27,702 matches
-
gata să creadă că și Manolescu e un plagiator, cum au încercat să "demonstreze" gealații lui Barbu cu cîtva timp în urmă. Nu-i suportă pe Manolescu și pe E. Simion, după cum nu "înghite" nici actuala componență a României literare. Preferă - e clar - tabăra lui Barbu și a celor de la Luceafărul". Interesantă e și atitudinea lui Victor Felea față de A.E. Baconski. Văzînd în fostul redactor-șef al Stelei un model (id est un antidot al "timidității" și al "șovăielii" proprii
Jurnalul lui Victor Felea (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16781_a_18106]
-
există întotdeauna un dram de cochetărie; în schimb, o maximă gravitate domnește în dezbaterea lăuntrică privind evenimentul nașterii". Și la 30 iulie 1970: "Nu detest viața, nu doresc moartea, vreau doar să nu mă fi născut. Vieții și morții le prefer ne-nașterea. Voluptatea de a nu te naște. Cu cît trăiesc, cu atît prețuiesc voluptatea de a nu te naște. Inși ca mine n-ar fi trebuit să existe niciodată. Sînt produsul unei erori, nu eram prevăzut în legile Creațiunii
Un jurnal al lui Cioran by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16786_a_18111]
-
la interpretare. Din păcate, aceste cuvinte cu încărcătură poetică și filosofică nu au adus nimic nou în planul analizei. Spre exemplu, persistă ierarhizarea genurilor literare: "Pînă la monologul grav, din Odă (în metru antic) mai este cale îndelungată. Acum este preferat dialogul, ca formă a unei rămîneri în lume, a necesității de a comunica, indiferent cu cine. Novicele nu se poate încă detașa complet de sine, ci se află abia în stadiul desprinderii de conjunctural." (este vorba despre poemul Cugetările sărmanului
Măștile criticii tradiționaliste by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16822_a_18147]
-
și actuali activiști de partid) care se pricep la toate și nu se pricep la nimic, iertate fiindu-ne afirmațiile îndrituite. Numărați-i pe degetele celor două mîini pe cei înzestrați cu har și pregătirea necesară... Septuagenarul cu smile neostenit preferă posturile de conducere, socotindu-se multilateral pregătit și dotat, după modelul "geniului de la Kremlin", deoarece, de la Ilici citire, în pofida marilor sume de bani manipulate de către Lenin (surse germane?), Stalin, Troțki (surse americane?) Djerzinski și alții, cei în cauză au replicat
Un pas înainte, doi pași înapoi... by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/16817_a_18142]
-
atunci cînd este dincolo de prag, iar orice întoarcere - cu totul imposibilă, de-abia atunci când se trezește în macabru și când singura realitate - în sfârșit definitivă - e coșmarul, ea înțelege ce ar fi putut avea, însă a tot pierdut, pentru că a preferat mirajul. Iar mirajul e făcut să te ucidă. Ficțiunea își are regulile ei și n-o poți transfera în viață. Don Quijote știe asta și de aceea nu ezită nici o clipă. Nu-i pasă de public, nu-și abandonează rolul de
Don Quijote, frescele și labirintul by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/16831_a_18156]
-
ignari de regulă, însă intratabili în totul, sfaturi, ce să facă, pe cine să mai lichideze; femei pentru care orgasmul eliberator nu ar fi decît o salvă de execuție culcînd la pămînt un șirag de bărbați frumoși, cinstiți, curajoși, care preferă să sfideze moartea, decît să trădeze! Aceasta ar fi un mod de a atinge divinul, paroxismul existenței... Ana Pauker se spune că, în întimitatea ei, a fost îndrăgostită, sedusă tocmai de astfel de bărbați, ca Bîzu Cantacuzino, regele Mihai, un
Șuvoiul by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16846_a_18171]
-
Ocnelor mari unde, din vărful dealului se vedea cum arde sonda. Unul din motivele pentru care plecau așa de devreme era și că aici opreau caii să se odihnească în timp ce pe mine mă sculau să văd spectacolul. Caii ar fi preferat să meargă prin Govora căci la poalele dealului Groșet (Județul Vâlcea fiind bogat în dealuri și văi) era o fântână cu apă sarată că mă întreb cum de o puteau bea oamenii, că prea era sărată, era saramură deabinelea. Știu
Liceul Alexandru Lahovary. In: Editura Destine Literare by Virgil Sacerdorteanu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_242]
-
trebui, totuși, ca în următoarele patru luni domnul Constantinescu să stea mai mult pe-acasă. Altminteri, s-ar putea ca de puseul de onoare ce-l va fi împins spre retragerea din cursă să se aleagă praful. Dacă președintele va prefera turismul, punerii în practică a promisiunilor ce sunau atât de solemn, înseamnă că adjectivele pe care i le-am aplicat din prima clipă a sosirii la Cotroceni erau nu doar motivate, ci palide descrieri jurnalistice ale unei realități morale dezgustătoare
La adio (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16855_a_18180]
-
o singură dată. Venise la o nenorocită de conferință a mea despre Jean Richard Bloch (am fost în stare să-mi prostituez entuziasmele și în felul acesta). Cînd m-a felicitat, politicos și nedumerit, i-am spus că aș fi preferat să nu-l cunosc acolo. Era o întîlnire organizată de soția lui Lucrețiu Pătrășcanu". Nu, domnilor detractori, Virgil Ierunca nu cade în păcatul idealizării de sine. Autenticitatea d-sale poate fi și surprinzător-candid-contradictorie. Înainte de 1989 (las'că și după), s-
Glose la Virgil Ierunca (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16838_a_18163]
-
lipsă scriitorii și cărturarii noștri care au ales colaborarea fără nuanțe cu inchizitorii culturii și spiritualității românești, ci de o minimă demnitate. În plus, aservindu-și conștiința, ei au ales Academia, în aceeași vreme în care mulți dintre colegii lor preferaseră Temnița". Enervante rînduri, pentru unii academicieni! Azi, termenii contrastanți se schimbă: pe de o parte Academia (cu minime schimbări, aceeași ca-n "epoca de aur"), pe de alta exilul sau (și) marginalizarea, umilința, sărăcia. Nimic nu se pierde, totul se
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
contrazice pe cel dispus a vedea în Virgil Ierunca un spirit închistat, "rău", "inchizitorial". Dimpotrivă. Activitatea d-sale ne oferă atîtea dovezi de generozitate, încît unele considerații elogioase mai vechi i-ar putea fi imputate drept imprudențe. Virgil Ierunca a preferat a greși prin încredere decît prin mefiență. La rigoare, i-am putea reproșa acum ceea ce își reproșează, după toate probabilitățile, el însuși: încrederea excesivă în numele unor adaptabili mai "abili", din categoria celor înclinați "a suge de la două oi", deși fisurile
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
reproșează, după toate probabilitățile, el însuși: încrederea excesivă în numele unor adaptabili mai "abili", din categoria celor înclinați "a suge de la două oi", deși fisurile puteau fi observate de timpuriu. Exemplu frapant: Eugen Simion. Cavaler al încrederii în valori, criticul a preferat a se înșela decît a înșela. Cît privește mai recentul conflict al soților Ierunca cu Paul Goma, pe care l-au îmbrățișat din capul locului și căruia i-au făcut o largă și îndelungată mediatizare, ni se pare că aceasta
Glose la Virgil Ierunca (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16857_a_18182]
-
există vreo diferență în uzul celorlalți doi termeni frecvenți, maică și măicuță. Ambele cuvinte implică un grad mai puternic de respect și afecțiune (justificat de evoluția semantică din termenul de rudenie, devenit termen de adresare și apoi de desemnare); sînt preferate pentru desemnările "din interior", deci pentru călugărițele ortodoxe. Maică apare adesea însoțind numele: "maica Vicenția", "maica Alina"; "Maica Mihaela are 21 de ani" (Evenimentul zilei = EZ 2424, 2000, 6) și mai ales gradul sau funcția în ierarhia monahală. Citatul următor
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
Maică apare adesea însoțind numele: "maica Vicenția", "maica Alina"; "Maica Mihaela are 21 de ani" (Evenimentul zilei = EZ 2424, 2000, 6) și mai ales gradul sau funcția în ierarhia monahală. Citatul următor conține pe maică în titulatura maica stareță, dar preferă forma de origine diminutivală pentru celelalte călugărițe: "doar maica stareță și cîteva măicuțe mai școlite se ocupă cu administrația" (ib.). La plural, cel puțin, echivalența între maici și măicuțe pare perfectă; în limba de azi mi se pare totuși că
Călugărești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16896_a_18221]
-
poveste despre circ sau despre România, ci o poveste despre oameni în primul rînd. R.B.: Ideea că toți suntem străini în această lume a fost tratată într-un eseu, de Julia Kristeva, dar dumneavoastră ați afirmat aici în fața publicului că preferați ignoranța fiindcă ea deschide larg porțile talentului. Despre aceasta, mai tîrziu. ...Spuneați că ați trăit și în Spania o vreme. Experiența aceasta și-a lăsat amprente asupra dumneavoastră? A.V.: Am stat în Spania niște ani, dar noi am călătorit
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
amîndouă vor să facă alianță preelectorală cu PDSR-ul, ceea ce pare să displacă d-lui Sergiu Cunescu. Dar între principiile de pînă mai ieri și înălțimea amețitoare a pragului electoral de azi, partidul adevăraților social-democrați, cum îl definea dl Cunescu, preferă să poată trece pragul alegerilor parlamentare. Nici prea zburdalnicii liberali nu mai par impresionați de propriile lor declarații, nu prea îndepărtate, cînd se despărțeau de CDR pentru a verifica tăria liberalismului pe propriile sale speze. Unii dintre ei sînt dornici
Oferta lui Ali Baba by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16903_a_18228]
-
decriptat anunțul președintelui Constantinescu drept o încercare de a lăsa în ofsaid pe ceilalți contracandidați anunțați și de a face culoar unui candidat cu șanse reale de a duce România înainte pe calea reformei. Numele celui pe care l-ar prefera președintele Constantinescu este cel al premierului Isărescu. S-a spus că dl. Constantinescu a încercat o manevră de tip Elțîn, sprijinindu-l pe premierul în funcție. Comparația nu funcționează din prea multe puncte de vedere, ca să merite a fi examinată
Combinații fără Constantinescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16920_a_18245]
-
de bun-simț: în ciuda tuturor modificărilor pe care le-a adus ultimul secol în privința raporturilor dintre cele două sexe, iubirea este și astăzi o chestiune mai importantă pentru femei decît pentru bărbați. Oricît de emancipate ar fi, femeile sînt împotriva pornografiei, preferă tandrețea intimității sexuale, citesc romanțuri de amor și se îngrijorează dacă soții sau iubiții nu le mai rostesc șoapte dulci de dragoste. Inclusiv faptul că o parte dintre reprezentantele feminismului oficial sînt atît de grăbite să extindă sfera semantică a
Femei și/sau bărbați? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16918_a_18243]
-
de zi, ceas de ceas, de "sacerdoții" noii religii, nu au provocat, nu au indus în rîndul "enoriașilor" fervoarea, ci greața și plictisul". De remarcat franchețea cu care autorul îi amintește aci și pe acei poeți despre care cei mai mulți contemporani preferă a păstra deocamdată tăcerea, fie pentru că au pozat într-un soi de disidență "de cafenea" (Eugen Jebeleanu), fie pentru că mai sînt în viață (Nina Cassian, Adrian Păunescu). Resortul intim al acestei nedemne prestații îl constituia beneficiul material asigurat de partidul
Un anticomunist by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16925_a_18250]
-
Iași, unde Eminescu, cu studiile neterminate, era bibliotecar și, apoi, revizor școlar. E probabil că amorul dintre cei doi a început, din 1874, la Iași, (de nu cumva începuse încă la Viena), și Eminescu (are dreptate Călinescu cînd afirmă că prefera amorul carnal, neîncurcîndu-se cu divagări romanțioase) îi reproșa, în scrisori, că, de fapt, are nevoie de el numai pentru a-și ornamenta salonul literar, altfel ea petrecînd cu "lumea bună", din care nu lipseau ofițerii. În ciuda acestor reproșuri, e probabil
Un excepțional eveniment editorial by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16929_a_18254]
-
circule în siguranță investițiile românești sau străine în România, protejate de efracții și corupție este tergiversată de 10 ani, după ce anterior fusese blocată timp de 40 de ani. În loc de magistrale, există doar drumuri cu gropi. Așa încât, în mod firesc, investitorii preferă să ocolească România. Mai curând decât prezența aleșilor poporului la ședințe, mai curând decât salariile celor 'chemați să facă legea țării', sau banii cheltuiți de Parlament pentru deplasări, pentru reparații etc., opinia publică este îndreptățită să afle din presă, de la
Situarea României în lume by Matei Stârcea Crăciun () [Corola-journal/Journalistic/16961_a_18286]
-
asfalteze și să tragă canalizare. Deși pot dovedi că le-au construit din salarii și cu o înspăimântătoare economie de materiale, din vremi strânse în bătătură, precum și prin contribuția soției, directoare la mai mult S.R.L.-uri, noii și nemulțumiții proprietari preferă să tacă. Dar sângele le clocotește în vine. Stresul omului bogat e, se știe, îngrozitor. Îndestulate conturi la bănci îndepărtate anunță doar un început de vindecare. Altfel, sunt palizi și, ca să nu se vadă, umblă numai în Jeep-uri cu
Feluritele chipuri ale nemulțumirii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16943_a_18268]
-
mărturie tocmai asupra devotamentului și lealității sale față de părinți, față de limba română, patria sa interiorizată, față de marii săi dascăli, în frunte cu Lucian Blaga, față de prietenii din rîndurile Cercului literar. Înțelegînd a-și păstra verticalitatea morală, tînărul scriitor și universitar preferă a renunța la carieră atunci cînd i se cer compromisuri: "I se cerea "de la început comiterea unei obligatorii fărădelegi: trădare, denunț, crimă". Și relatarea indignată continuă cu întîmplări trăite de el însuși la Universitatea din Cluj . "Marele inchizitor", Pavel Apostol
Un spirit captiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16945_a_18270]
-
nu s-a dovedit suficient de puternic structurat, încît să-și permită să aibă echipe de rezervă în momente de criză. Sau, mai exact, să scoată din rezervă o echipă nouă pentru momente de criză. Posibila echipă a doua a preferat să plece din partid, în loc să lupte din interior pentru a se impune. Asta pune sub semnul întrebării atît posibilitatea partidelor de a avea o reală elasticitate internă, cît și capacitatea opoziției din interiorul lor de a-și găsi un loc
Personalități de închiriat by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16975_a_18300]
-
Focșani, sub numele de Froim Moise. Cum-necum, a ajuns la București, unde practica un ciudat comerț cu de toate mărunțișurile. Se pare că o singură dată și puțină vreme a avut o mică prăvălie cu mărunțișuri în combinație cu altcineva. Prefera, mai curînd, să-și practice meseria ca ambulant, stînd lîngă un coș cu marfă, la îndemînă cu un lung ciubuc din care sugea, făcîndu-și ceea ce azi se numește reclamă. Aici era, cu adevărat, neîntrecut, mintea sa isteață și înțeleaptă găsind
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]