5,945 matches
-
anumită procedură de modificare a acestora, adică stabilesc: organismul care propune modificarea; organismul care votează propunerea de modificare; majoritatea voturilor cerută pentru adoptarea propunerii de revizuire. Dreptul de a iniția modificarea Constituției are o mare importanță, organismului învestit ca această prerogativă revenindu-i atribuția de a întocmi proiectul de modificare sau cel puțin de a orienta pregătirea acestuia. În regimurile politice autoritare, prerogativa revizuirii revine puterii executive și este prevăzută în textul Constituției<footnote În Constituția României revizuită, se prevede la
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
adoptarea propunerii de revizuire. Dreptul de a iniția modificarea Constituției are o mare importanță, organismului învestit ca această prerogativă revenindu-i atribuția de a întocmi proiectul de modificare sau cel puțin de a orienta pregătirea acestuia. În regimurile politice autoritare, prerogativa revizuirii revine puterii executive și este prevăzută în textul Constituției<footnote În Constituția României revizuită, se prevede la art. 150: (1) Revizuirea Constituției poate fi inițiată de Președintele României la propunerea guvernului, de cel puțin o pătrime din numărul deputaților
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
și nu statornicește separarea puterilor este lipsită de Constituție”. footnote>. 2) Noțiunea de mecanisme de interferență a structurii de guvernare Prin caracterul, rolul și funcțiile care le-au fost conferite de Constituție, instituțiile de guvernare (organele prin care se exercită prerogativele de putere: parlamentul, șeful statului, guvernul și formele și metodele lor de organizare și funcționare) reflectă natura sistemului politic al unui stat, fiind un indiciu pentru caracterul democratic sau totalitar al acestuia. Mecanismele de interferență a structurii de guvernare reprezintă
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
3) O formă de intervenție directă a puterii executive întreprinsă de aceasta asupra celei legislative sunt mesajele adresate periodic de șeful statului parlamentului privind problemele de interes general (președintele României adresează parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale națiunii). D) Prerogativele puterii executive privind finalizarea procesului legislativ Există două căi de intervenție a executivului asupra finalizării procesului legislativ: sancționarea sau promulgarea legilor; dreptul de veto. Sancționarea sau promulgarea legilor izvorăște din doctrina separației puterilor și este un ultim efort al puterii
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
de veto conferit șefului statului în republicile prezidențiale și parlamentare. Dreptul de veto poate fi exercitat și de monarh. footnote>. E) Delegarea legislativă Într-un singur caz este permis ca puterea executivă să se implice efectiv în activitatea legislativă, preluând prerogativele de reglementare primară a relațiilor sociale, care, în mod normal, sunt reglementate doar de puterea legislativă. Asemenea acte sunt decrete-lege, ordonanțe, decrete legislative etc. Acest procedeu este cunoscut în doctrină ca delegarea de legislație și practicat în mod general. Din
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
legislativă. Asemenea acte sunt decrete-lege, ordonanțe, decrete legislative etc. Acest procedeu este cunoscut în doctrină ca delegarea de legislație și practicat în mod general. Din punct de vedere conceptual, „delegarea de legislație” sau „delegarea puterii legislative” este un transfer de prerogative de la parlament către guvern privind adoptarea unui act normativ. Principalul argument adus de adversarii delegării puterii legislative este principiul potrivit căruia, dacă parlamentul deține și exercită o putere delegată de popor, nu ar mai avea vocația de a delega sau
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
alineatului (3). 8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanței. F) Dizolvarea parlamentului Conflictul dintre parlament și guvern este un conflict între prerogativele constituționale ale celor două instituții guvernamentale și se manifestă pe plan intern și în relațiile internaționale. Forma cea mai gravă pe care o poate lua un astfel de conflict este refuzul parlamentului de a acorda votul de încredere guvernului. Soluționarea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
de guvernare. Modalități de acțiune a parlamentului asupra executivului. Categorii tipologice ale structurii de guvernare 1) Modalități de acțiune a parlamentului asupra executivului A) Intervenția parlamentului în formarea executivului și în desemnarea unor înalți demnitari ai puterii executive Trebuie menționată prerogativa parlamentului în republicile parlamentare, de a-l alege și revoca pe președinte. În afară de alegerea și revocarea șefului statului, în unele sisteme constituționale, parlamentul alege și revocă guvernul sau alege prim-ministrul. O formă de participare directă a parlamentului la constituirea
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
acțiunile guvernului și pentru actele acestuia. 1) Categorii tipologice ale structurii de guvernare regimul confuziei puterilor; regimul separației rigide; regimul separației suple sau al colaborării puterilor; regimul semiprezidențial. Regimul confuziei puterilor Constă în deținerea și exercitarea de același organ a prerogativelor constituționale de natură legislativă și executivă. Este posibil ca parlamentul să concentreze, pe lângă prerogativele sale legislative și de control, și atribuții ale puterii executive. Este necesar ca parlamentului să i se confere în mod permanent sau să fie învestit pentru
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
confuziei puterilor; regimul separației rigide; regimul separației suple sau al colaborării puterilor; regimul semiprezidențial. Regimul confuziei puterilor Constă în deținerea și exercitarea de același organ a prerogativelor constituționale de natură legislativă și executivă. Este posibil ca parlamentul să concentreze, pe lângă prerogativele sale legislative și de control, și atribuții ale puterii executive. Este necesar ca parlamentului să i se confere în mod permanent sau să fie învestit pentru o perioadă cu atribuții de natură executivă, având o importanță deosebită. Este vorba despre
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
întregul său față de parlament; învestirea șefului statului cu atribuții minore privind conducerea efectivă. Șeful statului nu-și asumă o răspundere politică, el putând fi sancționat, potrivit unei proceduri speciale, doar pentru anumite fapte: înaltă trădare, violarea Constituției și a legilor; prerogativele constituționale conferite executivului ca, în anumite condiții prevăzute expres și limitativ în legea fundamentală, să dizolve parlamentul. Dizolvarea parlamentului este calea de rezolvare a unui conflict între parlament și guvern. Regimul semiprezidențial Se caracterizează prin alegerea șefului statului prin vot
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
simplu raport de subordonare a cetățeanului față de stat sau, cu alte cuvinte, un raport de dominație exercitat de stat asupra unei persoane. Acest raport există, indiferent de calitatea persoanei care locuiește într-un anumit stat și asupra căreia se exercită prerogativele de comandă. footnote>. Cetățenia română exprimă legătura principală și statornică între statul român și o persoană fizică, în baza căreia aceasta participă la diferite proceduri legale prin care se exprimă voința suverană a poporului și beneficiază de drepturile și libertățile
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
sunt reprezentate în Consiliul European de șefii lor de stat sau de guvern și în Consiliu, de guverne. Acestea, la rândul lor, răspund fie în fața parlamentelor naționale, fie în fața cetățenilor (art. 10 TUE). Potrivit acestui principiu, cetățenii Uniunii au următoarele prerogative: dreptul de a participa la viața democratică a Uniunii. Astfel, deciziile se iau cât mai deschis și cât mai apropiat de cetățeni (art. 10 alin. 3); se dorește formarea conștiinței politice europene și exprimarea voinței cetățenilor Uniunii Europene prin aportul
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
în alegeri footnote>. Regulamentele Camerei interzic formarea de grupuri parlamentare ale unor partide care nu au obținut mandate în urma alegerilor. În prima ședință după constituire, fiecare grup parlamentar își alege un președinte și, după caz, unul sau mai mulți vicepreședinți. Prerogativele grupurilor parlamentare sunt prevăzute în regulamentele celor două Camere. Astfel, grupurile parlamentare: fac propuneri în ceea ce privește stabilirea numărului de deputați sau de senatori care vor fi desemnați în comisiile de validare; fac propuneri de candidați pentru funcția de președinte al Camerei
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
de legiferare (adoptarea legilor) și funcția de control parlamentar exercitat asupra puterii executive. Potrivit art. 61 alin. 1 din Constituție, parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, calitate în care forul legislativ deține prerogativa de a legifera și de a exercita un control politic asupra autorităților executive. În doctrina modernă se consideră că parlamentul are o funcție deliberativă, constând în adoptarea unei poziții sau a unei decizii asupra problemei care a făcut obiectul deliberării
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
trei zile de la publicare sau la data prevăzută în textul ei. B) Funcția de informare Prin intermediul funcției de informare, Camera Deputaților și Senatul, comisiile parlamentare, precum și parlamentarii solicită și primesc datele, informațiile și documentele necesare luării deciziilor, în concordanță cu prerogativele lor constituționale și regulamentare. Sediul materiei este reprezentat de: art. 111 alin.1 din Constituție; art. 170-172 din regulamentul Camerei Deputaților; art. 161-163 din regulamentul Senatului. Articolul 111 alin. 1 din Constituție circumscrie funcția de informare la controlul parlamentar. Regulamentele
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
largă a funcției de informare: dreptul deputaților și senatorilor de a obține „informațiile necesare desfășurării activității lor din partea organelor administrației publice”. Această funcție constă în culegerea, selectarea și prelucrarea de informații, date, documente necesare înfăptuirii de către Camere și parlamentari a prerogativelor lor constituționale și regulamentare. Forma de realizare: petiții adresate de cetățeni sau de organizații sociale; solicitarea de informații de către Camere și comisii parlamentare, întrebări și interpelări adresate membrilor guvernului; activitatea desfășurată în comisii de anchetă; invitarea la ședințele comisiilor a
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
înfăptuită de cele două Camere reunite în ședință comună. Potrivit Constituției, parlamentul: a) acordă votul de încredere guvernului; b) numește membrii Curții de Conturi; c) numește directorul Serviciului Român de Informații; d) în diferite legi speciale sunt prevăzute și alte prerogative ale parlamentului privind numirea în funcții publice; e) numește președintele Consiliului Legislativ și președinții de secții ai acestei autorități publice; f) numește Avocatul Poporului. CURS 10 Actele Parlamentului. Statutul deputaților și senatorilor. 1) Actele Parlamentului României A) Considerații generale. Categorii
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
în caz de demisie; în caz de incompatibilitate; în cazul pierderii drepturilor electorale; în caz de deces. Protecția constituțională și regulamentară a mandatului parlamentar Pe durata mandatului, deputații și senatorii se bucură de independență față de celelalte structuri statale și exercită prerogativele autorității publice. De aceea, mandatul lor este protejat constituțional. Rolul protecției este de a garanta parlamentarilor deplina libertate în exercitarea mandatului. Protecția se realizează prin: a) regimul de incompatibilitate; b) imunitatea parlamentară; c) independența opiniilor; d) indemnizație. Incompatibilitățile (art. 71
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
funcția jurisdicțională cu funcția legislativă). Prin cumularea mandatului parlamentar cu orice funcție publică de autoritate sau chiar cu o funcție privată, ipotetic stabilită printr-o lege specială, deputatul sau senatorul ar putea intra la un moment dat în conflict cu prerogativele și obligații sale parlamentare<footnote G. Iancu, Drept constituțional și instituții politice, ediția a doua, Editura C.H. Beck,București, 2011, p. 491. footnote>. În art. 71, alin. 1, Constituția prevede că nimeni nu poate fi, în același timp, deputat și
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
rezultatul receptării în sistemul constituțional românesc a modelului de alegere a șefului statului în sistemele prezidențiale, precum și a modalităților de răspundere politică a guvernului față de puterea legislativă, caracteristice regimurilor politice parlamentare. Președintele României face parte din puterea executivă și întrunește prerogativele esențiale ale acestei puteri ce revin și șefului statului. Puterea executivă este repartizată echilibrat între șeful statului și guvern. În sistemul constituțional românesc, instituția prezidențială și guvernul au legitimități diferite și provin din voințe politice diferite <footnote C. Ionescu, op. cit
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
promulgare, cât și cu atribuții de control concret, a posteriori, pe cale de excepție, cu privire la legile și ordonanțele în vigoare. Pe lângă aceste atribuții, a căror exercitare reprezintă circa 95% din întreaga activitate a Curții Constituționale, Constituția din 1991 prevedea și alte prerogative limitativ prevăzute, și anume: controlul a posteriori asupra constituționalității regulamentelor parlamentare; supravegherea respectării procedurii de alegere a președintelui României și confirmarea rezultatelor sufragiului; constatarea existenței împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcției prezidențiale; avizul consultativ asupra propunerii de suspendare din
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
ivit între autoritatea judecă torească, reprezentată în cauză de Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de-o parte, și Parlamentul României și Guvernul României, pe de altă parte, generat de modul în care instanțele judecătorești înțeleg să-și exercite prerogativele constituționale în soluționarea anumitor litigii, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială, prin crearea de norme juridice, prerogativă care aparține parlamentului și în anumite situații, strict delimitate de Constituție, guvernului. Această nouă atribuție conferă Curții rolul de arbitru
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
Parlamentul României și Guvernul României, pe de altă parte, generat de modul în care instanțele judecătorești înțeleg să-și exercite prerogativele constituționale în soluționarea anumitor litigii, având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială, prin crearea de norme juridice, prerogativă care aparține parlamentului și în anumite situații, strict delimitate de Constituție, guvernului. Această nouă atribuție conferă Curții rolul de arbitru în disputele dintre organele constituționale. În lipsa altor precizări, credem că aceste conflicte pot avea ca obiect numai contestarea competenței, a
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]
-
care aparține parlamentului și în anumite situații, strict delimitate de Constituție, guvernului. Această nouă atribuție conferă Curții rolul de arbitru în disputele dintre organele constituționale. În lipsa altor precizări, credem că aceste conflicte pot avea ca obiect numai contestarea competenței, a prerogativelor autorităților publice implicate, precum și situațiile în care s-ar pune problema unor ingerințe care înfrâng principiul constituțional al separației puterilor. Este de observat grija legiuitorului de a evita, pe cât posibil, implicarea Curții Constituționale în domeniul politic, prin dubla calificare a
Bazele constituționale ale administrației publice by Crina Ramona Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/219_a_361]