1,412 matches
-
interes pentru filozofie pe care îl întâlnim la tinerii cu înclinații spre reflecție, și cu atât mai puțin interesul pentru o carieră academică. Studiul unor lucrări ale lui Frege și Russell îl convinsese că filozofia se află în pragul unei prefaceri radicale. Cei capabili să-și însușească un nou mod de a gândi și noi instrumente de cercetare vor avea șansa de a aduce în scurt timp contribuții de însemnătate capitală. În această privință, vederile lui Russell ajunseseră atunci în faza
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
nu este o întâmplare că în țara în care metafizica a fost executată a căzut și capul unui rege.“72 Wittgenstein a fost prețuit și chiar venerat de membri ai Cercului, care au văzut în Tractatus o verigă în acea prefacere care a fost anunțată prin lucrările lui Frege și Russell și proclamată drept obiectiv programatic al activității grupului. Concludente în acest sens sunt unele afirmații din autobiografia intelectuală a lui Carnap. Menționând că alături de Frege și Russell, Wittgenstein a fost
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
persuasiv, dar, vai, funciarmente fals” (Funeriu, 1995, p. 19). Iată comentariul lui G. Călinescu: Scena e Însă de mare umflătură barocă. Basmul este văzut ca un animal fabulos În continuă generare, contemporană cu ninsoarea stelelor, metaforă minunată, prin chiar greșeala prefacerii lui cresc În verb tranzitiv, din rațiuni poetice, fiindcă metric se putea foarte bine zice „basmelor copite cresc” (apud Funeriu, 1995, p. 19). Multe erori de transcriere se datorează punctuației. Uneori, se impune ca aceasta să fie modernizată, fiindcă au
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
formarea deprinderilor de comunicare la ciclul primar. Jocurile, exercițiile, scenariile didactice sugerate, prin actualitatea lor, sînt perfect adaptate trăsăturilor psiho-fizice și intelectuale ale elevilor de astăzi și pot constitui sugestii și teme de reflecție pentru școala românească care traversează complexe prefaceri. După o excelentă teză de doctorat despre microsistemul deicticelor românești și după alte două lucrări dedicate didacticii în ciclul primar și cel preșcolar, această carte constituie o continuare firească a preocupărilor Angelicăi Hobjilă, cercetător competent și discret, care, avem convingerea
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Caragiale nu face o critică a liberalismului, ci a politicianismului burghezo moșieresc. 5.3. DOBROGEANU-GHEREA, CONSTANTIN: „Studii critice“ II, București, ESPLA, 1956, p. 66-90. Dobrogeanu-Gherea își începe studiul cu o lungă digresiune în care explică alcătuirea socială după căderea feudalității, prefacerile de după 1848, condițiile speciale românești. Criticul arată cum în Europa, burghezia ajunge puternică din punct de vedere material și feudal și învinge clasa feudală introducând instituțiile liberalo-burgheze. La noi, dimpotrivă, burghezia, puterea și cultura ei sunt creațiuni ale instituțiunilor. Cultura
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
preferabil să nu fie vorba de o sinucidere. Începînd cu soția lui care se simte abandonată și trădată, care se crede vinovată. Dar pentru ea și pentru colegii lui Sean, faptele vorbesc, cu încăpățînare, de la sine. Este istoria a două prefaceri succesive ale imposibilului unei persoane. Jurnalistul își schimbă prima oară părerea în timpul vacanței. Rememorînd evenimentele în liniște sfîrșește prin a admite că fratele său s-a omorît, că este imposibil ca fratele său să nu se fi sinucis. N-a
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
o normă. Dispariția lui -s final și existența celor două cazuri sînt, după Vossler, numai fenomene accesorii, iar nu cauze ale topicii subiect predicat obiect, toate fiind numai consecințe ale constituției psihice ale poporului francez. Chiar și cele mai neînsemnate prefaceri lingvistice izvorăsc din spiritul limbii și, de aceea, este o greșeală gravă să se dea o explicație care să urmărească o logică în cazul fenomenelor lingvistice, fiindcă limba este alogică, iar cuvintele sînt numai niște simboluri, niște metafore, care nu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
se ivea necesitatea de a avea și o corespondentă scrisă, și atunci s-a născut inițiativa de a crea o limbă italiană literară. Lucrurile nu s-au oprit însă aici, modelul de excelență al limbii latine a orientat permanent tipul prefacerilor lingvistice impuse prin hotărîrile unor foruri intelectuale. Exemplul italienilor a fost curînd urmat de celelalte popoare romanice occidentale și, apoi, de popoarele germanice încît, treptat, aproape toate limbile europene și-au creat un aspect literar alături de cel popular. Se poate
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
romanice occidentale și, apoi, de popoarele germanice încît, treptat, aproape toate limbile europene și-au creat un aspect literar alături de cel popular. Se poate întîmpla, deci, ca din comparația dintre limba proprie și alte limbi să se nască ideea unor prefaceri voite și orientate care să schimbe, uneori destul de accentuat, destinul acelei limbi. Aflarea originii limbii române și constatarea că ea nu dispune de posibilități comparabile cu cele ale limbii latine sau ale celorlalte idiomuri romanice a deschis terenul unui efort
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
sine înțeles, ci și un fenomen care vine deseori în atenție. De aceea, lingvistica diacronică este concepută de acest lingvist ca un studiu aproape exclusiv al schimbărilor în limbă 161. În general, schimbarea este o modificare, o transformare sau o prefacere, parțială sau totală, a unei entități, ceea ce presupune că ea întrunește mai multe grade de manifestare, fiindcă poate avea loc între anumite limite cu posibilitatea ca entitatea să-și păstreze identitatea și să fie considerată că este aceeași realitate, chiar dacă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
fenomenul s-ar putea produce numai în cazul unei bune organizări și coeziuni sociale și dacă inițiativa ar aparține unei autorități neconcurate, ceea ce nu se poate constata în epoca respectivă, caracterizată tocmai prin lipsa unei astfel de autorități, prin mari prefaceri sociale și prin instabilitate, iar, uneori, prin izolarea unor grupuri ale comunității. De altfel, însuși Coșeriu precizează că "toate inovațiile lingvistice sînt în mod necesar individuale; dar inovațiile care se adoptă și se răspîndesc corespund, cu siguranță, unor exigențe expresive
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
manifestări populare, magia cuvintelor sau cuvintele tabu fiind cele mai revelatoare situații ale manifestării acestui fenomen. Creațiile artistice populare, caracterizate și ele deseori prin sincretism, sînt fundamentate aproape întotdeauna pe texte transmise oral și sînt supuse, din acest motiv, unor prefaceri permanente (dovadă este existența variantelor), fără ca autorii inovațiilor să fie determinabili. Cunoașterea și comunicarea sînt la nivel popular aproape în întregime tributare limbii, fiindcă aici alte limbaje au o întrebuințare redusă, deși limbajele nonverbale nu lipsesc. Înmagazinînd cunoașterea seculară, limba
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
iar, după opinia lui Th. C a p i d a n278, limba este ea însăși un bun cultural prin care se realizează atît înțelegerea și comunicarea dintre indivizi, cît și mijlocul de pătrundere și de interpretare a vieții omenești. Prefacerile culturii și ale limbii sînt reflexele dezvoltării sociale și reprezintă în mod revelator nivelul și direcțiile evoluției societății. Relația dintre limba literară și cultura majoră are aspecte speciale, între care, în primul rînd, evidențierea deplină a caracterului limbii de element
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
planul culturii, iar aceste modificări lexicale pot duce la situații foarte variate de la o epocă la alta, în conformitate cu cerințele de expresie diferite ale epocilor respective. Așa se explică de ce în momentele hotărîtoare din evoluția culturii unui popor limba suferă multiple prefaceri în vocabular, printr-un proces de creație pe baza elementelor mai vechi, prin împrumuturi din alte limbi sau prin îmbogățiri și schimbări de conținut la cuvintele existente. Împrumuturile lexicale noi pot genera și anumite prefaceri, de durată mai lungă sau
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
unui popor limba suferă multiple prefaceri în vocabular, printr-un proces de creație pe baza elementelor mai vechi, prin împrumuturi din alte limbi sau prin îmbogățiri și schimbări de conținut la cuvintele existente. Împrumuturile lexicale noi pot genera și anumite prefaceri, de durată mai lungă sau mai scurtă, în subsistemele morfologiei și preocuparea insistentă pentru perfecționarea limbii poate produce și unele modificări în sintaxă. Limba latină, de exemplu, a preluat din greacă nu numai elemente lexicale, ci și tipuri morfologice, în
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în mai mică măsură, cea a elementelor de relație și a interjecției. Sînt rezistente la schimbări clasa articolului, numeralului și pronumelui. De aici se poate conchide că elementele lexicale legate de desemnarea realităților, urmînd mobilitatea cunoașterii, suferă cele mai intense prefaceri, în vreme ce elementele destinate exclusiv realizării funcționării propriu-zise a limbii (ele fiind cu un grad de abstractizare mai ridicat) sînt foarte stabile. Se constată astfel o relativă stabilitate a limbii în raport cu cunoașterea, aceasta fiind cea care determină, în marea majoritate a
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
asemenea principiu nu lasă loc, se pare, acțiunii umane libere, mai ales acțiunii individu-lui uman impulsionat de propria voință, dar silit să ia act de ceea ce se întîmplă și lipsit de posibilitatea de a dirija în vreun fel manifestările și prefacerile realităților. Într-o situa-ție similară s-ar găsi individul vorbitor în raport cu limba, o instituție dată prin tradiție, în raport cu care aspectele cele mai evidente sugerează o dirijare și o supunere a sa, fără a fi în măsură să opună eficient propriile
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
asemenea purtare. Cum a fost posibilă o transformare atât de radicală? Există motive serioase pentru a presupune că perioada de gestație a noii sale înfățișări a început încă din anii adolescenței. Întrebarea va fi, așadar: care au fost germenii acestei prefaceri, o prefacere care a putut apărea uimitoare celor ce l-au cunoscut atunci? Ludwig Wittgenstein a crescut în mediul culturii vieneze a epocii. Iar în ambianța familiei iradierea la care a fost expus era deosebit de puternică. Tatăl său a fost
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Cum a fost posibilă o transformare atât de radicală? Există motive serioase pentru a presupune că perioada de gestație a noii sale înfățișări a început încă din anii adolescenței. Întrebarea va fi, așadar: care au fost germenii acestei prefaceri, o prefacere care a putut apărea uimitoare celor ce l-au cunoscut atunci? Ludwig Wittgenstein a crescut în mediul culturii vieneze a epocii. Iar în ambianța familiei iradierea la care a fost expus era deosebit de puternică. Tatăl său a fost un protector
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
interes pentru filozofie pe care îl întâlnim la tinerii cu înclinații spre reflecție, și cu atât mai puțin interesul pentru o carieră academică. Studiul unor lucrări ale lui Frege și Russell îl convinsese că filozofia se află în pragul unei prefaceri radicale. Cei capabili să-și însușească un nou mod de a gândi și noi instrumente de cercetare vor avea șansa de a aduce în scurt timp contribuții de însemnătate capitală. În această privință, vederile lui Russell ajunseseră atunci în faza
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
nu este o întâmplare că în țara în care metafizica a fost executată a căzut și capul unui rege.“72 Wittgenstein a fost prețuit și chiar venerat de membri ai Cercului, care au văzut în Tractatus o verigă în acea prefacere care a fost anunțată prin lucrările lui Frege și WITTGENSTEIN ȘI RUSSELL 359 Russell și proclamată drept obiectiv programatic al activității grupului. Concludente în acest sens sunt unele afirmații din autobiografia intelectuală a lui Carnap. Menționând că alături de Frege și
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
die politischen Institutionen / 354 Cuvânt înainte O carte ca cea de față face parte din realizările hotărâtoare ale unui istoric. Spun aceasta, întrucât a scrie istoria unei alte țări impune o cunoaștere profundă și exactă a evenimentelor, a fenomenelor și prefacerilor de orice fel de ordin social, politic, economic, cultural, militar etc. care au însoțit și însoțesc evoluția ei istorică. Înseamnă, în același timp, cunoașterea istoriei europene și a locului pe care țara respectivă îl deține în cadrul acesteia, cu determinări și
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
a o produce și dacă canalele de scurgere ce înșine le-am creat supraproducerii și suprapopulației străine nu vor ajunge a ne înmlăștina și a ne nimici cu totul. Drumurile de fier, făcute cu deridicata au fost mijlocul principal pentru prefacerea României în Americă dunăreană, într-o țară a nimănui și a tuturor". Vorbind despre impozitele directe și cele indirecte, mai deloc sesizabile de către contribuabil, devoalează stratagema roșilor, argumentînd: "Secretul unei sănătoase dezvoltări economice ar fi așadar de a elimina pe
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
tip metafizic, filozofia a vorbit de „natura intimă a lucrurilor” și chiar de „intimitatea religiei”. Indiferent de traseele urmate, intimitatea și-a păstrat mereu trăsăturile primare. Ca Într-o aluviune, nici unul dintre vechile sensuri nu se pierde, chiar dacă suferă unele prefaceri - de pildă, coborârea de pe verticala paradigmaticului pe orizontala sintagmaticului. Desacralizarea aceasta vizează Însă numai posibilitatea de a conferi noi sensuri unei structuri lingvistice care se revendică formulelor de comunicare esențiale. De pe la Începutul veacului al nouăsprezecelea, intimul și intimitatea au dobândit
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
rațiunea afectivă”. Alături de sentimentul frumosului, trebuie pus și sublimul care este o formă a sentimentalului pur. Înrâurirea criticismului a zguduit pe păstrătorii tradițiilor raționaliste sau empirice, a entuziasmat pe cei nemulțumiți de tradiția filosofică, adversarii văzând în criticism o simplă prefacere a idealismului lui Berkeley, în timp ce adepții săi îl socoteau pe Kant un fel de Mesia al filosofiei iar criticismul o nouă religie, o revelație a adevărului negrăit până atunci. Un contemporan a scris: „Dumnezeu a zis să se facă lumină
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]