1,908 matches
-
necesității despre care gândirea severiniană intenționează să dea mărturie. Este de la sine înțeles că această poziție reprezintă o provocare fără seamăn nu numai pentru simțul comun, ci și pentru gândirea contemporană. Astăzi se înregistrează pretutindeni o atitudine defensivă din partea filozofiei, preocupată să-și salvgardeze propria legitimitate și propria consistență disciplinară pe un dublu front, așadar fie în raport cu raționalitatea științei și a tehnicii, fie în raport cu mitul și cu religia. O astfel de atitudine defensivă a dus la abandonarea pretențiilor de absolut și
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
și 2006, asociate cu veniturile, concepția filosofică despre viață și înțelegerea interrasială. În cei 40 de ani avuți în vedere s-au produs schimbări cu fiecare orientare valorică, observându-se că pe măsură ce ne apropiem de timpul prezent, tinerii sunt din ce în ce mai preocupați să-și asigure un confort financiar, fiind, totodată, mai puțin interesați de probleme legate de interacțiunea socială interetnică sau de consolidarea unei filosofii bune de viață. Datele de teren au fost culese cu ajutorul unui chestionar standardizat, studenții intervievați trebuind să
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
mai adecvate pentru a înlesni însușirea corectă a cunoștințelor, a trezi interesul elevilor, a doza gradul de dificultate a problemelor pentru a dezvolta cele mai bune strategii de rezolvare. Profesorul ca educator Se poate spune că este opusul profesorului atotștiutor, preocupat exclusiv de respectarea programei, de dirijarea și manipularea elevilor, de acordarea sancțiunilor negative, de inducerea unui comportament conformist. Educatorul este preocupat de crearea în clasă a unui climat de securitate, de încredere, de încurajarea succeselor individuale, de stimularea cooperării între
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
sau mai târziu. Băieții maturizați timpuriu apar, în unele cercetări, ca fiind mai echilibrați din punct de vedere emoțional, mai populari, preferați ca lideri și mai puțin impulsivi decât cei maturizați mai târziu. Alte studii, dimpotrivă, îi prezintă ca fiind preocupați să placă celorlalți, precauți, supuși regulilor și rutinei. Adolescenții care se maturizează mai târziu apar ca inadaptați, nepopulari, dominați de ceilalți, agresivi, nedemni de încredere, răzvrătiți împotriva părinților. Dacă acum aceste diferențe între băieții care intră mai devreme în adolescență
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Precizarea este corectă pentru că, spre deosebire de evoluția biologică care poate fi considerată ca fiind încheiată, dezvoltarea psihică și psihosocială continuă toată viața. De asemenea, ceea ce reține în mod deosebit atenția este faptul că adolescenții încep să se manifeste ca persoane responsabile, preocupate, în mare măsură, de nota lor de originalitate și de care doresc să se folosească pentru a spori valoarea integrării lor sociale. Adolescența este perioada când individul pare intens preocupat de cunoașterea cât mai detaliată a propriilor posibilități pentru a
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
trebuie să coopereze cu elevii, să-i consulte, să le dezvolte inițiativa. Procedând astfel va reuși să exercite asupra lor o influență benefică, dezvoltându-le în același timp gradul de autonomie. Dimpotrivă, atunci când profesorul se complace în postura de supraveghetor preocupat doar de menținerea ordinii și de verificarea însușirii exacte a „adevărurilor lui“, atunci când se găsește „în fața clasei“ și nu „în clasă“, „în fața elevilor“ și nu „între elevi“, persuasiunea sa este malefică sau, în cazul fericit, inexistentă și sunt puține șanse
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
precum și o secvență ordonată de acte. Secvenția-litatea instrucțională, cu infinitivele și articolele hotărîte o orientează clar spre descriere, în timp ce în (11) și (12) ea determină doar planul de text al secvenței. Efectul de dominantă explică destul de bine lacunele tipologiilor textuale, preocupate doar de efectul global. Este mult mai important să se observe prezența propozițiilor eterogene și mai ales să se teoretizeze diferența dintre simpla prezență a micropropozițiilor și secvența completă. La fel ca și în următorul text de prezentare a unui
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
dezvoltare a fost primită cu satisfacție sau tulburare, cu bucurie sau reticență de cei care nu erau și nici nu au devenit franciscani; ea a fost de cele mai multe ori motiv de mândrie pentru cei care erau franciscani, însă mai puțin preocupați să trăiască astfel, cel puțin în textele acestei secțiuni. Dezvoltarea Ordinului, răspândirea și cunoașterea progresivă a istoriei fondatorului Francisc de Assisi și a cultului său este cadrul general în care trebuie văzute mărturiile prezente aici. Atât problema unicității lor, cât
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și nu trebuie să le primească, fără permisiunea soțiilor sau a superiorilor. 11. În schimb, cu cât este mai mare încrederea și deschiderea față de cei pe care îi primesc în sânul imens al Ordinului lor, cu atât sunt mai puțin preocupați de cum îi va susține Domnul, pentru că se încredințează în totalitate generozității providenței divine. De fapt, celor ce vin la ei le dau numai un cingol și o haină, iar pentru restul îi încredințează întru totul grijii lui Dumnezeu. 12. Domnul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
cana pentru a bea. Întocmai s-a întâmplat și la Sherwsbury, atunci când frații au sosit acolo. Bătrânul frate Martin, care a ajuns primul acolo, își aduce aminte cu bucurie de acel obicei. 8. În acele zile, frații erau atât de preocupați să nu facă datorii, încât doar în cazurile de extremă necesitate recurgeau la împrumut. S-a întâmplat că fratele Agnello a vrut să vadă registrele fraților din Londra, pe timpul când guardian era fratele Solomon. Voia să știe cât cheltuise pe
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
oricât am crede noi că amintitul mărturisitor al lui Cristos, atunci când a dictat acea poruncă, avea o intenție lăudabilă și că și voi aveți la inimă să respectați cu fidelitate poruncile drepte și sfintele sale dorințe, cu toate acestea, noi, preocupați fiind de pericolul în care se află sufletele și de dificultățile în care ar putea ajunge din cauza acestor lucruri, îndepărtând îndoiala din inimile voastre, afirmăm că nu sunteți obligați să respectați această poruncă din două motive: el nu putea, fără
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
să consolideze perspectivele de integrare a României. La est, România recunoscuse cu promptitudine independența Republicii Moldova și a Ucrainei, dar, mai ales în privința acesteia din urmă, era departe încă de construcția unei veritabile antante. Președintele Iliescu era în prea mare măsură preocupat de încheierea tratatului de bază cu Moscova pentru a progresa cu adevărat în relațiile cu fostele republici sovietice. Noua administrație din 1996 avea cu totul altâ viziune a spațiului sud-est și est european: încă din discursul său de inaugurare, rostit
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
și recomandau înțelepții din vechime mișcarea, exercițiile fizice menite să întrețină vigoarea trupului ("fratele porc", după gingașul alint al magistrului de la Păltiniș) și să acorde minții un binevenit răgaz, clipa aceea de relaxare absolut necesară în confruntările de lungă durată. Preocupat să nu-și irosească nici un strop de energie cu lucruri neînsemnate, omul bolnav de patima scrisului alege dintru început, ca pe un rău necesar, cea mai comodă formă de tratament: plimbarea. Productivitatea nu e însă totdeauna în proporție directă cu
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
agricultura...Care agricultură, minteosule! Da' ce, noi avem agricultură? Usturoi, varză și ceapă de la turci, fasole de la mexicani, grâu canadian, n-ai ce te face de o portocală, o banană colea! și mai stuchi a năduf pe locul știut, chisând preocupat noroiul acela cu vârful toiagului. - Las-că și cu guvernanții ăștia. De fiecare dată când sunt aleși, imediat după alegere, primul lucru care-l fac este acela că-și măresc lor lefurile. Halal, corb la corb nu-și scoate ochii. - Cică
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
și, până să se rostogolească pe obrajii palizi, le ștergea grăbit cu batista din dantelă. Tata, din capul mesei, vorbea încontinuu, politică și numai politică, aruncând priviri furișe spre fiică-sa. Din celălalt capăt al mesei, străbunica, stăpâna casei, foarte preocupată să-și încarce farfuria din toate felurile rămase de la ospățul de nuntă, ofta din când în când aprobativ spre nepotul ei, tata. Și bunica și străbunica, îmbrăcate în negru, aveau un mod de a-și ține capul cu un fel
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Nedumerirea din privirea tatălui îl făcu pe fiu să dea o notă de obișnuit întrevederii, așa că se aplecă și sărută cu respect mâna voievodului, făcând din ochi semn că nu poate vorbi din cauza prezenței postelnicului, care-și făcea de lucru preocupat să afle ce are de spus beizadeaua. Vodă aprobă ușor din cap, semn că a înțeles, zâmbi distrat, îl mai măsură din priviri pe Ștefan și comunică amuzat: — Ștefane, astăzi este denie mare. Domnia ta nu mă poți însoți la Mitropolie
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
dada Stanca, și dada Ilinca, toată lumea. Când era dada Stanca mică, Tudora o lua la cuhnii și-i dădea vinerea să mănânce scovergi și să bea zeamă de varză! Toți cei de față pufniră în râs, mai puțin vodă care, preocupat, se întoarse spre cele două femei îndoliate și spuse: — Io Constantin Basarab vă poruncesc să o luați în cârcă pe domnița mea Smărăndița și s-o duceți la cuhnii să-i dați să mănânce scovergi și tot ce-și mai
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nebunesc. Vodă și imbrohorul abia se țineau după el. S-a oprit doar când drumul trecea prin vadul unui pârâu. Venind din urmă, ceilalți doi l-au aflat râzând singur. Râdea și arăta spre pietrele din pârâu pe care țopăiau, preocupați să prindă gâze, câțiva ciocârlani de munte. — Păsări! Vezi, Selin aga, uite ți s-o fi părut că nu sunt păsări pe aici? se miră Brâncoveanu cu glas tare. — O să poată să treacă rădvanele prin vad? întrebă imbrohorul. — Acu’ da
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
se baza, în schimb, pe interpretarea limitată și inflexibilă a voinței divine. America nu a fost singura superputere din acele vremuri care a subestimat importanța religiei. Pentru conducătorii Uniunii Sovietice, ruperea relațiilor dintre Washington și Teheran reprezenta o oportunitate strategică. Preocupați încă din vremea țarilor de existența unor populații rebele de-a lungul graniței de sud, liderii ruși și-au dat seama că acesta era momentul prielnic pentru a invada Afghanistanul (ceea ce au și făcut în decembrie 1979) fără să se
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
172. Liderii americani descriu conflictul din Irak ca pe o luptă între forțele libertății și cele ale tiraniei, încercând fără prea mult succes să minimalizeze dimensiunea religioasă. Deși nu toți locuitorii sunt credincioși și milioane dintre aceștia sunt atât de preocupați să supraviețuiască încât nu au timp de alte griji, religia este un element central al identității celor mai mulți irakieni. De la căderea Bagdadului, liderii religioși și-au demonstrat în mod repetat capacitatea de a scoate în stradă grupuri mari de oameni în numele
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
care aparținem sau la care ne referim pentru tot felul de motive. În fața invaziei cotidiene de conținuturi din media, odată cu înmulțirea descoperirilor științifice sau tehnice, a posibilităților de călătorie, odată cu mobilitatea socială și profesională, grupurile și indivizii sînt întotdeauna mai preocupați să aducă la lumină referenții după care se conduc și se cugetă. Știința populară, practicile magice, ritualurile, obiceiurile au permis timp îndelungat o ajustare relativă a ideilor și comportamentelor, astăzi reglementate de RS. De reținut • "A colecționa opinii" într-o
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
judecare a acestora. De aceea, trebuie să amintim în final și tendința conservatoare, de păstrare a canoanelor artei sacre (în sens restrâns, strict religios) în matricea lor autentică, regăsită însă, într-un areal tot mai limitat, printre artiștii cu adevărat preocupați și inspirați de acest domeniu. III.3. Noi dimensiuni în definirea artei sacre Într-unul din subcapitolele anterioare, am discutat despre o serie de raporturi ce par să caracterizeze relațiile dintre fenomenele cunoașterii științifice și marile dileme ale existenței. Am
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
a presiunii, temperaturii, luminii, aerului, mișcării tectonice, timpului, și vremii. Pe scaune de bronz rotitoare, în fața pupitrelor de comandă ședeau oameni îmbrăcați în salopete albe, urmărind atenți aparatele electronice automate, intervenind numai în situația unor avarii. Operatorii își vedeau tăcuți, preocupați și relaxați de îndeletnicirile lor. -Ei sunt Marii luminați transformatori, care ne dau utilitățile și hrana. mă informă gnomii. Ajunși la o altă ușă de argint deschisă de gnomi prin procedeul citirii amprentelor, mi-am dat seama când am intrat
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Nu înghețăm, zice, fac eu cald... Dar cu ce? N-avea un lemn... - N-are rost, hai la mine, i-am spus. - Nu, de ce, stăm aici, e bine aici, ne băgăm sub plapumă. - Nu mă bag în nici o plapumă. Dârdâiam. Preocupat, vesel, încăpățînat, făcîndu-mi cu ochiul, a ieșit afară și s-a întors cu niște surcele. - Punem dulapul pe foc, zice. - Care dulap? Mă uit și văd la lumina chioară a lămpii într-adevăr un dulap cenușiu, destul de mare, așezat într-
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
le golirăm pe jumătate. Eu ameții imediat. Ceilalți răsfoiau broșura poetului comunist de la statistică în timp ce grasul îi privea batjocoritor, dar cu afecțiune. - Mi-a spus că trebuie să scrieți despre ea, zise el. - O să dam o notă, răspunse Geo Dumitrescu preocupat, rece, fără ironie, deși ironia exista, dar era greu să-ți dai seama din ce reieșea. - Hî, făcu Marin Sîrbulescu și avu un surâs strâmb, timid și fermecător. Față de statura lui uriașă blândețea surâsului era cuceritoare. - Ce hî? zise Geo
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]