28,104 matches
-
rural a continuat să se efectueze prin personalul administrativ al subprefecturilor, dar neregulat, încât scrisorile și ziarele ajungeau cu mari întârzieri la destinație, deseori luau altă cale. În anul 1867, printr-un ordin circular al Ministerului de Interne, adresat tuturor prefecților de județe, se stabilesc noi norme după care să se execute serviciul poștal rural de către organele administrative, admițindu-se pentru localitățile rurale numai expedierea de ziare și scrisori simple francate, înlăturând scrisorile recomandate, a celor de valoare, a gropurilor și a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
la oficiul poștal și anunțarea prin avize a destinatarilor nu era practică și nu a dat rezultate. De aceea Direcția Generală a interzis primirea și expedierea scrisorilor nefrancate pentru mediul rural. Printr-un alt ordin circular adresat, în octombrie 1869, prefecților de județe, ministrul de interne le solicita să insiste, cu ocazia deschiderii sesiunii Consiliului județean, a se aloca fonduri din bugetul pe anul viitor, pentru înființarea serviciului poștal rural.Intervențiile ministrului au rămas în general fără rezultat. Un serviciu poștal
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
încăpere în Cazarma de călărași din localitatea Broșteni, plasa Muntele, care să fie folosită, atât pentru biroul poștal, cât și pentru locuință. În general, notarii comunelor nu-și îndeplineau conștiincios atribuțiunile serviciului poștal rural. Expeditorul rural din plasa Moldova, reclama prefectului județului, în mai 1877, că notarul comunei Brusturi este “cel mai neglijent și cel mai incapabil dintre toți notarii din plasă ... și delapidează banii încasați pe scrisori”, iar dirigintele Oficiului TelegrafoPoștal Fălticeni, reclama în august același an, subprefecturii plasei Șomuzul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
nu-i pune la dispoziție cu regularitate vătășei pentru purtarea plicurilor. Primindu-se necontenite plângeri că poșta rurală este aproape paralizată din cauza neglijenței notarilor și a vătășeilor, Direcția Generală a Telegrafelor și Poștelor a fost determinată să apeleze la bunăvoința prefectului de județ “pentru regularea sistematică a poștei rurale și pentru a face ca notarii, vătășeii și primarii, să nu fie îndărătnici”. Numai după câteva zile, au fost date ordine subprefecților din plasele Muntele și Moldova să ia măsurile necesare. Urmărind
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cheltuiau județele și comunele cu plata vătășeilor, și cu o subvenție din partea statului. Circumscripțiile poștale rurale și cheltuielile necesare, au fost stabilite în județul Suceava la 27 august 1891, de către Inspectoratul Circumscripției a III-a telegrafo-poștală, de comun acord cu prefectul și președintele Comitetului permanent și se intenționa ca începând de la 1 octombrie același an, să se pună în aplicare noua organizare a serviciului poștal rural. Cheltuielile stabilite pentru perioada 1 octombrie 1891-31 martie 1892, reprezentau salariile unui număr de 10
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și la reședința subprefecturilor. Între prefectură și subprefecturi, dispozițiile prevedeau ca schimbul de expediții să se facă în toate zilele, deci șase curse pe săptămână și mai era nevoie pentru aceasta de încă doi factori rurali, pentru ale căror salarii prefectul trebuia să stăruie pe lângă Consiliul Județean, spre a obține aprobare. Cheltuielile necesare întreținerii serviciului poștal rural au fost suportate de județ, statul acordând numai un ajutor. În final, în bugetul pe exercițiul 1892/1893, pentru poșta rurală nu s-a
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
1866. A făcut campania din 1870-1871 cu gradul de căpitan al unităților mobile de infanterie de la Seine-et-Marne. Auditor la comisia provizorie însărcinată, în 1871, cu înlocuirea Consiliului de Stat. Atașat, în 1874, la Direcția Generală a Afacerilor Civile din Algeria. Prefect al orașului Constantine în 1878. Secretar General al Prefecturii Poliției în 1879. Prefect de Nord în 1882. Prefect de Rhône, în 1887. Guvernator General al Algeriei în 1891. Ambasador al Franței la Washington, din 1897, el a fost cel însărcinat
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
de infanterie de la Seine-et-Marne. Auditor la comisia provizorie însărcinată, în 1871, cu înlocuirea Consiliului de Stat. Atașat, în 1874, la Direcția Generală a Afacerilor Civile din Algeria. Prefect al orașului Constantine în 1878. Secretar General al Prefecturii Poliției în 1879. Prefect de Nord în 1882. Prefect de Rhône, în 1887. Guvernator General al Algeriei în 1891. Ambasador al Franței la Washington, din 1897, el a fost cel însărcinat de Spania, în 1898, cu negocierea preliminariilor păcii dintre această putere și S.U.A.
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
la comisia provizorie însărcinată, în 1871, cu înlocuirea Consiliului de Stat. Atașat, în 1874, la Direcția Generală a Afacerilor Civile din Algeria. Prefect al orașului Constantine în 1878. Secretar General al Prefecturii Poliției în 1879. Prefect de Nord în 1882. Prefect de Rhône, în 1887. Guvernator General al Algeriei în 1891. Ambasador al Franței la Washington, din 1897, el a fost cel însărcinat de Spania, în 1898, cu negocierea preliminariilor păcii dintre această putere și S.U.A., cu care se afla în
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
economică română! Aurora enciclopedică! Aurora Română! Gazeta lui Cațavencu! Națiunea română! Românul verde! Revolta Națională! Avântul tinerimii! Santinela ordinii! Drapelul Libertății! Răsboiul! ...și tot ce se mai poate găsi prin opera lui Caragiale Ca și: Groaznica sinucidere din strada Fidelității! Prefectul asasin! Reacțiunea a prins iar limbă! În Iași nu există nici un negustor român... Mișeleasca înscenare! Panamaua de la noi. Potlogăriile fostei administrații. Procurorul zbir! Complotul bulgăresc! Scandalul Costăchel Gudurău! Costăchel Gudurău mort arest! Costăchel Gudurău liberat! ...și tot ce se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
dramaturgului nu cred că are nevoie de nici un suport explicativ. Alt exemplu este la fel de elocvent: cel al personajelor dintr-o piesă și mai... explicită, Pescărușul din livada de vișini. Ele sînt (în ordinea indicată de autor): Unchiul Vania, Nora, Groparul, Prefectul, Zoe, Nikolai Vasilievici, un polițist, o servitoare. Lăsînd la o parte mura din gură, ar fi de spus cîte ceva și despre această distribuție (din nou) "originală". Unchiul Vania este cine bănuiți, dar nu este numai cine bănuiți (și ciudat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
furtunar (tot o pasăre) și cu somnul ("vom dormi... vom visa") nepoatei adevărate. Groparul este gropar, desigur, dar nici măcar groapă nu sapă el, el sapă o piscină în mijlocul unui gazon englezesc. Cine putea să apară în acest context (pretext) cehovianoshakespearean? Prefectul și Zoe, desigur, veniți din O scrisoare pierdută, dar cu remarcabile însușiri mimetice... Ajunși aici (noi cititorii, noi scriitorii, noi personajele) merităm, cred, o paranteză. Pentru Horia Gârbea, Caragiale rămâne cum să-i spun eu? un fel de "măduvă osoasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
eu? un fel de "măduvă osoasă" a discursului teatral. "Știi s-o scoți? Mi-o scoate!" spune Regele-Păpușă Dracului-Păpușă în Doamna Bovary sunt ceilalți. În Pescărușul din livada de vișini, cum am văzut, Zoe apare exact la momentul oportun (cu Prefectul, firește), dar ea nu este o Zoe "tipică", ea vorbește (cu Nikolai Vasilievici, firește) ca Mița, Zița și Eftimița ba, ca să fim drepți, iese și din Caragiale și ajunge pînă la Alecsandri, la Chirița! -, încearcă să-l îmbuneze regăsindu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
Alesul nostru, da domne! Nu majoritate! Unanimitate o să ai! Vania: N-auzi că nu-s alegeri? Groparul: Aud dar nu cred. Ce? Așa... cîte nu s-aud? Păi, votul meu mi-l dau bucuros, să fie într-un ceas bun. Prefectul: Gata. Du-te! (Îl împinge spre ieșire). Groparul: Ușor că amețesc! M-am dus de bucurie: zic, iar ies ai noștri la alegerea asta. Dă-i cu bere, dă-i cu vin, ce mai!" Să mai spunem o dată că "intruziunile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
pare redus la arta citirii, subordonată automatismelor și jocului memoriei culturale, care, adesea "alege din tezaurul literaturii exact prostiile". Pescărușul lui Cehov din livada cu vișini a aceluiași nu e mai puțin obsesie și proprietatea Joițicăi lui Caragiale și a prefectului județului, de la potop încoace. Iar Groparul, intrat de mult în viața și literatura lumii, nu e numai al lui Shakespeare, nu e numai al Unchiului Vania, e al nostru, al... Cu comedia se pare că nu e de glumit decît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
tres libre. Totuși, rămîne să ne întrebăm: dacă Cehov se întîlnește cu Ibsen, atunci cei doi cum se vor înțelege? După cuvenite politețuri, vor sfîrși prin a se adresa mai direct unul altuia, pe limba lui Caragiale: "VANIA (posedat): Eu. Prefectului! O să-l iau de revere (mimează) și o să-i zic: ascultă stimabile! Dai livada sau nu?! O vreau. Ți-o plătesc! Dă-o'ncoa! NORA: Și dacă nu vrea? VANIA: Trebuie să vrea!! NORA (răsfățată): Și dacă nu poate? VANIA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
-s vorbele tale! Ce-ai pățit? VANIA (se dezmeticește): Da... Ai dreptate... Semn că fiecare dramaturg pe limba lui piere, dar renaște pe a altora, și observația poate fi luată în serios. La rîndul lui, Caragiale însuși își trimite reprezentanții: prefectul ținutului este Tipătescu, la brațul iubitei sale Zoe, cei doi urmînd o căsnicie liniștită după ce aflăm că apriga femeie l-ar fi omorît pe Trahanache. Figurile acestea mari ale dramaturgiei universale din Pescărușul din livada de vișini sînt privite cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
-
secolului XX, cu studii superioare IT, cu străbunic care la reforma regelui Ferdinand, în 1921, avea în posesie o moșie de 3000 ha teren agricol în județul P, cu bunic avocat, luptător în războiul din 1916-1918, căpitan de mitraliere, deputat, prefect, tata colonel doctor și mama profesoară de română-franceză, în țară și la Sorbona; născut în orașul de chiaburi F și actualmente domiciliat în Iași, la bloc. * EA - babă comunistă, membru PCR, studii medii, căsătorită, cu un copil - față - în Canada
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
aceasta situație ? La Radio EuropaFM sunt anunțate drumurile înzăpezite:DN 28,DN 4F,DN 11A,între localitatile Huși-Albița,între RomanIași;Roman Piatra-Neamț;între SuceavaSalcia;între Dragomirești-Bleșca. Nimic despre DN 24 sau E 581. De ce oare? De ce atâta mister ?! Este citat prefectul cu declarația:”In județul Vaslui nu sunt probleme”.Un necunoscut comentează ironic această gafă. Se anunță rapid un număr de telefon pentru alte informații.Nu-l reținem.Nu avem posibilitatea.Bateria de pe mobil este în suferință.Combustibilul e pe sfârșite
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
să treacă și pe la alimentară,unde pentru o parte din suma repartizată au primit produse agro-alimentare. Jonathan Scheele specifica într-un discurs: „România este o țară pe care cu cât o cunoști mai bine,cu atât o înțelegi mai puțin”. Prefectul bogat al unui județ sărman povestea că a asistat la o scenă interesantă. La barul din oraș a venit o familie dintr-o comună apropiată. Era una din familiile care beneficiaseră de ajutorului de la „416/2001”. Bărbatul a comandat diverse
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
accidentelor și numărul victimelor. De dimineață dl.Sisif a pornit la drum cu mașina sa.Șoseaua a fost peticită neuniform. Circulația este redusă.Doar camioane grele. De sărbători a petrecut minunat.Afacerile merg bine.Insă trebuie să-l schimbe pe prefect cu fiul unui om de afaceri.Țopa,actualul prefect e mai șnapan decât Ceapă,vechiul prefect.A fost format la școala marilor corupți din agricultură. Sidefiu,noul prefect îi va mânca din palmă. Ziua se prezenta splendid.Ajunse la destinație
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
pornit la drum cu mașina sa.Șoseaua a fost peticită neuniform. Circulația este redusă.Doar camioane grele. De sărbători a petrecut minunat.Afacerile merg bine.Insă trebuie să-l schimbe pe prefect cu fiul unui om de afaceri.Țopa,actualul prefect e mai șnapan decât Ceapă,vechiul prefect.A fost format la școala marilor corupți din agricultură. Sidefiu,noul prefect îi va mânca din palmă. Ziua se prezenta splendid.Ajunse la destinație. Rezolvă până în ora 12 toate problemele. Politicienii locali îl
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
a fost peticită neuniform. Circulația este redusă.Doar camioane grele. De sărbători a petrecut minunat.Afacerile merg bine.Insă trebuie să-l schimbe pe prefect cu fiul unui om de afaceri.Țopa,actualul prefect e mai șnapan decât Ceapă,vechiul prefect.A fost format la școala marilor corupți din agricultură. Sidefiu,noul prefect îi va mânca din palmă. Ziua se prezenta splendid.Ajunse la destinație. Rezolvă până în ora 12 toate problemele. Politicienii locali îl asigurară de sprijin în operațiunea de schimbare
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
a petrecut minunat.Afacerile merg bine.Insă trebuie să-l schimbe pe prefect cu fiul unui om de afaceri.Țopa,actualul prefect e mai șnapan decât Ceapă,vechiul prefect.A fost format la școala marilor corupți din agricultură. Sidefiu,noul prefect îi va mânca din palmă. Ziua se prezenta splendid.Ajunse la destinație. Rezolvă până în ora 12 toate problemele. Politicienii locali îl asigurară de sprijin în operațiunea de schimbare a prefectului Țopa. Mai rămânea semnarea documentului la centru. Asta era problema
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
fost format la școala marilor corupți din agricultură. Sidefiu,noul prefect îi va mânca din palmă. Ziua se prezenta splendid.Ajunse la destinație. Rezolvă până în ora 12 toate problemele. Politicienii locali îl asigurară de sprijin în operațiunea de schimbare a prefectului Țopa. Mai rămânea semnarea documentului la centru. Asta era problema lui.O va soluționa cu brio. Porni spre casă.( Noaptea îl visase pe un coleg care murise într-un accident auto.Era vesel pentru că mituise un conductor cu 5000 de
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]