7,015 matches
-
nu au vrut să aștepte. Ei au recurs la o nouă modificare a marxismului potrivit căreia o națiune avea posibilitatea să sară peste una din fazele evoluției istorice. (...) Această nouă doctrină spulbera realmente misticismul legat de materialismul dialectic și de pretinsa descoperire marxistă a legilor inexorabile ale evoluției economice a omenirii"1090. Fazele istorice despre care amintește autorul citat și care sunt permanent vehiculate de către ideologia marxistă sunt: comuna primitivă, sclavagismul, feudalismul, capitalismul, socialismul, comunismul 1091. Fiecare dintre acestea se constituie
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
de întâmpinare, semnează cronici literare, reunite în două volume, Aproximații critice (debut editorial, 1970) și Reacții critice (1973). În această ipostază, înțelege abordarea literaturii ca o „formă a pasiunii”, de unde înclinația către fraza polemică, punitivă, îndreptată mai ales către derapajele pretins novatoare. SCRIERI: Aproximații critice, Iași, 1970; G. Ibrăileanu, București, 1971; B.P. Hasdeu, Iași, 1972; Reacții critice, Iași, 1973; Lecturi posibile (T. Maiorescu, G. Ibrăileanu), Iași, 1978; Mihai Eminescu. Interpretări, I-II, Iași, 1982-1986; Clasici și moderni, București, 1987; Eminescu tânăr
DRAGAN-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286843_a_288172]
-
erau în afara realității. În vremea lui Mihail VIII, Bizanțul nu mai deținea controlul politic la nordul Dunării, doar câteva fortificații izolate, stăpânirea reală fiind preluată de către mongoli. Cu toate acestea, o dominație nominală a Imperiului asupra unor teritorii întinse era pretinsă și recunoscută, uneori, în relațiile externe. În virtutea pretențiilor asupra unor foste teritorii ale Bizanțului, în 1263, împăratul Mihail VIII a acordat turcilor selgiucizi (sau oguzi), refugiați din sultanatul de Iconium în urma invaziei mongolilor hulaguizi în estul Asiei Mici, dreptul de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
numai numele"? Iorga îl considera pe Basarab cuman, nu doar cu numele, dar n-a afirmat-o explicit. El precizează: Băsarabă n-ar putea fi confundat cu "personalitatea legendară" (?), intrată așa de adânc în conștiința populară, a lui "Negru Vodă", "pretins descălecător", venit din Făgăraș. Dar el nu spune că Negru Vodă ar putea fi "confundat" (sinonim) cu Thocomerius, Iorga fiind convins că întemeietorul n-ar putea fi decât român sud-carpatic! Tot el adaugă: legenda lui Negru Vodă n-are nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
tensiune continuă a spiritului critic, o pornire de maliție, ațâțată de priveliștea ridicolelor de tot soiul. Intenționa să alcătuiască un ciclu de „studii fizico-psihologice naționale” - Moftangii și moftangioaice. În Rromânul, Rromânca, Savantul sunt persiflate șovinismul, snobismul, imoralitatea femeii, găunoșenia unor pretinși oameni de știință. Chiar dacă acest ciclu nu s-a realizat, opera întreagă a lui C. mișună de asemenea „moftangii”. În „Ghimpele”, „Claponul”, „Moftul român”, unde îi apar cronici satirice, fanteziste, literare, scriitorul își caută cu înfrigurare uneltele, recurgând la formule
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
piciorului) - simptomele nu au evoluția neurologică normală (de pildă, zona paralizată se întinde doar până la încheietura mâinii sau la gleznă, ceea ce este imposibil din punct de vedere anatomic). De asemenea, simptomele conversiei nu sunt consecvente, pacientul putându-și mișca membrul pretins paralizat atunci când nu e atent. DSM-IV-TR sugerează, de asemenea, câteva trăsături asociate care reprezintă variațiile extreme ale reacției unui individ la pierderea unei funcții: de la belle indifférence (lipsa de preocupare pentru simptome) până la afișarea simptomelor într-un mod teatral sau
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Dar expresia lui rămânea simplă și loială, ca a îndrăzneților exploratori din ilustrațiile cărților noastre de Jules Verne. În plus, bătrânul acela cu barbă lungă și albă nu avea pe atunci decât patruzei și opt de ani... Cât despre Albertine, pretinsa victimă a moravurilor burgheze, ea avea să se afle puțin după aceea pe marginea alunecoasă a unei gropi deschise în care zburau deja primele lopeți de pământ. Avea să se zbată cu atâta violență între mâinile care o țineau, să
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
prins din zbor numele personajului pe care tocmai îl evocase, am început să vorbesc. Ioan fără de Frică și rușinoasele lui cârdășii cu englezii. Pariul, în care măcelarii, deveniți „revoluționari”, erau stăpâni și îi masacrau pe dușmanii din Burgundia sau pe pretinșii dușmani. Și regele nebun. Și spânzurătorile din piețele pariziene. Și lupii care dădeau târcoale în cartierele mărginașe ale orașului devastat de războul civil. Și trădarea de neînchipuit comisă de Isabeau de Bavaria, care l-a urmat pe Ioan fără de Frică
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
fixe, obsesive, cu treceri spre psihopatia paranoidă și spre nevroza ipohondrică. Hiperperseverentul are idei proprii despre boala lui, pe care caută să și le impună; pacientul este câteodată omul care luptă pentru „drepturile” sale (de exemplu, o pensie pentru o pretinsă invaliditate). 4.Firea nestăpânită este dominată de către impulsurile momentane, ceea ce contrastează aparent cu gândirea greoaie de o exagerată amănunțire, până la pedantism. Actele impulsive pot fi violente. Firea nestăpânită este frecvent întâlnită în copilărie, se agravează la pubertate. Pacientul este irascibil
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
modernizeze „Lumea a treia” comportă nenumărate discuții. Problema nu o constituia capitalismul și nici absența capitalului fizic, cum s-a constatat ulterior. Dimpotrivă. Modelele de inginerie socială și credința în „religia” planificării economice centralizate au structurat viziunea dezvoltării într-o pretinsă știință specifică - Economia dezvoltării. Studiul contextului postbelic este important din cel puțin două motive: riscul de a repeta istoria unei teorii eșuate; nevoia de a surmonta retorica politică a importanței resurselor umane. Una din multele evoluții care s-au petrecut
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
este necesară o teorie economică separată. Modelele dezvoltate în acest scop au fost larg aclamate până ce a devenit evident că ele sunt cel mult curiozități intelectuale. Reacția unor economiști a fost să se orienteze spre explicații sociale și culturale pentru pretinsa performanță economică precară a țărilor cu venit scăzut. O a doua greșeală este neglijarea istoriei economice. Înțelegerea experienței și a realizărilor oamenilor săraci poate contribui mult, în timp, la înțelegerea problemelor țărilor cu venit scăzut, în prezent. Acel fel de
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
progresul material se va produce, exceptând situația reprimării prin acțiuni externe. Prezența determinanților favorabili servește atât pentru a genera fonduri pentru investiții, cât și pentru a susține utilizarea lor productivă. În contrast cu majoritatea covârșitoare a studiilor asupra țărilor subdezvoltate, care căutau pretinse cauze obiective (resurse naturale, acumularea de capital, investiții publice de mare anvergură, transfer de tehnologie etc.), Peter Bauer analizează calitățile și motivațiile individuale. „În activitățile intelectuale, artistice, politice și atletice, realizările depind clar de calitățile și motivațiile personale. Această conexiune
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
ACTUL AL TREILEA RAREȘA BOIERII DIN SUCEAVA ANTIM ARBORE portar al Sucevei OSTATECI MARIA Lacul Brateș. Petre trist, foarte trist. Din valurile vremii. N-ascultă de nici o mângâiere a mitropolitului. SCENA A DOUA Direptatea din Suceava. Se dă citire unei pretinse * hârtii pe care se recunoaște scrierea * mitropolitului Antim. Turburare și fierbere. Candidatura. Arbore *** fala * în *** dreptate. Eu sânt stăpân aci, nu voi! Eu sânt cânele păzitor. Iată un bătrân, un mort de metropolit. Antim - un spectru. Sânt viu, fraților. Dar
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de speranță în el, pentru că - susțineau ei - multe prorocii ar fi răsărit în mijlocul lor chiar cari le prevestise de mult venirea unui om ce-i va mântui de nevoile lor. Ei nu se mulțămiră numai teoreticește de-a vedea în pretinsul Lachanas un mijloc de apărare contra relelor lor, ci-l rugau fierbinte pe împăratul să elibereze pe acest om și să li-l trimită lor în fruntea unei oștiri romeice, ca să-i sprijine și să-i apere, de vreme ce încrederea lor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
harnic în al doilea an următor (1412). Mircea reînnoiește legământul Polonia. Neștiindu-se la ce capăt o să iasă criza din casa domnitoare cu a Osmanilor și având în vedere tenacitatea regelui Ungariei, Sigismund, care amâna numai, dar nu desista la pretinsele sale drepturi asupra Valachiei, iar perspectiva unui ajutor osmanic la caz de nevoie fiind problematică și neputîndu-se câștiga decât iarăși cu prețul propriei neatârnări, Mircea hotărî să-și întărească vârtutea prin atragerea unei a treia puteri însemnate. Deci la 17
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
îndoirea arcului pe suprafață-i (natura tezelor sintetice apriori) și dintr-asta se poate da sama sigură asupra cuprinsului și hotărnicei sale. Afară de această sferă (tărîmul experienței) nimic nu poate fi pentru ea obiect, ba chiar întrebările asupra unor asemenea pretinse obiecte ating numai principie subiective despre (determinarea) regularea prese tot a raporturilor cari pot proveni înăuntrul acestei [sfere] între noțiunile rațiunei. Suntem într-adevăr în posesia unor cunoștințe sintetice apriori, ceea ce se vede din principiele minții (Verstandesgrundsatze) cari anticipează esperiența
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
închipuite toate principiele pretinse apriori ale lor și au găsit că ele nu sânt decât un obicei născut din experiență și din legile ei și că ar fi niște reguli numai empirice, prin urmare întîmplătoare, cărora li arogăm pe nedrept pretinsa lor necesitate și generalitate. În susținerea acestei teze stranie el se referea la principiul (Grundsatz) generalminte recunoscut al raportului între cauză și efect. Fiindcă nici o putere a minții nu ne poate duce de la noțiunea unui obiect la existența unui altceva
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vin sofismele acelea cari pretind că legile vechi sânt irevocabile și înlănțuiesc posteritatea pentru de-a pururea; apoi acelea care se razimă pe opinia numărului celui mare, ca peremptorie; acelea cari speculează asupra efectelor unei umilinți afectate sau a unei pretinse superiorități față cu adversarul lor sau cu măsura propusă. O a treia categorie cuprinde sofismele numite dilatorii, întru cât tind a amâna examenul propunerilor de reformă pe cari n-au reușit a le face să se respingă hic et nunc
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numea chiar Afyon-karahisar. Turcii obișnuiau să numească afionul, tutunul, cafeaua și vinul „cele patru coloane ale cortului voluptății”. „Musulmanii - spune Lazăr Șăineanu - au o mare pasiune” pentru afion, care se bea dizolvat în vin, rachiu sau cafea „spre a provoca pretinse [sic !] sensațiuni voluptoase și visiuni nălucitoare” (123, p. 217). Pentru turci, „visiunile nălucitoare” și „sensațiunile voluptoase” datorate consumului de opium nu erau câtuși de puțin „pretinse”, cum scria Șăineanu. În 1546, naturalistul francez Pierre Belon nota următoarele : Nu există turc
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pentru afion, care se bea dizolvat în vin, rachiu sau cafea „spre a provoca pretinse [sic !] sensațiuni voluptoase și visiuni nălucitoare” (123, p. 217). Pentru turci, „visiunile nălucitoare” și „sensațiunile voluptoase” datorate consumului de opium nu erau câtuși de puțin „pretinse”, cum scria Șăineanu. În 1546, naturalistul francez Pierre Belon nota următoarele : Nu există turc care să nu cheltuiască ultimul ban spre a-și cumpăra opium, pe care-l poartă asupra sa în timp de pace și de război. Ei mănâncă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a și face. În urma lovirii de stat din Bulgaria, șefii liberalilor de acolo, d-nii Slaveicof, Zancov și Caravelov, au de gând a trece în București și a lucra de aci în senzul ideilor lor. Generalul Ernroth sosește la București cu pretinsa misiune de-a se înțelege cu guvernul român asupra opririi liberalilor de-a înscena din România vo mișcare în contra guvernului bulgar. În august are loc întrevederea de la Gastein între împăratul Austriei și al Germaniei. Contele Andrassy sosește la Sinaia și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Austriei și al Germaniei. Contele Andrassy sosește la Sinaia și e primit în mod foarte simpatic. I se atribuie călătoriei lui intenția de-a câștiga consentimentul României pentru anteproiect. În același timp foile ungurești fac un zgomot infernal asupra unei pretinse încălcări de granițe ce-ar fi avut loc la Sîn-giorgiu din comitatul Trei Scaune din săcuime. Comisia de graniță constată o eroare de 3500 pași, rezultată din deosebirea între două documente de graniță din a. 1792, și conflictul se aplanează
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
adresat Regelui cu ocaziunea Anului Nou de către d. ministru de interne Rosetti, citim: "Romînii... cu iubire și cu credință crescînde" Forma aceasta de crescândă, crescânde nu există în limba noastră românească, ea este curat maimuțărie după franțuzește, introdusă de oarecari pretinși literați. Greșeli de felul acesta sunt foarte multe și ar fi de dorit ca, cel puțin în foaia oficială, să nu se mai repete, căci șeade rușine. Ar fi fost mai bine ca cei de la.. Războiul" să fi tăcut! Si
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
avut nevoie să le facă decât pentru a-și procura lemne și pășune, ci dările cătră stat, cătră comună, cătră județ, cari se traduceau în bani împrumutați, iar aceștia în muncă? De ce nu se ține seamă că pensiile reversibile pentru pretinse merite politice și naționale trebuiesc plătite de undeva și de cineva și că ele apasă în ultima linie pe producător și anume pe producătorul de căpetenie, pe țăran? Lovitura de stat de la 1864 a avut o generoasă intenție, dar a
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu știe franțuzește, pe când d. Filibiliu, numai român fiind, știe perfect limba aceasta, de vreme ce nu și-a pierdut vremea prin prăvălii de mărunțișuri și de pălării de paie. E drept, e o exigență a mai bunei instrucțiuni publice ca mărunțușarul pretins francez, vânzătorul de perii de dinți, de prafuri 72 {EminescuOpXIII 73} și de suliman să înlocuiască pe învățătorul român care-și înțelege profesiunea. E asemenea firesc lucru ca d. Urechia, a cărui poziție atârnă de satisfacerea caracudei roșie, să se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]