2,576 matches
-
conțin toate expresiile devenirii procesuale, asemenea unei paradigme care conține stările ipotetice sub care o identificăm ca fiind reală. Predicția este, evident, a paradigmei sau vizând stările paradigmatice, într-o ordine abstractă ce s-ar putea să cadă pe realitate. Predicția este a imaginii teoretice, și nu a realității care ar putea să coincidă cu proiecția teoretică. Cumva corupt, predicția este pronostic complet, pentru substanțierea tuturor stărilor imaginate. Deci, nici mai mult și nici mai puțin decât un inventar de posibilități
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
Predicția este, evident, a paradigmei sau vizând stările paradigmatice, într-o ordine abstractă ce s-ar putea să cadă pe realitate. Predicția este a imaginii teoretice, și nu a realității care ar putea să coincidă cu proiecția teoretică. Cumva corupt, predicția este pronostic complet, pentru substanțierea tuturor stărilor imaginate. Deci, nici mai mult și nici mai puțin decât un inventar de posibilități și probabilități. Mai precis spus, predictibilitatea în Economie se referă la interioritatea în care se procesează deodată ideea în
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
ipoteze). Singurul aspect cu adevărat predictibil sunt, deci, ipotezele de lucru, asupra cărora operează și alegerea și decizia: se alege ipoteza acreditată cu cea mai mare probabilitate de a asigura consistența consecințelor și se decid orizontul și nivelul de performanță. Predicția este pentru Economie o formă intermediară de cunoaștere, o paranteză a probabilității ipotetice a așteptărilor de a se regăsi în consecințe. În acest sens, predicția nu iese din interioritatea cogniției și nu-și asumă tribuna profetului. Prin predicție în Economie
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
mare probabilitate de a asigura consistența consecințelor și se decid orizontul și nivelul de performanță. Predicția este pentru Economie o formă intermediară de cunoaștere, o paranteză a probabilității ipotetice a așteptărilor de a se regăsi în consecințe. În acest sens, predicția nu iese din interioritatea cogniției și nu-și asumă tribuna profetului. Prin predicție în Economie se estimează întemeierea ipotezelor de lucru, gradul probabil de consistență în care proiecțiile noastre mentale, viziunile logistice au corespondență cu stabilitatea reprezentată de bunul-simț. În raport cu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de performanță. Predicția este pentru Economie o formă intermediară de cunoaștere, o paranteză a probabilității ipotetice a așteptărilor de a se regăsi în consecințe. În acest sens, predicția nu iese din interioritatea cogniției și nu-și asumă tribuna profetului. Prin predicție în Economie se estimează întemeierea ipotezelor de lucru, gradul probabil de consistență în care proiecțiile noastre mentale, viziunile logistice au corespondență cu stabilitatea reprezentată de bunul-simț. În raport cu esențializarea proceselor cognitive de tip einsteinian, predicția pare să aibă paradoxal loc pe
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
nu-și asumă tribuna profetului. Prin predicție în Economie se estimează întemeierea ipotezelor de lucru, gradul probabil de consistență în care proiecțiile noastre mentale, viziunile logistice au corespondență cu stabilitatea reprezentată de bunul-simț. În raport cu esențializarea proceselor cognitive de tip einsteinian, predicția pare să aibă paradoxal loc pe traseul reîntoarcerii ideilor din fapte (Hawking, 2005). B. Saltul mortal pentru identitate Recuperarea omului Fiind originată în nevoi, acțiunea omului de a face, inclusiv de a produce-procura ceva util, este conexată cu întâmplarea în
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a face acest lucru, de „a vedea” cum se face pornind de la o idee la care a ajuns prin „a prevedea”. Prefixarea ideii nu presupune, datorită modului de funcționare a întâmplării în Economie, a legăturii stocastice dintre consecințe și intenții, predicția faptelor. De altfel nici nu ar fi necesar funcției Economiei în componența sa acțională pentru că rezultatele depind de comportamentul uman implicat în procesul economic, ba chiar în epicentrul acestui proces. Principial vorbind, omul nu se poate prestabili pe sine, atâta timp cât
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
faptelor. De altfel nici nu ar fi necesar funcției Economiei în componența sa acțională pentru că rezultatele depind de comportamentul uman implicat în procesul economic, ba chiar în epicentrul acestui proces. Principial vorbind, omul nu se poate prestabili pe sine, atâta timp cât predicția ca operație la limita logicii și a teoriei adevărului are și sensul prefigurării, aprecierii ex-ante a rezultatului. Aprecierea, evaluarea, preformarea, proiecția sunt operațiuni care au conținut rațional, dar nu sunt căi de certificare a adevărului. Economiei, spre deosebire de științele experimentale, îi
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
aterom și a depozitelor de grăsime. Stresul duce la o creștere a corticosteroizilor, care provoacă artrita. Stresul provoacă creșterea nivelului de catecolamine și corticosterioizi, care afectează sistemul imunitar, astfel persoana fiind mai susceptibilă la infecții. Psihoneuroimunologia Psihoneuroimunologia se bazează pe predicția că starea psihologică a persoanei poate influența sistemul său imunitar și astfel starea sa de sănătate. Un număr de factori psihologici au un rol în funcționarea sistemului imunitar. Aceștia includ dispoziția, suprimarea gândurilor și stresul. Dispoziția pozitivă pare să îmbunătățească
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
servim de această antică fecioară (care nu rămâne multă vreme așa) explicând în ce fel simulacrele virginității, în contradicție cu cele ale inițierii sexuale, îi permit lui Democrit să strălucească printr-o vorbă de duh și să practice faimoasele sale predicții - în realitate, niște deducții obținute în mod cauzal, rațional și clasic -, validând astfel ipotezele sale filosofice serioase. Povestind aventurile simulacrului într-un mod ludic - și chiar hedonist! -, filosoful își adaptează învățătura la diferiți auditori. Iată din ce motive, orbindu-se
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
reprezentate de sarcinile-stimul (itemii) ale testelor, și „variabilele dependente”, reprezentate de funcții, trăsături și capacități psihocomportamentale, exprimate în categorii calitative sau valori cantitative bine determinate. O asemenea paradigmă, elaborată în cadrul fizicii și mecanicii clasice, unde asigură o maximă posibilitate de predicție, a fost transplantată și pe terenul psihologiei, pentru a argumenta și demonstra operația de măsurare-evaluare și predicție, și în sfera fenomenelor psihocomportamentale specific umane. Dar, pentru ca aceasta să capete consistență reală, trebuia pusă pe primul plan latura constantă, invariantă a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
în categorii calitative sau valori cantitative bine determinate. O asemenea paradigmă, elaborată în cadrul fizicii și mecanicii clasice, unde asigură o maximă posibilitate de predicție, a fost transplantată și pe terenul psihologiei, pentru a argumenta și demonstra operația de măsurare-evaluare și predicție, și în sfera fenomenelor psihocomportamentale specific umane. Dar, pentru ca aceasta să capete consistență reală, trebuia pusă pe primul plan latura constantă, invariantă a realității psihice și neutralizată sau chiar ignorată latura instabilă, variabilă. Și tocmai așa s-a și procedat
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
a interacțiunii dintre „situația-stimul”, încărcată cu o anumită semnificație (pozitivă sau negativă), și oricare dintre stările anterioare (din oricare segment al traiectoriei biografice a individului), care se poate activa spontan la momentul dat, devenind variabilă moderatoare principală. Aceasta înseamnă că predicția modului de comportare al unei persoane într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat nu poate fi făcută numai pe baza cunoașterii stării sale actuale, fiind necesară cunoașterea, dacă nu a tuturor, cel puțin a celor mai importante stări
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
mai importante stări (experiențe, întâmplări) anterioare, ceea ce impune, în cadrul psihodiagnosticului, o mai bună recoltare și valorificare a informației anamnezice. Dar, cum niciodată nu reușim ca la o testare secvențială să realizăm o cunoaștere completă a stării actuale a unui subiect, predicția privind linia sa ulterioară de conduită nu poate avea decât un caracter aproximativ, probabil. O a treia exigență metodologică pe care ne-o impune atributul „dinamic-evolutiv” al personalității este că stabilul, constantul la nivel individual trebuie interpretat la fel ca
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
cunoscute (transformarea notelor brute în note normate - T, H sau Z). Portretul fazic ne dă posibilitatea să surprindem constantul la nivel individual, ca tendință legică a variației în timp a stării generale a sistemului personalității, și să sporim astfel valabilitatea predicției și, respectiv, a avizului psihologic. Compararea între ele a profilurilor de stare pune în evidență semnul ascendent (optimizator, antientropic) sau descendent (perturbator, entropic) al variațiilor (transformărilor) și amplitudinea acestora. Acești doi indicatori au o valoare diagnostico-prognostică deosebită și luarea lor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
se asociază cu un indice de constanță mai mare, și invers. Acest aspect a fost surprins de H. Eysenck în modelul său ierarhic, cu trei niveluri ale organizării sistemului personalității: nivelul tipului (gradul de stabilitate cel mai ridicat), care permite predicții cu valoare generală pe termen lung, nivelul trăsăturilor (grad de stabilitate mediu), care permite formularea unor predicții cu valabilitate mai redusă, dar mai adecvate unor situații particulare, și nivelul răspunsurilor habituale sau concret situaționale (gradul de stabilitate cel mai scăzut
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
H. Eysenck în modelul său ierarhic, cu trei niveluri ale organizării sistemului personalității: nivelul tipului (gradul de stabilitate cel mai ridicat), care permite predicții cu valoare generală pe termen lung, nivelul trăsăturilor (grad de stabilitate mediu), care permite formularea unor predicții cu valabilitate mai redusă, dar mai adecvate unor situații particulare, și nivelul răspunsurilor habituale sau concret situaționale (gradul de stabilitate cel mai scăzut), care permite predicții pe termen foarte scurt, dar cu grad ridicat de precizie în raport cu situațiile de referință
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
generală pe termen lung, nivelul trăsăturilor (grad de stabilitate mediu), care permite formularea unor predicții cu valabilitate mai redusă, dar mai adecvate unor situații particulare, și nivelul răspunsurilor habituale sau concret situaționale (gradul de stabilitate cel mai scăzut), care permite predicții pe termen foarte scurt, dar cu grad ridicat de precizie în raport cu situațiile de referință (Eysenck, 1968). De aici decurge că, pentru a spori valabilitatea evaluărilor diagnostico-prognostice, trebuie să luăm în considerație mai multe niveluri ierarhice ale sistemului personalității, nu numai
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
factorilor determinanți ai diferitelor componente și trăsături ale sistemului personalității, se poate, de asemenea, afirma că cele în care ponderea principală revine eredității sunt mai stabile decât cele în care dominantă este influența mediului. Ca atare, diagnosticarea celor dintâi permite predicții mai precise și cu un termen de valabilitate mai mare decât diagnosticarea celor din urmă. (A se compara, de exemplu, coeficienții de validitate ai testelor de aptitudini cu cei ai testelor de atitudini și trăsături caracteriale: dacă în cazul celor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
a satisface criteriul veridicității și valabilității. Se impune și operația de comparare a subiectului cu sine însuși, în momente diferite din timp și în situații diferite. Formularea avizului se face în manieră categorică („apt” sau „inapt”), ceea ce plasează măsurarea și predicția în punctul de certitudine maximă, fapt frecvent contrazis de realitate, psihologul expunându-se unor critici sau ironii nemeritate. Devine astfel necesar ca formularea să fie revizuită, avizul trebuind relativizat prin introducerea unui coeficient de risc, în caz de „apt”, și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
situaționale, contextualizate. Una este dexteritatea manuală necesară pentru un chirurg, alta cea relevantă pentru o dactilografă. Așadar, este hazardată măsurarea lor prin unul și același instrument abstract. În schimb, BTPAC conține alte două aptitudini foarte importante pentru consilierea ocupațională și predicția performanțelor la locul de muncă: rapiditatea în reacții și capacitatea decizională. Fiecare dintre cele opt aptitudini cognitive de maximă relevanță pentru o performanță academică și profesională a fost operaționalizată printr-o serie de teste care o măsoară. Numărul testelor prin
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Ministerul Administrației și Internelor Activitatea de psihologie din cadrul Ministerului Administrației și Internelor reprezintă un ansamblu de măsuri și acțiuni specifice care se execută într-o concepție unitară, la toate eșaloanele, de către structuri specializate, pe următoarele coordonate: evaluare psihologică; măsurarea și predicția diferențelor individuale legate de comportamentul și performanța în muncă; asistența psihologică a personalului, ce vizează și asigurarea psihologică a misiunilor; diagnoză organizațională. Profesia de psiholog în Ministerul Administrației și Internelor presupune evaluarea, explicarea, predicția și modificarea comportamentului uman prin aplicarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
următoarele coordonate: evaluare psihologică; măsurarea și predicția diferențelor individuale legate de comportamentul și performanța în muncă; asistența psihologică a personalului, ce vizează și asigurarea psihologică a misiunilor; diagnoză organizațională. Profesia de psiholog în Ministerul Administrației și Internelor presupune evaluarea, explicarea, predicția și modificarea comportamentului uman prin aplicarea principiilor, metodelor și tehnicilor psihologiei în scopul fundamentării științifice a deciziilor privind managementul resurselor umane, în scopul menținerii capacității de funcționare optimă a personalului din punctul de vedere al parametrilor psihici și în scopul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
științific (bazat pe principiile psihologiei științifice și fundamentat pe norme riguroase care exclud arbitrariul), de explorare a capacității (cel mai înalt nivel de funcționare pe care un individ îl poate atinge), performanței (ceea ce individual face în mod obișnuit) și de predicție a comportamentului, prin care se conturează o imagine globală și obiectivă asupra subiectului raportată la complexul de factori și solicitări specifice nivelului/tipului postului vizat. Precizăm că prin „subiect” se înțelege, în contextul prezentei lucrări, funcționarul public cu statut special
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
PSIHOLOGIC, respectiv INAPT PSIHOLOGIC. Decizia psihologică (includerea subiectului într-una din clasele disjuncte „APT”/„INAPT”) se întemeiază pe probe psihologice anterior experimentate, validate și etalonate. Etaloanele sunt supuse periodic unui proces de revizuire pentru a asigura acuratețea măsurării și a predicției psihologice. Pornind de la constatarea că succesul profesional este condiționat și de alți factori, dintre care unii conjuncturali, avizul de APT PSIHOLOGIC poate fi considerat o condiție necesară, dar nu și suficientă. Avizul INAPT PSIHOLOGIC poate preveni o foarte posibilă dezadaptare
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]