3,246 matches
-
Qu’est-ce que l’histoire contemporaine?, Hachette, Paris. Platon, Al.-F. (2002), „Istoria socială contemporană și istoria intelectualilor”, în C. Charles (ed.), Intelectualii în Europa secolului al XIX-lea. Eseu de istorie comparată, traducere de Tudor Vlădescu, ediție îngrijită și prefață de Alexandru-Florin Platon, Institutul European, Iași. Poni, C., Ginyburg, C. (1981), „La microhistoire”, Le Débat, 17. Sharpe, J. (1991), „The History from Below”, în P. Burke (ed.), New Perspectives on Historical Writing, Polity Press, Cambridge. Thompson, E.P. (1963), The Making
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
au anunțatși concretizat căderea comunismului în România. Referințe bibliografice Arsene, M. (1997), Un tablou uriaș arde. Dosar „Brașov, 15 noiembrie 1987”, 2 vol., Erasman, Brașov. Barbu, M., Chirvase, G. (coord.) (1997), După 20 de ani sau Lupeni ’77 - Lupeni ’97, prefață de Emil Constantinescu, cotidianul Matinal și Editura Cameleonul, Petroșani. Deletant, D. (1997), România sub regimul comunist, în românește de Delia Răzdolescu, Fundația Academia Civică, București. Filichi, G. (1994), Ziua a cinsprezecea, 15 noiembrie 1997, Brașov, România, Societatea culturală Lamura. Oprea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
liber” (sub pseudonimul Ion Vântu), „Tribuna nouă”, „Veac nou”, „Studii”, „Scânteia ilustrată”, „Gazeta literară”, „Tribuna”, „Viața românească”, „Utunk”, „Scânteia tineretului”, „Secolul 20”, „Revue roumaine”, „România liberă” ș.a. Mult timp (1949-1960) face parte din comitetul de conducere al Uniunii Scriitorilor. A prefațat numeroase ediții și traduceri. Împreună cu G. Călinescu și Ov. S. Crohmălniceanu a întocmit, sub egida Institutului de Istorie Literară și Folclor al Academiei, manualul Istoria literaturii române (I-II, 1954-1955), volumul al II-lea (din al cărui colectiv de redacție
VITNER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
Raum, editată la Berlin. E prezentă în „Rumänische Rundschau” cu versiuni la scrierile unor prozatori români contemporani, printre care Petru Popescu și Paul Georgescu, iar din 2001 în „Lettre internationale” cu transpuneri din memorialistică și din texte eseistice contemporane. A prefațat sau comentat scrieri de Heinrich von Kleist, Hermann Sudermann ș.a. Mai folosește pseudonimul Maria Spacu. Deși începe să publice relativ târziu, apropiindu-se cu precauție de text, cu o anume meticulozitate, care nu lasă nici un aspect neelucidat indiferent de natura
SPUHN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289840_a_291169]
-
Protecția și securitatea informațiilor Cuprinstc " Cuprins" Prefață 13 Capitolul I. Cadrul general al protecției și securității sistemelor informaționale 15 1.1. Scurtă istorie modernă a (in)securității informațiilor 15 1.2. Particularități ale securității sistemelor informaționale 25 1.2.1. Vulnerabilitatea sistemelor bazate pe partajarea resurselor 29
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
în ultima parte a cărții și care, precum poemul Zeul din mașinărie, dovedesc nu numai ingeniozitate, ci și profunzime. O parte din versurile lui P. sunt traduse în limbile italiană, germană, franceză, engleză, fiind incluse în numeroase antologii. Îngrijește și prefațează o ediție din poezia lui Al. Macedonski (1981) și participă la elaborarea unor lucrări colective: Dicționarul cronologic al romanului românesc, Dicționarul romanului tradus, Dicționarul general al literaturii române. SCRIERI: Ceea ce fulgerul amână, pref. Marian Papahagi, Cluj-Napoca, 1981; Apropierea, Cluj-Napoca, 1990
POP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288882_a_290211]
-
uz didactic, din operele unor scriitori români, realizate, majoritatea, în colaborare cu Florea Firan. Debutează în 1966 la „Tribuna”, iar prima carte este Replay, apărută în 1980. Publică mai multe volume de eseuri critice, pagini de jurnal, monografii, îngrijește și prefațează ediții din opera lui M. Blecher, H. Bonciu (prima reeditare neexpurgată a romanelor Bagaj și Pensiunea doamnei Pipersberg) și a altor autori, coordonează, în colaborare, lucrări precum Sud-Vest. O antologie comentată a scriitorilor contemporani din Oltenia (1998). Este, din 1998
POPA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288903_a_290232]
-
din Cernăuți (1932), s-a stabilit după 1940 la Chișinău, unde va fi redactor la revista „Octombrie”, apoi consultant literar la Uniunea Scriitorilor. Debutează în 1953, cu monografia Ion Creangă. Lui P. îi aparține meritul de a fi alcătuit și prefațat prima, în spațiul basarabean postbelic, culegere din poeziile lui Mihai Eminescu și de a fi scris monografia Ion Creangă, în care însă primează argumentul de ordin sociologic. Textele din Analize și aprecieri (1959), Ecouri critice (1963) și Articole critice (1966
PORTNOI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288977_a_290306]
-
a colaborat la volumul Le Siècle des Lumières et la Bible (Paris, 1986) cu studiul La Bible chez les Roumains. A semnat articole în Dicționarul scriitorilor români (I-IV, 1995-2002) și în Dicționarul general al literaturii române. A îngrijit și prefațat ediții din scrierile lui Octavian Goga, Lucian Blaga, Ion Agârbiceanu, Emil Isac, Victor Papilian, Vasile Goldiș, George Barițiu, Grigore Cugler, Vintilă Horia ș.a. SCRIERI: Ilarie Chendi, București, 1973; Spații literare, Cluj-Napoca, 1974; Ioan Molnar Piuariu, Cluj-Napoca, 1976; Istoria presei literare
POPA-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288912_a_290241]
-
ți-a-nnegrit/ Treci! Cărașul l-am grăbit.” Alintul e neobișnuit, apelativul „merlița” aparținînd unei inițiative aparte, legat, probabil, de folclorul zonei. Dar în miraculosul bestiar își face loc o pasăre psihopompă. Mierla evocă o confluență și o sugestie - regimul sentimental îl prefațează pe cel imnic. Un ecou palid al lui Arghezi („Tu, creangă cazi, tu frunză te ridici”) întîlnește o temă vie: aceea a cuibului și a palmei care ocrotește și poate transfigura un univers. Citabil este spațiul holdei, al grâului verde
POPA-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]
-
Dar partea cea mai semnificativă a discursului este finalul, în care Tudor Arghezi este așezat alături de Eminescu, I. L. Caragiale și Mihail Sadoveanu. Al doilea moment este cel al întâlnirii cu Nichita Stănescu, în 1966, când acesta îi va traduce și prefața un volum, tipărit de Editura Albatros, în seria „Cele mai frumoase poezii”. O sublimare a sensurilor, o tentație de cristalizare în simbol, o sublimă dezagregare a simbolului, o comparare a lui în materie comparabilă cu fisurarea în stea a geamului
POPA-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288916_a_290245]
-
de români, comparându-le cu cele ale romanilor, grecilor și slavilor. Sunt citate surse germane, franceze, italiene, Dimitrie Cantemir și Del Chiaro. Vechimea, stadiul primitiv al materialului înregistrat sporesc interesul lucrării, în care se demonstrează romanitatea folclorului nostru. În 1827, prefațând Psaltirea prorocului și împărat David a lui I. Prale, dă o schiță a istoriei literaturii române. Disertație despre tipografiile românești în Transilvania și învecinatele țări de la începutul lor până la vremile noastre(1838) face cunoscute vechi centre tipografice și cărțile care
POPP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288971_a_290300]
-
études littéraires”, „Vatra”, „Familia”, „Viața românească” ș.a. Participă la realizarea unor lucrări colective, precum Scriitori români. Mic dicționar (1978) și Dicționarul scriitorilor români (I-IV, 1995-2002), Studii literare, coordonat de Ion Vlad, Eminescu după Eminescu (1978), coordonat de Zoe Dumitrescu-Bușulenga, prefațează volume de versuri ale poeților echinoxiști, alcătuiește ediții din scrierile avangardiștilor români, traduce, colaborează la enciclopedii străine. După 1989 își continuă activitatea pe aceleași direcții și coordonează, la rându-i, o lucrare de amploare, Dicționar analitic de opere literare românești
POP-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288888_a_290217]
-
carte - un prohod al Domnului și al Sfintei Fecioare - cu un titlu contrariant: Urmări pe mormintiri. Giamnân limbi, ceea ce vrea să însemne că e vorba de un text bilingv. Confuză e și o psaltire în versuri, alcătuită în 1827 și prefațată de Vasilie Popp, Psaltirea prorocului și împărat David. Nebulosul stihuitor ticluiește o sumedenie de forme lexicale, cuvinte compuse („omfăt” - copil, „călclegi” - călcător de legi) și expresii năstrușnice („moldovelinească”, „grădină florue”, „ilectră de fânear” ș.a.), în împerecheri nu rareori absurde („pomul
PRALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288998_a_290327]
-
privat în romanele interbelice, realizată în spiritul orientărilor contemporane ale științei istorice și răspunzând provocărilor criticii literare feministe, este o tentativă meritorie de sincronizare cu evoluțiile recente ale studiilor culturale (capitolul Arte frumoase și arte menajere). R. a alcătuit și prefațat numeroase ediții de uz școlar din clasicii literaturii române (V. Alecsandri, Gr. Alexandrescu, Alecu Russo, I. Creangă), precum și câteva ediții comentate (I.I. Mironescu, G. Topîrceanu, I.L. Caragiale). De experiența în acest domeniu, de familiarizarea cu diversele formule ale literaturii române
RADIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289086_a_290415]
-
lui Nae Ionescu (proiect al unui volum care nu a ajuns să fie realizat), dar și Însemnări pentru îndreptarea păcătoșilor. Interesul pentru Nae Ionescu e vizibil și în faptul că R. retipărește în 1951 câteva din textele publicistice ale acestuia, prefațându-le cu o tabletă semnată împreună cu Mircea Eliade, în care subliniază valoarea logicianului român în familiarizarea auditoriului universitar „cu problemele existențialismului, într-un timp când acest curent era aproape ignorat în Occident”. Celelalte broșuri și lucrări, fie că este vorba
RACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
face pe E. Lovinescu să îl înscrie, alături de Simion Mehedinți, în „ortodoxia cultului” întreținut magistrului. Cea mai importantă contribuție a istoricului literar rămâne însă editarea Jurnalului lui Titu Maiorescu (perioada 1855-1891), sub titlul Însemnări zilnice (I-III, 1937-1943). Textul este prefațat de ample studii introductive și însoțit de informate note explicative și de traducerea pasajelor scrise de critic în limba germană. Din același devotament pentru maestru au ieșit edițiile Istoria contimporană a României (1866-1900) (1925) și Critice (I-III, 1926-1930). Colaborator
RADULESCU-POGONEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289112_a_290441]
-
Madrid (1984), care dezbat teme precum „Românii între Apus și Răsărit”, „Ortodoxia și Apusul”, „Exilul românesc. Identitate și conștiința istorică”. Și programul editorial început la Salamanca este continuat, dându-se prioritate operei lui Mihai Eminescu. Alături de edițiile în limba română (prefațate de Al. Ciorănescu), o ediție în limba italiană (transpunere de Roșa Del Conte) și una în germană (traducere de Wolf von Aichelburg) întâmpină comemorarea din 1989, la Paris, a poetului național. Cu același prilej, R. face demersurile necesare pentru amplasarea
RAUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289148_a_290477]
-
Directori: A.D. Xenopol (pentru sociologie) și Riria (Coralia Xenopol) (pentru literatură). Prim- redactor: A.Vojen. Unicul număr din R. cuprinde un amplu articol, Curentul naționalist, și o cronică literară, Părerea Domnului Pompiliu Eliad asupra istoriei, semnate de A.D. Xenopol, care prefațează și rubrica „Chestiunea țărănească și a românilor din țările străine”. Convins fiind că viitorul poporului român stă în cultivarea „elementului țărănesc” și a „românilor de sub stăpânirile străine”, directorul promite că revista va alterna în fiecare număr articole privind cei doi
REINVIEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289168_a_290497]
-
Predosloviile lui M. - polemice sau cu dedicație - sunt luate ca model de un Udriște Năsturel sau de Teofil, mitropolitul Ugro-Vlahiei. Personalitate umanistă, M. a scris în latină, slavonă și polonă mai multe prefețe, memorii și lucrări erudite de polemică teologică. Prefața slavonă la Triod ales (Kiev, 1631), închinată domnitorului Moise Movilă, conține idei comparabile cu cele din Învățăturile lui Neagoe Basarab..., privitoare la îndatoririle „politicești și duhovnicești” ale conducătorului țării. Prefața altui Triod, tot din 1631, dedicată protectorului Toma Zamoiski, aduce
MOVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288264_a_289593]
-
mai multe prefețe, memorii și lucrări erudite de polemică teologică. Prefața slavonă la Triod ales (Kiev, 1631), închinată domnitorului Moise Movilă, conține idei comparabile cu cele din Învățăturile lui Neagoe Basarab..., privitoare la îndatoririle „politicești și duhovnicești” ale conducătorului țării. Prefața altui Triod, tot din 1631, dedicată protectorului Toma Zamoiski, aduce informații istorice despre Movilești, în context polonez. Cuvânt duhovnicesc (Kiev, 1645) este editarea în polonă a discursului ținut la nunta domnească de la Iași. Opera memorialistică a mitropolitului, redactată în slavona
MOVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288264_a_289593]
-
fi „datoria de mâine” a revistei. Rubrici: „De peste munți”, „Cronica războiului”, „Cronica”, „Cărți, ziare și reviste”. În sumar intră recenzii, folclor și articole semnate de C.I Brătianu (Războiul și democrația), Em. Kretzulescu (Documente istorice muscelene), C. Rădulescu-Codin (Din Muscel, prefață la o antologie de folclor), I. Lugoșianu (C.A. Rosetti), Al. T. Dumitrescu (Originea Corvinilor). C.A.
MUSCELUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288328_a_289657]
-
ca redactor la „Contemporanul” (1959-1968), cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române (1960-1996), redactor-șef al „Revistei de istorie și teorie literară” (1974-1979). După 1990 a fost, între altele, președintele Partidului Pensionarilor. A editat și prefațat numeroase ediții ale unor scriitori precum A. Bădăuță, G. Călinescu, Vladimir Streinu, Al. O. Teodoreanu ș.a., a alcătuit antologii de specii folclorice (proverbe, poezii etc.), de reportaje, literatură pentru copii. Colaborează cu articole, studii, cronici la „Analele Academiei Române”, „Cronica”, „Argeș
MUNTEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288284_a_289613]
-
din străinătate. Prima lui carte, Exerciții de lectură (1976), primește Premiul Uniunii Scriitorilor. Este autorul mai multor volume de studii și eseuri despre literaturile română, italiană, spaniolă, portugheză sau pe teme de teoria literaturii, filologie, estetică. A îngrijit și a prefațat ediții (E. Lovinescu, G. Călinescu, Liviu Rebreanu, Emil-George Papahagi, Olimpia Radu, Gib I. Mihăescu, Mateiu I. Caragiale, Antonin Artaud). În 1995 i se acordă Premiul Opera Magna al Uniunii Scriitorilor. Activitatea lui P. s-a desfășurat pe câteva fronturi paralele
PAPAHAGI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
1941) și director al publicației. De la începutul anului 1934 până în 1938 susține cronica literară în emisiuni radiofonice. Îi ies de sub tipar volumele Mențiuni critice (I-V, 1928-1946), Dictando divers (1940) și Jurnal de lector completat cu Eminesciana (1944), îngrijește și prefațează ediția Opere de Mateiu I. Caragiale (1936), în această perioadă începând să pregătească monumentala ediție Opere de Mihai Eminescu (I-VI, 1939-1963). În 1940 i s-a decernat Premiul Național pentru literatură. După 1944 a colaborat la ziarul „Victoria” al
PERPESSICIUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288761_a_290090]