2,230 matches
-
furtuni și ce de toamnă vine! Ies mările din haine și-s valurile moarte; Nu mai ajung la țărmuri, sirenele-au plecat, Meduzele-s albastre și viețile uscate Le-au invadat iubirea și toate-s deodat' În corul din amvoane, prelins pe-a ta icoană La care mă rugam ca cea mai vie clipă; Secundă umilită gonită de-a ta toană Purtându-și handicapul pe singura aripă. Și dacă încă-i vie dorința de-a te crede Și de-a te
ADINA NICOLESCU DIN AGIGEA (CONSTANŢA) – O OAZĂ VIE DE POEZIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344999_a_346328]
-
cocor, În primăveri albastre o floare se mai vede; Dar astăzi se sfârșește pe galbenul covor ... Lemnul învierii Pe corzile ce-așteaptă mesaje voalate În lemnul învierii cu-atingeri diafane Un înger își așază cu mâini înfrigurate Plăpânda sa făptură prelinsă din icoane. Și primul ton al toamnei își țipă ruginiu Un dor de amintirea când mugurii vibrau În primăvara nopții când somnul e târziu Și visele albastre la revedere-și iau ... Un cântec mai răsună în scoarța fără viață A
ADINA NICOLESCU DIN AGIGEA (CONSTANŢA) – O OAZĂ VIE DE POEZIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344999_a_346328]
-
a repezit spre masă și-a pus mâna pe cuțit. Nu era omul care să se teamă, cu una cu două, dar atunci înlemnise de nu putea nici să clipeasă. Ușa se zguduia continuu, iar lui, sudori reci i se prelingeau pe șira spinării. Simțea cum i se zburlește părul, fir cu fir. Și-ar fi făcut semnul crucii, măcar pe cerul gurii, dar limba îi amorțise și gura i se încleștase de-l dureau fălcile. Ochii țintuiți pe cadrul ușii
BALTA MIRESEI de MIHAELA SUCIU în ediţia nr. 696 din 26 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345018_a_346347]
-
Acasă > Orizont > Gânduri > GRANIȚA CARE NE DESPARTE... Autor: Doina Theiss Publicat în: Ediția nr. 805 din 15 martie 2013 Toate Articolele Autorului Fiecare clipă ce se prelinge pe pereții golului din mine, sapă în stâncă speranței, făcând-o subțire și poroasa... Doar Gândul călător reușește să o salveze de la prăbușire.. Mă pierd... în suflarea nopții. Știu ce va veni... nu vreau să aștept acel Ceva, însă va
GRANIŢA CARE NE DESPARTE... de DOINA THEISS în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345263_a_346592]
-
zilei, incerc din nou să închid albastrul..., așteptând cu nerăbdare întoarcerea gândului, de la fereastra ta. Într-un târziu, îl simt din nou în mine...este plin de lavă care îl mistuie pe dinăuntru... Mîngâiată de o lacrima amară ce se prelinge ușor pe marginea gândului, adorm cu... golul din suflet și cu gândul la tine... Clipe moarte... plâng în sufletul gol picurând într-un ritm monoton... Fiecare clipă ce se prelinge pe pereții golului din mine, sapă în stâncă speranței, făcând
GRANIŢA CARE NE DESPARTE... de DOINA THEISS în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345263_a_346592]
-
mistuie pe dinăuntru... Mîngâiată de o lacrima amară ce se prelinge ușor pe marginea gândului, adorm cu... golul din suflet și cu gândul la tine... Clipe moarte... plâng în sufletul gol picurând într-un ritm monoton... Fiecare clipă ce se prelinge pe pereții golului din mine, sapă în stâncă speranței, făcând-o subțire și poroasa...Doar Gândul călător reușește să o salveze de la prăbușire.. Mă pierd... în suflarea nopții.Știu ce va veni... nu vreau să aștept acel Ceva, însă va
GRANIŢA CARE NE DESPARTE... de DOINA THEISS în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345263_a_346592]
-
zilei, incerc din nou să închid albastrul..., așteptând cu nerăbdare întoarcerea gândului, de la fereastra ta.Intr-un târziu, îl simt din nou în mine...este plin de lavă care îl mistuie pe dinăuntru...Mîngâiată de o lacrima amară ce se prelinge ușor pe marginea gândului, adorm cu... golul din suflet și cu gândul la tine... Doina THEISS Referință Bibliografica: Granița care ne desparte... / Doina Theiss : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 805, Anul III, 15 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright
GRANIŢA CARE NE DESPARTE... de DOINA THEISS în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345263_a_346592]
-
la cabinet. În sala de așteptare găsesc vreo cinci nefericiți. Stau cuminte și aștept la rând făcându-mă că citesc o revistă luată de pe măsuța de lângă acvariu din s.d.a. (sala de așteptare). Pic, pic, pic! De pe frunte mi se preling picaturi care cad pe revistă. Pic, pic, pic... Picătura românească! Trece o oră jumate de așteptare... Medicu' palid iese din cabinet, blazat, obosit, plictisit, sau poate bolnav și el: -Who is next? (Cine e următorul?) -Mi, mi! (Me - adica „eu
CUM POŢI SĂ FACI O PNEUMONIE DE VARĂ de STANLEY PATOOTY JR. în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345266_a_346595]
-
am început să-l profilez și, interesant, i-am recunoscut vocea stinsa din neguri - este acel Om cu suflet mare! Mi-e greu să spun "a fost", sună așa straniu și rece - că ploaia care cade pe pervaz și se prelinge, spre ce? Am un singur regret - poate aș fi putut să ajut cumva, dar cum oare, când mă desparte o lume de tine. Am fugit din casă până la colțul străzii unde 2 OAMENII stau cu mâna întinsă - change please - le-
AUTOR, MILE CĂRPENIŞAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345293_a_346622]
-
INIMI SFÂȘIATE Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 816 din 26 martie 2013 Toate Articolele Autorului Inimi sfâșiate atârnă de-a lungul drumului, Amanți părăsiți se plâng de un rău tratament, Voiasu să sărute locul tainic, Pe țepușe se preling stropii de sânge, Vlad Țepeș trece călare, e mândru, un Don Quijote pervers, Auzi aerul cum geme? Cum rostește sacadat Numele celui iubit? Se pricep bohemienii La cânt și la dragoste. Punctul sensibil și erogen, poetul-extremă și ambigen, Acolo androginul se
INIMI SFÂŞIATE de BORIS MEHR în ediţia nr. 816 din 26 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345402_a_346731]
-
Ploua cu frig puternic, un frig ce-i cuprinse întreg trupul, însă ceea ce-l surprise fu broscuțele ce cădeau de sus, sărind apoi neliniștite, dezorientate și orăcăind pe pământul moale... Luă una pe podul palmei, și-i simți udul cald prelingându-se apoi pe o frunză mare de nufăr. Știa că trebuia să fugă spre casă, să ajungă cât mai repede, însă în față nu se mai vedea nimic, ploaia îl lovea puternic șiroindu-i neîncetat pe obraji, undeva în stânga lui
O TOAMNĂ CA ATÂTEA ALTELE..., AUTOR IOAN GHEORGHIŢĂ de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376779_a_378108]
-
mă trezisem real nucleu al unei rotonde agresive de panică... Scăpasem din mână receptorul și mă-ndreptasem tremurând spre fereastra larg deschisă. Mă simțeam urgisit pe dată pedepsei capitale inchizitoriale... Și, ca un făcut, în raza mea vizuală tocmai se prelingea pe bolta sinilie un... avion! Îl urmărisem din privire în timp ce sorbeam paharul cu apă amestecată cu miere, uitând - efect placebo - de spaimă. De ce-mi trecuse? Și tocmai când pasărea de-aluminium mi se-arătase?! mă răzvrătisem retoric. Păi mie
TAINA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2354 din 11 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376860_a_378189]
-
marele zeu cu lacrimi de sânge peste izvoare, frumos mai ninge peste oraș, cetatea e albă și-i dusă departe, de la fereastra mea, pătimaș îți scriu seară de seară câte o carte, fulgii lovesc la mine în geam și se preling pe sticla mea mată, o păsărică doarme pe-un ram venită din lumea cealaltă, întind mâna spre ea să o trezesc sgribulită tresare în noaptea cea grie scrisoarea ce-o am și-o prețuiesc să o ducă spre tine, peste
NOAPTE BUNĂ de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2141 din 10 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376916_a_378245]
-
miroase a ritm de dans, a vise dintr-o pernă. Se răzvrătesc celulele în oase de-atâta dragoste platonică, eternă. Mă-mbăt de-atâta lene turnată-n scorțișoară. Un flutur mă întoarce înspre amorfa vară. Tu sorbi din vinul care prelins printre zăpezi, Te-așează printre gânduri și-adormi, să mă visezi. Referință Bibliografică: GÎNDURI ÎN IARNĂ / Marioara Nedea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2166, Anul VI, 05 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marioara Nedea : Toate Drepturile Rezervate
GÎNDURI ÎN IARNĂ de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376928_a_378257]
-
a dăruit din dragoste acestui bărbat de care este legată prin însăși viața ce i-a dăruit-o el în râpa de la Timișul de Sus. Când amândoi se eliberară de tensiunea acumulată în timpul pasionantei uniri, Dalia simți cum i se prelinse printre pulpe un firicel de lichid călduț. Se atinse cu mâna și descoperi că puritatea sa și-a lăsat ofranda roșie peste cearceafurile imaculate de pe patul din interiorul bărcii lui Ștefan. Era așa cum visase cândva, petale roșii de trandafir, presărate
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376807_a_378136]
-
DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > CĂLĂTORIA Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 Toate Articolele Autorului Mergea... Mergea... De când? Timpul se prelingea pe lângă el, nesocotindu-și măsura. La început numărase apusurile. Apoi, adunase răsărit după răsărit. Diminețile fiind mai reci, iar el, odihnit, îi pria socotitul. Până la urmă totul alunecă în nebăgare de seamă, înecat în cenușiul nesănătos din preajmă... Oricum, retina
CĂLĂTORIA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2144 din 13 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376950_a_378279]
-
-l poate înfiora într-un million de clipe. Spiritul artistei Alexandra Ungureanu e o catifea plisată pe sunete muzicale, privirile ei albastre sunt valuri lucioase de cer, gestica scenică a artistei e jocul luminii în vitrină cu frontoane albe, unduioasă, prelinsă pe cristal cu incizii argintate. Alexandra Ungureanu e o frumoasă fată moldoveancă oneșteancă ce i-a luat Trotușului undele și le-a prins la șold, a luat pădurii Oituzului verdele și l-a întins crud pe arterele inimii, a șters
ALEXANDRA UNGUREANU. MELODII NUMAI ŞOAPTE ŞI FEERIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1473 din 12 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377077_a_378406]
-
de busuioc scăpat dintre cosițe de aramă sau doar trecut prin caier greu de foc grijit ascuns sub abur de maramă mă cotropesc furnicile în sânge la gustul tău de fruct abia în pârg iar patima prin pori cât se prelinge eu obosesc de-atâta dor și sârg vântul e vânt și pleacă să colinde iar eu adăst în urma lui cuprins de sațul de a fi oprit flămânde miros și gust din care m-am aprins *** nu-ți fie teamă, borangicul
IUBIREA de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1513 din 21 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377848_a_379177]
-
brațelor și spătarelor. De tavan atârna de un lanț gros, și el alămit, foarte aproape de nivelul mesei, un candelabru cu zeci de lumânări. Cantemiriștii pășiră ușor șovăitori pe lespezile verzi ce alcătuiau pavimentul. Dar, când auziră muzica medievală ce se prelingea dinspre un colț al încăperii, adevărată mângâiere, fură fascinați, apoi se relaxară și-și identificară locurile, de parcă cineva le-ar fi suflat strategia. La degajarea atmosferei aduse câștig și Papa, care nimerise, culmea, față-n față cu Babacul, pe care
CAP.1 de ANGELA DINA în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377823_a_379152]
-
-au anii când noi ne-am iubit Dar ce-am simțit nu vei afla în veci. Era-ntr-o vară când te-am întâlnit Dar a trecut și-a trebuit să pleci ! În urmă ai lăsat dorul plângând Cu lacrime prelinse pe obraz. Prin viață să îl vezi doar rătăcind Iară la el să nu visezi măcar ! Prin viață ai trecut ades senin Iar lumea îți părea ca de zefir. Tu n-ai știut ce-i gustul de pelin Nici sentimentul
FANTOMELE TRECUTULUI de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 1988 din 10 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377933_a_379262]
-
râzi Și -l iubești pe cel ce te iubește Când fricile dispar, să te destinzi Mirosi foi de verbina și Calèche* Cu gem de vișine te delectezi Când gusti un fruct tu simți Cum suc îți lasă gură, Să se prelingă Versuri înșiri, care vin Din străfunduri Pe scena să fii mereu altă În sala în tranșă să fii Pe Arik**, pe Yossi** îi asculți Îi cânți pe Charles** și pe Georges**, pe Domenico** Pe Dante, pe Molière îi simți Cum
FERICIRE/ BONHEUR/אושר-VERSIUNE TRILINGVĂ EBRAICĂ, ROMÂNĂ, FRANCEZĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377936_a_379265]
-
o pictezi când sângeri Și tremură-n icoană, când se-nchină. Doar câte-un fulg, abia desprins din zborul Ce în suspin coboară și-n tristețe, Se-așează pe obraz, să-și plângă dorul Despre demult pierduta tinerețe, Dar tot prelinge-n suflete fiorul, Care ne poartă-n vis și-n frumusețe. REACȚIE Mai punem iar substanțele-n retortă, Turnăm în eprubete tot acidul, Care pătrunde-n inimă, perfidul Și ne înțeapă-n minte și-n aortă. Aducem chiar și soda
SONETE CONTEMPORANE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377962_a_379291]
-
mai poate amâna sau trage pe sfoară sfârșitul metamorfoza arde corzile și fluturii renasc din propria cenușă pentru următoarea iubire perfectă fereastra se deschide singură că pentru fiecare întoarcere în viitor * umbra mea își face cafeaua de dimineață apoi se prelinge lichefiata până la prima pereche de pantofi își pune prafuri sublime pe față își dă întâlnire în propria imaginație cu oglinda din tinerețe între timp oftează, râde, scrie, plătește nota de plată, face screening, salată de roșii, așteaptă, spera și plânge
POEME DIN CUTIA CU FARDURI (1) de CLAUDIA PRIEFER în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376380_a_377709]
-
ce farmec mai are să pui ochelari peste ochi orbi să pui mărgele la gâtul uitării să arunci apă peste un foc neaprins tristețea vorbește prea mult șuvoi de vorbe fără sfârșit desfă pumnul și-ai să simți cum ți se preling cristalizate printre falange tristețea are privirea străină bucurie căzută sub umbra durerii - viața din mine s-a scurs în sus ieșind din propriul zălog din propria matrița cu șase colțuri tristețea îmi toarnă în căușul pleoapelor arsura absenței tale de
POEME DIN CUTIA CU FARDURI (1) de CLAUDIA PRIEFER în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376380_a_377709]
-
lup și trup de șarpe, care scotea un șuierat înspăimântător atunci când era purtat în luptă. Dacă iubești și vindeci animalele, cum ai putut să vânezi Lupul Sur, simbolul strămoșilor noștri, Dacii? Pe fața blândă și oacheșă a bunicului, s-a prelins atunci, o lacrimă, mare cât un bob de mărgăritar. Îl iubeam tare mult și m-am mâhnit când l-am văzut trist; i-am mângâiat fața, mustața și părul nins de ani. Bunicul m-a luat pe după umeri și mi-
LUPUL SUR de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375777_a_377106]