1,827 matches
-
la sărbătorirea a 400 de ani de la moarte lui Ștefan cel Mare, m-am dus la nuntă la Botoșani la Alexandru Mihăilescu care s-a însurat și a luat o domnișoară din familia Teișanu. La nuntă a venit Dna Ileana preoteasa Preotului Mihăilescu cu Dra Marița Mihăilescu, cu ginerele Gh.Zegleanu cu soția Vochița care a fost de frumuseță rară. La nuntă m-a durut capul și mi-au descântat niște babe de diochi și mi-a trecut spunându-mi: "Ești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
la Boboești din com. Pipirig jud. Neamț. Și am dormit la învățătorul Costachi A. Tacu. Și dimineața tata a plecat acasă și pe mine m-a lăsat acolo. Ziua ne-am dus la preotul Mihai Vasiliu om frumos asemenea și preoteasa Aglaia de frumuseță rară și fără nici un creț pe față. Și am văzut pe Eugenia, care o certase soacră mea că o lumânare i-a picurat o bluză. Și ea era f. supărată și abia a vorbit numai f. puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
prins sută la sută. Iar câți am plantat primăvara s-au prins numai pe jumătate. În 1908 m-am dus la hram la Rădășeni de Sf. Mercore. Și m-am oprit la preotul Neculai Iordăchescu, un preot și el și preoteasa numai bunătate. Și acolo a venit brigadirul Silvic de la Găinești județul Suceava cu Doamna și cu o cumnată a lor, sora Doamnei brigadirului și o chema Domnișoara Aneta Grigorescu. Dar ori era frumoasă ori nu era. Și a venit un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
ea, că tare mi-a plăcut și tot atunci mi-am pus în gând s-o iau. Și eu am răspuns: "Ce să fac ? Ia am venit oleacă pe la dv. ". Și am mers la școală cu toții și preotul Mihai și preoteasa Aglaia și Eugenia. Și Tacu avea un patifon și a cântat un vals și el a jucat cu Maria, soția lui, și eu cu domnișoara Eugenia Vasiliu. Și am îndrăgit-o îmbrăcată cu catrință pe Eugenia. Era sprintenă și foarte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
făgăduiți mult și să nu-i puteți da; ci să spuneți că-i dați atâta cât puteți că eu nu mă supăr. Și când mi-am luat rămas bun de plecare am zis: am să mai vin pe aicea și preoteasa Aglaia, mama domnișoarei a zis: "poftim." Și la Sfântul Dumitru, m-am dus cu tata la Boboești și am dat mâna, adică am logodit. Și preotul Mihai Vasiliu, tata domnișoarei Eugenia, a zis că-i dă zestre 1000 de lei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Mihail și Gavril eu m-am mai dus odată la Boboiești. Și Duminică sau de Sfinții Voievozi ne-am dus iar la Costică Tacu și Maria. Și am venit noaptea de acolo înapoi. Eu mergeam cu Eugenia și Preotul cu preoteasa. Și atunci noaptea a început să ningă și am plecat Luni dimineața așa pe ninsoare și zăpada era de-o palmă. Și m-am udat tot de zăpadă. Iar din fundul pădurii Deleleului m-a luat pe mașină de cale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
meu prea bun și f. cuminte și omănos preotul Mihai Vasiliu din satul Boboești, jud. Neamț. Acela drept că a fost preot, n-avea nici o patimă ci călca drept a preot, în vârstă numai de 58 de ani. Și rămâne preoteasa lui Aglaia și frumoasă și voinică în vârstă numai de 53 de ani, care conducea singură o prisacă de 120 stupi din care 100 sistematici și 20 primitivi. Și nu m-a lăsat soția mea Eugenia și fiica lui să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
lui să mă duc la înmormântare, că era însărcinată și nu știa când va naște. Și la 28 sept.1921, Eugenia soția mea scumpă și dragă naște un băiat pe care l-a botezat cumnatul nostru preotul Vasile Munteanu cu preoteasa Cuța, sora soției mele și i-a pus numele de Mureș și care are acum 50 de ani. Și-i profesor de dansuri naționale la Universitatea din București și stagiar universitar. Am locuit în localul școalei normale din Bogata construit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
îngrijire. La înmormântarea elevului strălucit și deștept și foarte harnic la care n-a fost nimeni de acasă: mamă că nu avea, și tată că nu s-a dus ! A fost la înmormântarea acelui băiat preotul Ion Grosu cu dna preoteasă Elena cu tot ce a trebuit pentru îngropare. Cinste și mare laudă lor ! Preotul Ioan Grosu și dna lui trăiesc în comuna Grajduri, județul Iași. Și la 5 dec.1971 a fost înmormântarea Eugeniei lui Gh.V.Onișoru. A fost mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
plac noilor stăpâni ai societății „povestindu-le epic” viața „și lupta”, ignorând apetiturile lor primitive de laude fără nuanțe și ignorând, mai ales, ferocea concurență care domnea atunci între mai marii zilei, un Miron Constantinescu, Constanța Crăciun, Chivu Stoica, Grigore Preoteasa. Dar exemplele date mai sus sunt de fapt excepții, cei mai mulți dintre „adaptați” au rămas „pe poziții”, încurajați de foruri, bineînțeles, dar și solidarizați între ei de mediocritatea „sclipitoare” a talentului și a nivelului lor intelectual. Prietenii lui Zaharia Stancu, de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
revenit în țară. 63.Șari Mateiu, a revenit în țară. 64.Solomon Gheorghe, a lui Ioncică, stabilit în America. 65.Banciu Matei, al Nefti, stabilit în America. 66.Cânduleț Andrei, al Limului, a revenit în țară. 67.Stoica Aron, al Preotesei, stabilit în America. 68.Stoica Gheorghe, Ăl mic, a revenit în țară. 69.Trântor Ion, a lui Gherase, a revenit în țară. 70.Stoica Pavel, stabilit în America. 71.Stoica Maria, stabilită în America. 72.Boșcă Maria, sora lui Boșcă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
preotului Constantin Victor Tăbăcaru (1856 -1911) și a prezbiterei Caliopia (n. 1860 d. 1928.) Tatăl său este înmormântat în fața bisericii din Toporăști, iar pe mormântul funerar se găsește și un portret în basorelief realizat din bronz de către fiul său sculptor. Preoteasa este înmormântată în cimitirul satului Ivănești. Unul din fiii preotului - Gheorghe (Jorj), a avut o moară în satul Ivănești și altă moară mai mare la intrarea în orașul Vaslui. Era foarte bine cunoscută de toată lumea sub denumirea: « Moara lui Tăbăcaru
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
divorțeze. Am aflat că aceste presiuni erau motivate cu argumente care pretindeau că eu voi fi arestat, că am posibilitatea să mor în închisoare după ce-i voi fi făcut 4-5 copii. Fapt este că la acea vreme partidul comunist cerea preoteselor care lucrau în învățământ să divorțeze, dacă doreau să mai fie acceptate în învățământ. Concluzia celor care-i cereau Martei să divorțeze era: „cu cât mai curând, cu atât mai bine”. În anul 1948 au fost arestați mai mulți studenți
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
în acest timp am cerut, și am fost hirotonit preot și duhovnic pentru a activa cu mai mult folos ca misionar eparhial. Fapt este că până la urmă soția mea a divorțat, iar eu crezând că ea nu vrea să fie preoteasă, am demisionat din cler, pentru a salva familia, care acum era compusă din trei persoane. Se născuse fiica Cristina Doina la 9-ianuarie-1949. În timp ce se derulau tulburările motivelor de divorț, am înțeles de la Părintele Victor Vedeanu de la Ițcani adevărata cauză a
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
care s-a pronunțat împotriva voinței mele din cauza „nepotrivirii de caracter”. În timpul cât am stat la Volovăț, în casa parohială cu părintele paroh Rinaldo Vasiliu, impresionat de drama și de starea mea sufletească, -mi-a spus ca pe un secret doamna preoteasă că- „părintele Vasiliu a mers la Mitropolie la Iași, și a propus, pentru a dezlega drama mea „să mi se dea o bursă și să fac doctoratul în teologie”. Propunera a fost întâmpinată de părintele Vicar mitropolitan Vladimir Pușcaru cu
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
există și nu poate exista un model unic în construcția socialismului». Realismul, luciditatea, spiritul novator caracterizează întreaga activitate a partidului nostru.“ („Inconsistența propagandei antimarxiste și anticomuniste“, Era socialistă, 25 februarie 1988) BOGZA Geo, acad. „În fiecare rând pe care Grigore Preoteasa l-a scris se concentrează, cu puritatea unui fir fierbinte de platină, credința lui neclintită în marea cauză a socialismului. Exemplul lui va însufleți pe toți creatorii de bunuri spirituale, pe toți cei ce muncesc pentru a aduce cât mai
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în marea cauză a socialismului. Exemplul lui va însufleți pe toți creatorii de bunuri spirituale, pe toți cei ce muncesc pentru a aduce cât mai multă lumină și fericire pe aceste vechi pământuri ale patriei noastre.“ (La moartea lui Grigore Preoteasa, 1957) Unul ce a învins odată cu poporul - Petru Groza (nota V. I.) „Istoria timpului nostru în care s-a produs cea mai mare încleștare de forțe din toată durata omenirii i-a dat dreptate doctorului Petru Groza. Această istorie, în fața
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ROMÂNIA LIBERĂ, cotidian apărut la București începând din 28 ianuarie 1943. Inițial este tipărit ilegal, cel dintâi număr editat legal datând din 24 august 1944. În 1945 redactor responsabil este Grigore Preoteasa, apoi Nicolae Bellu. Până în decembrie 1950 poartă subtitlul „Cel mai mare ziar de informație și reportaj”, ulterior devine „Organul Sfaturilor Populare din Republica Populară Română”, iar din 1965 - „Cotidianul Consiliului Național al Frontului Unității Socialiste”. Ca ziar social-politic de stânga
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289316_a_290645]
-
Fruntești din secolul al XVI-lea trebuie să fi fost o comunitate întemeiată temeinic din moment ce avea biseric proprie și preoți care, și în alte documente, apar ca fruntași ai satului, sunt martori în zapisele de vânzare-cumpărare sau vând, cumpără alături de preotesele lor. în afară de preoți și diaconi care trebuiau să cunoască scrisul și cititul din cărțile sfinte în limba slavonă, apoi în limba română, începând cu secolul al XVIIlea, în satul Fruntești erau gospodari care știau carte, scriau singuri acte de vânzare-cumpărare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
scriau singuri acte de vânzare-cumpărare, de danie și diatele (testamente), semnau în scris și aplicau și pecetea proprie, asemenea boierilor. Un document din 18 aprilie 1648, de la domnitorul Vasile Vodă Lupu îl arată pe popa Andronic din Fruntești și pe preoteasa Maria care cumpără de la mai mulți răzeși din Filipeni,pe 20 taleri de argint, părțile de moșie alese „din câmp, din pădure și din vatra satului și din vad de moară și cu livezi și cu arături și cu loc
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
anii domniei tale, întru pace, despre DomnulDumnezeu, amin. Domniei voastre milostiv al nostru pan și binefăcător. Cel mai mică fiu și slugă, Vitolt Mărățeanul. * 7156 (1648) Aprilie 18 Vasile Vodă Lupu dă carte de stăpânire popii Andronică din Fruntești și preotesei sale, pentru cumpărăturile făcute în satul Hilipeni de pe pârâul Dunavăț, de la Arsenie, fiul Cristinei, nepot Moldei și de la Alexa Răspop („bătrânul lui Necoară al Moldei”) și de la unchiul acestuia, Grigore Roico. Textul documentului: 101 „Io Vasile Voevod din mila lui
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Moldei din Hilipeni, de a lui bunăvoie, de nimeni silit și nici asuprit, și a vândut a sa dreaptă ocină și moșie, partea Moldei, un bătrân din satul Hilipeni, pe pârâul Dunavăț. Pe acela l-a vândut popii Andronică și preotesei sale Maria, drept douăzeci taleri de argint, din câmp și din pădure și din vatra satului și din vad de moară și cu livezi și cu arături și cu locă de fânaț și cu tot venitul. și de asemenea, a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui Nicoară al Molnei, drept 9 lei bătuți. Care această parte i-a fost lui de cumpărătură de la Tudosie, fiul lui Pavel al Molnei și de la unchiul lui, Grigore Roico; asemenea a vândut-o mai sus scrisului popii Andronică și preotesei sale. Deci noi, văzând acest zapis de la atâția oameni buni și slugi ale noastre, am întărit popii Andronică și preotesei lui, ca să le fie și de la noi dreaptă ocină și cumpărătură, cu tot venitul. și altul să nu se amestece
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lui Pavel al Molnei și de la unchiul lui, Grigore Roico; asemenea a vândut-o mai sus scrisului popii Andronică și preotesei sale. Deci noi, văzând acest zapis de la atâția oameni buni și slugi ale noastre, am întărit popii Andronică și preotesei lui, ca să le fie și de la noi dreaptă ocină și cumpărătură, cu tot venitul. și altul să nu se amestece. în Iași, anul 7156 (1648) aprilie 18. însuși domnul a poruncit. Todirașcu, mare logofăt. Corlat [a scris]. * /1616 septembrie 1
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ștefan, Nicoară și Marina, iar în secolul al XVII-lea, atât în documentele datate, cât și în cele fără dată, apar tot mai mulți împricinați și martori. Așa, de exemplu, întrun zapisă din 1648, apare popa Andronică din Fruntești, cu preoteasa lui, Maria, și, din Filipeni apar cu numele mică Gherasim și Ionașcu, Andronic, Ion Platon, Iosep bătrânul, Gavril Arsenie, fiul Crâstinei și nepotul Moldei. Aceșștia se adaugă celor menționați în 1641: Gavril Hurdubeiu, Ion Ciubotarul, fiul lui Trif din Filipeni
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]