2,149 matches
-
15-25 % din cazurile de ciroze. Acest virus determină inflamarea țesutului hepatic și distruge celulele ficatului, cu evoluție lentă spre ciroză. Hepatitele B și D pot interveni, de asemenea, În 5% din cazurile de ciroză. Alți factori care declanșează cirozele sunt: - predispoziția genetică cu boli congenitale, moștenite din familie, boala Wilson, (fibroză chistică, hemocromatoză, glicogenoză, mucoviscidoză etc); -factori infecțioși (hepatita non-alcoolică cu acumulare de grăsimi În ficat, hepatita autoimună, malarie, sifilis, bruceloză, tuberculoză și alte infecții bacteriene); -intoxicații grave (tutun, compuși organo-
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
febră, se aplică pe zona dureroasă o pungă cu gheață sau comprese cu apă rece (simplă sau alcoolizată), eventual cu ceai de coada calului (căldura este total contraindicată). Regimul alimentar Regimul alimentar este esențial, mai ales atunci când există o predispoziție genetică la membrii de familie. La colica hepatică se impune un regim alimentar strict controlat care durează toată viața, deoarece ficatul a devenit foarte sensibil la consumul anumitor preparate culinare. În primele 24 de ore se vor consuma numai lichide
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
de pepsină. Frecvența gastritelor cronice este corelată cu vârsta; se constată la 25 % din persoanele cu vârste trecute de 40 de ani și ajunge la 66 % la persoanele cu vârste de peste 60 de ani. Se pare că ar exista o predispoziție ereditară, cu frecvență crescută la bărbații din grupa sanguină A, ochi albaștri și Încărunțire precoce. În funcție de evoluție, există gastrită cronică hiperacidă și hipoacidă, chiar anacidă. Gastrita hiperacidă este o afecțiune cauzată de existența unui dezechilibru Între mecanismele de secreție a
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
simultan. Resfirarea acestui ghem e timpul și esperiența. Sau și un fuior din care toarcem firul timpului văzând numai astfel ce conține. Din nefericire, atât torsul cât și fuiorul țin într-una. Cine poate privi fuiorul abstrăgând de la tors are predispoziție filozofică". Pentru a se sublinia convergența acestui mod de a vedea cu cel relativist, este invocat un citat semnificativ din Louis de Broglie; acesta ne amintește că Einstein imagina un univers în care "tot ce pentru noi constituie trecutul, prezentul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mort (p. 43). Dar nu numai simetria temporală și spațială trebuie avute în vedere, ci și o alta, râsul-plânsul. O mărturie evocată de autorul eseului spune că Nenea Iancu era o fire veselă, mereu pus pe râs, asta presupunând o predispoziție venită din necunoscut; deși nu era un sentimentalist, ci "un raționalist de o inteligență debordantă" (p. 44). Oglinda caragialiană este deformatoare, motivând propria lui afirmație: "simt enorm și văz monstruos", de aici imaginile mereu caricaturizate; are oroare de "strâmb". Adăugăm
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de la infinitul mare, la infinitul mic" (p. 98). În afară e enorm, iar în interior e cât un vârf de ac. E tendința de condensare maximă, de economie de mijloace, "reflexia regresivă în oglinzile sferice", nu neapărat ca urmare a predispoziției clasice, pentru că autorul Scrisorii pierdute "îmbină în mod natural comicul cu tragicul" (p. 100). Momentul ilustrează pe deplin aspirația scriitorului spre a surprinde clipa unui trecut, reductibil doar prin moment; e simultan și schiță, implicând deopotrivă spațiul și timpul. Nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ceilalți aliați. Ce "sănătoasă" și rușinoasă abandonare! Iar mulțimea aplaudă orice. Revolta slugii ține trei zile, cel mult" (2150). Notele și comentariile legate de lecturi se amplifică, iar observațiile sunt mai pline de conținut și idei personale. Există o anumită predispoziție față de marii autori. Făcând comparații, descoperă la unii adevărate valori, dar mai târziu, va emite alte judecăți de valoare. Autorii care intră în discuție sunt în ordinea apariției lor în notații: Th. Dreiser, W. Faulkner, Bernard Shaw, W. Shakespeare, Oliver
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
conjuga perspectivele (patologică și ideologică), luând în calcul conjunctura geopolitică și implicarea masonică. Înțelegem de ce, citit în rama epocii, incomodul gazetar, "stricat cu toată lumea", trebuia anihilat, "uitat", purtând stigmatul nebuniei. Evident, publicistica l-a epuizat, procurându-i adversități ireconciliabile; după cum predispoziția ereditară părea a-l fi condamnat unui "drum prescris" (recunoștea poetul, într-o epistolă din 3 mai 1880), asumându-și soarta "bolnavului exemplar". Îndreptățit, Theodor Codreanu insistă acum asupra referențialului secund și scoate la lumină date suplimentare, confruntă variante care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și, într-o totală libertate, a vedea susul ca adânc și adâncul ca înălțime, golul ca plin de mister și de Dumnezeu și plinul ca o curgere a indefinitului și a insondabilului, pândit mereu de Nimeni și de Nimic. Astfel, predispoziția heracliteană nativă a poetului se debarasează de complexele extremelor gândirii tari a modernității, regăsindu-se ontologic, cum demonstrează Theodor Codreanu, în gândirea slabă a transmodernismului. Gândul refuză aderența ideologică, înaintând, în transa unei continue căutări de sine, prin simultaneitatea unei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de a distinge unghiurile de vedere, pe care ne-a lăsat-o Mihai Ralea (1935). Theodor Codreanu găsește în exegezele eminescologice ce provin din curentul "corectitudinii politice" erori ce constau în fond în "confuzia punctelor de vedere", dacă nu în predispoziția la a ceda "legendelor negre" (p. 206). În Eminescu incorect politic, Theodor Codreanu ajunge la performanțe certe, remarcabile. Bunăoară, este elocventă respingerea la care el supune postularea, din considerente de oportunism politic, a unei opoziții între "corectul politic" Caragiale și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
diferite sisteme politice. Pe de o parte, se schimbă frecvența și intensitatea cu care se recurge la ele, iar pe de altă parte "pachetul" în care sînt incluse aceste modalități, realizînd configurații diferențiate atît în ce privește sistemele politice, cît și în ceea ce privește predispozițiile și activitățile specifice ale participanților individuali. În sfîrșit, nu trebuie uitat că participarea se manifestă sub două forme distincte: activitatea orientată către decizie și activitatea orientată către expresie. 5. PARTICIPAREA ELECTORALĂ Comportamentul electoral Aproape toți autorii sînt de acord în privința
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
lobbying de către grupuri de interese active din punct de vedere politic. Firește că presiunea în sine poate fi exercitată în nenumărate variante, cu grade mai mari sau mai mici de reușită. În realitate, nici măcar în context anglo-saxon, unde există o predispoziție către acceptarea presiunilor încrucișate dintre diferite grupuri ca element dinamic ce modelează alegerile politice în anumite momente, nu toate grupurile sînt la fel de recunoscute, acceptate, apreciate. Avantajul sau dezavantajul lor inițial apare dintr-o mai mare sau mai mică adecvare la
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
blajin și simpatic? Să fie acel inel din bronz stîngaci făcut și ros de vreme? Nu știu ce-mi creează o stare sau, mai bine zis, o dorință nebună de a vedea cum a fost pe acolo trecutul. O stranie predispoziție de a înghiți orice, mai puternică decît la japonezul pe care l-am surprins fotografiind o sandală veche căzută lîngă un coș de gunoi. El o fi avînd motivele lui, eu le am pe ale mele. Am fost surprins să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
principala avere a lor constând în animalele pe care le dețineau. Muncile prestate în folosul stăpânului erau făcute mai ales prin constrângere, iar agricultura practicată era una de subzistență, datorită permanentei incertitudini în privința posibilității păstrării locuinței sale, cât și a predispoziției de a migra de pe o moșie pe alta. Boierul bucovinean considera că vina pentru starea de ruină economică a satelor revenea regimului fanariot corupt, care nu făcea decât să urmărească extorcarea de bani a locuitorilor 146. Pentru ridicarea țărănimii, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
vor acoperi corăbiile rusești curând toate mările și se vor vizita toate zonele. Astfel va fi lipsită Rusia de tot ce afirmă concurența pe bogata Mare Neagră, în nord prevede legi, în răsărit stăpânește și se face simțită lumii întregi. Predispoziția Rusiei pentru preluare, mărire, preponderență, se află chiar în însăși natura situației sale; aceeași voind cumva să dea o altă direcție, cheamă natura însăși să lupte, vrând să schimbe ordinea veșnică a lucrurilor. Analele arată că fiecare stat are maximul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
degenerativă a sistemului nervos, maladia Creutzfeldt-Jakob, există în stare sporadică în întreaga lume. Arătînd că, asemenea maladiei kuru, ea putea fi inoculată maimuțelor, Gajdusek a dovedit că maladia Creutzfeldt-Jakob este identică cu aceasta din urmă (nu este totuși exclusă o predispoziție genetică). Pentru această descoperire, el a primit Premiul Nobel pentru medicină în 1976. În cazul maladiei kuru, ipoteza genetică nu prea se potrivea cu statistica. Boala lovea femeile și copiii mici mult mai des decît pe bărbații adulți, pînă acolo
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
nevoie de prea multe lucruri de spus, ca să-și poată trage puțin sufletul. Iar lumea noastră, a necuvântătoarelor, respectă asta, prin selecția naturală, astfel Încât voi nu puteți vedea la noi decât normalul. - Dar, Moti, ca ființă rațională, am pretenția, poate predispoziția de a devansa, chiar dacă nu trebuie, treburile Lumii. Și chiar dacă n’avem asigurări/protecție socială pentru pisici, cred că s’o găsi careva care să adopte mica pisicuță, care știe și să toarcă, adică să răsplătească cu o atmosferă liniștită
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
în acest sens. Se spune despre Mihai că, abia ieșit din copilărie, cu o râvnă uimitoare la vârsta lui (10-12 ani), îl găsești ceasuri întregi în biblioteca tatălui său sau a lui Aron Pumnul de la Cernăuți. Ambii au sesizat această predispoziție a copilului și i-au permis accesul în bibliotecă, îndrumându-i lecturile. La 10 februarie 1878, Gheorghe Eminovici îi vinde lui Cristea Marinovici partea de moșie care-i aparținuse, cu tot ce se afla pe ea casă și dependințe. Se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cu orice preț, a găsit-o dacă nu cumva ea l-a întâmpinat pe la opt ani, în stare pură, pe întinderea moșiei (420 hectare !) cumpărată de familia poetului în 1847. Există spune Lucian Blaga un inconștient cu o seamă de predispoziții native 71. Eminescu a fost urmărit toată viața de visul unei insule paradisiace, unde viața capătă din nou fluxul primordial, fără șocuri, fără conflicte și chiar fără conștiință, unde omul are prilejul să-și descopere condiția adamică de înaintea căderii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
smeadă, scăfârlia lui colțuroasă de ocnaș și aceeași privire a ochilor cenușii deprinși să vadă În Întuneric. Nu mai știu Însă ce anume din făptura tatălui meu mă făcea să-l asemăn pe vremea când trăia cu un șobolan. Probabil predispoziția către liniște și ordine, potențată de o tenacitate de rozător, ce-i permitea să facă munca a trei contabili, sau poate felul cum stătea la masă cu Încheieturile mâinilor sprijinite de o parte și de alta a farfuriei, Într-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
poate nici nu ne aude și i-am fi putut spune orice, dar nu-i puțin lucru că deja Începusem și noi să credem ce spuneam. Cu bruma de experiență dobândită din Îndeletniciri vag Înrudite cu noua noastră meserie, cu predispoziția către inginerie a părințelului, exersată cândva În studii politehnice abandonate Înainte de a Începe cu adevărat, treaba prinsese a se urni până Într-atât Încât părea să meargă de la sine, și tot de la sine se prindea și Viorel În comedia asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
începînd cu 1963, în cadrul cărora subiecții "administrau" șocuri electrice unor persoane care comiteau erori și care erau complici ai experimentatorului -, ce simulau efectele "trăirii pedepsei" datorate "memorării necorespunzătoare" a unei liste de asociații verbale. Aceste experimente au scos în evidență predispoziția subiectului uman de a se supune autorității, deși cererile acesteia sînt nerezonabile și iraționale. Nivelul de obediență al subiecților care aplicau șocul maxim de 450 de volți varia între diversele ipostaze ale cercetării de la 0 la 65%. Experimentul lui S.
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
valorile sînt principii transsituaționale abstracte. într adevăr, atitudinile se consideră a fi constituite din elemente cognitive, evaluative și comportamentale, care presupun mai multe operații și stadii de elaborare. Elementele comportamentale, susține Van Deth, Scarbrough (1998, pp. 30-32), trebuie înțelese ca predispoziții de a acționa și nu ca acțiune în sine, utilizînd această distincție pentru a le delimita de comportament. în perspectiva lui Thurstone (apud Van Deth, Scarbrough, 1998, p. 31) atitudinea denotă "suma totală a înclinațiilor, sentimentelor, preconcepțiilor, ideilor, temerilor, prejudecăților
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
rămân normoglicemici chiar după 20 sau 30 de ani de persistență a excesului ponderal. Această constatare sugerează că obezitatea nu este suficientă (și după cum vom vedea, nici absolut necesară) pentru apariția diabetului zaharat (26, 33). Ea trebuie dublată de o predispoziție genetică pentru diabet, materializată printr-o incapacitate de adaptare a aparatului insulinosecretor la o solicitare crescută. O primă solicitare crescută provine din insulinorezistența miocelulară, la care odată cu dezvoltarea obezității se adaugă „efectul de masă” reclamat de expansiunea țesutului adipos, a
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92228_a_92723]
-
caz nu pot fi folosiți deocamdată pentru studii epidemiologice (60). În sfârșit o altă problemă este faptul că un număr de pacienți, „diabetici” în fond dar aflați în fazele preclinice - „prehiperglicemice” ale bolii (pentru T1DM este vorba de subiecții cu predispoziție genetică aflați în faza inițierii și desfășurării procesului autoimun anti ?-celular pancreatic), nu vor putea fi incluși de nici un studiu epidemiologic (33). În ciuda tuturor acestor dificultăți, studiul epidemiologiei T1DM, în special la copii și adolescenți (la care și dificultățile diagnostice
Tratat de diabet Paulescu by Cristian Guja, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92228_a_92723]