caracteristici care îi determină pe oameni să voteze sau nu, respectiv să voteze cu același partid (vot „partizan”) sau cu partide diferite în funcție de context (vot „pragmatic”). Studiile cu privire la explicarea participării la vot sunt mai frecvente (comparativ cu cele ce trimit la distincția dintre votanții „partizani” și cei „pragmatici”). Nivelul la care este situată analiza, micro sau individ (sociologice, psihologice, economice), mezo (organizații, asociații), macro (cultură, caracteristici
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
voteze sau nu, respectiv să voteze cu același partid (vot „partizan”) sau cu partide diferite în funcție de context (vot „pragmatic”). Studiile cu privire la explicarea participării la vot sunt mai frecvente (comparativ cu cele ce trimit la distincția dintre votanții „partizani” și cei „pragmatici”). Nivelul la care este situată analiza, micro sau individ (sociologice, psihologice, economice), mezo (organizații, asociații), macro (cultură, caracteristici ale sistemului electoral, sistemului de guvernare etc.) poate fi diferit și în cazul participării la vot. O altă clasificare distinge între următoarele
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
au salarii mari, nu susțin interesele celor care i-au votat, nu ai pe cine alege), evaluează relativ mai pozitiv comunismul, comparativ cu situația actuală, au un nivel mai scăzut de modernitate individuală și de integrare socială. Cei care votează („pragmatic” sau „partizan”) vor avea un profil opus celor care nu votează, iar categoria „afonilor” va tinde să urmeze un profil apropiat de tipul „non-vot”. Cu privire la aceleași dimensiuni, diferențele dintre votanții pragmatici și cei partizani sunt mai dificil de anticipat (analizele
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
modernitate individuală și de integrare socială. Cei care votează („pragmatic” sau „partizan”) vor avea un profil opus celor care nu votează, iar categoria „afonilor” va tinde să urmeze un profil apropiat de tipul „non-vot”. Cu privire la aceleași dimensiuni, diferențele dintre votanții pragmatici și cei partizani sunt mai dificil de anticipat (analizele pe date similare cu privire la alegătorii din România lipsesc), dar ne putem aștepta ca prima categorie să aibă un nivel de încredere în partide mai scăzut, să se informeze mai mult, să
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
categorie să aibă un nivel de încredere în partide mai scăzut, să se informeze mai mult, să aibă mai multe cunoștințe politice, să ia decizia de vot relativ mai greu. În ceea ce privește diferențele de natură sociodemografică dintre votanții „partizani” și cei „pragmatici” ne așteptăm ca primii să fie relativ mai în vârstă, mai puțin educați, de etnie maghiară, cu un grad de bunăstare și un nivel al modernității mai scăzute. Pentru a testa aceste relații de determinare în cazul populației din mediul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
tabelul următor (pentru simplificarea reprezentării relațiilor am marcat doar situațiile semnificative statistic, tipul semnelor și numărul lor marcând sensul și intensitatea relațiilor): Tabelul SEQ Tabelul \* ARABIC 20. Determinanții tipurilor de alegători (regresie logistică) Tip alegător Variabilă independentă Votant partizan Votant pragmatic Non-votant Afon Sociodemografice Bărbat - Vârsta Numărul de ani de școală Relații + - Venit net în ultima lună Dotarea materială a gospodăriei - Maghiar ++++ ---- Student Șomer/casnică Pensionar Ocupat status scăzut Ocupat status ridicat Mediu urban de mici dimesiuni --- +++ Mediu urban de dimensiuni
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
semn, cu 100% de două semne, etc.). Exemple de citire: Celelalte caracteristici fiind considerate similare, șansele ca o persoană să fie votant „partizan” sunt mult mai mari dacă persoana este de etnie maghiară; șansele ca o persoană să fie votant „pragmatic”“ scad foarte mult dacă este de etnie maghiară. Conform datelor prezentate, profilele celor patru tipuri de alegători sunt destul de diferite, tipurile non-votant și votant „afon” fiind cele mai bine conturate („explicate” de predictorii considerați). Astfel, cei care refuză sistematic votul
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
mai puțin că partidele sunt interesate doar de câștigarea alegerilor, mai mult că alegătorii au pe cine să aleagă, dar și că indiferent cine câștigă alegerile lucrurile merg la fel, mai puțin cu sentimente pozitive față de noile realități politico-economice. Votanții „pragmatici” sunt într-o măsură mai mare femei, de altă etnie maghiară, din Transilvania, cu nivele intermediare de încredere în partide, care consideră că țara merge într-o direcție greșită, cu nivel mai ridicat de modernitate. De asemenea, aceste persoane sunt
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]