7,932 matches
-
majorării ratei de dobândă variabilă. Întrucât obligația lunară de plată (rata lunară) constă din capital plus dobândă, rezultă că o creștere cu 50% a ratei lunare trebuie să fie determinată de creșterea dobânzii cu cel puțin același cuantum procentual. Această prezumție valorifică în latura sa de consistență valorică două aspecte: ponderea dobânzii în cadrul obligației lunare de plată și, corelativ acesteia, creșterea cu minimum 50% a dobânzii, care duce la creșterea cu cel puțin 50% a ratei lunare. Aceasta este condiția
DECIZIA nr. 597 din 5 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298189]
-
veniturilor Se va completa Anexa "Prognoza veniturilor" cu vânzările cantitative și valorice previzionate trimestrial în primii doi ani de activitate (anul 1 și 2 de implementare) după care anual pentru anii 1-5 de funcționare. În cadrul acestei secțiuni se detaliază prezumțiile (pentru o mai buna înțelegere de către persoanele care citesc proiectul) care au stat la baza realizării previzionării: – gradul de utilizare a capacității de producție și modul cum evoluează acesta în timp (dacă e cazul); se va estima producția fizica
GHIDUL SOLICITANTULUI din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298901]
-
Se va completa Anexa "Prognoza cheltuielilor" cu valorile previzionate pe categorii de cheltuieli trimestrial în primii doi ani de activitate (anul 1 și 2 de implementare) după care anual, pentru anii 1-5 de funcționare. În cadrul acestei secțiuni se detaliază prezumțiile (pentru o mai buna înțelegere de către persoanele care citesc proiectul) care au stat la baza realizării previzionării: – urmăriți corelarea informațiilor furnizate aici cu cele menționate în celelalte secțiuni ale planului de afaceri; ... – corelarea dintre cheltuielile previzionate și capacitatea de
GHIDUL SOLICITANTULUI din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298901]
-
anexele cu datele privind fluxurile de numerar aferente proiectului pe perioada implementării ( anexele 7.7 și 7.8 vezi atenționarea de mai jos desfășurate lunar) și pentru o perioada de 5 ani de funcționare - anexa 7.9 . În cadrul acestei secțiuni se detaliază prezumțiile (pentru o mai buna înțelegere de către persoanele care citesc proiectul) care au stat la baza realizării previzionării : – valoarea cheltuielilor efectuate înaintea semnării contractului de finanțare (de ex: consultanta, asistența tehnica etc.) va fi inclusă în prima luna a anului
GHIDUL SOLICITANTULUI din 29 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298901]
-
dovedită vreo vinovăție în producerea insolvenței; (ii) au o formulare care conduce la interpretări total opuse chiar în ceea ce privește aplicarea acestora de către instanțele judecătorești. Prin urmare, cele învederate conduc la concluzia că normele criticate sunt contrare principiului prezumției de nevinovăție, dreptului la apărare și dreptului la un proces echitabil, în componentele sale. ... 6. Tribunalul Dolj - Secția a II-a civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care, ținând seama de jurisprudența Curții Constituționale și a
DECIZIA nr. 699 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299939]
-
a Drepturilor Omului în materia principiilor menționate în susținerea excepției, arată că dispozițiile art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014 sunt constituționale, întrucât, în interpretarea și aplicarea dispozițiilor criticate, judecătorul-sindic nu pronunță o hotărâre în baza prezumției de cauzalitate între faptă și prejudiciu, ci are obligația, potrivit prevederilor art. 22 din Codul de procedură civilă, să stabilească situația de fapt în baza unui probatoriu complex - dezbaterea asupra tuturor împrejurărilor cauzei, prezentarea apărărilor și susținerea părților - și numai
DECIZIA nr. 699 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299939]
-
au făcut să dispară unele documente contabile sau nu au ținut contabilitatea în conformitate cu legea. În cazul nepredării documentelor contabile către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atât culpa, cât și legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu se prezumă. Prezumția este relativă; ... ... 11. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 21 - Accesul liber la justiție, ale art. 23 alin. (11) cu privire la principiul prezumției de nevinovăție și ale art. 24 - Dreptul la apărare. De
DECIZIA nr. 699 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299939]
-
și legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu se prezumă. Prezumția este relativă; ... ... 11. În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 21 - Accesul liber la justiție, ale art. 23 alin. (11) cu privire la principiul prezumției de nevinovăție și ale art. 24 - Dreptul la apărare. De asemenea, se menționează art. 6 cu privire la dreptul la un proces echitabil și la prezumția de nevinovăție din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și
DECIZIA nr. 699 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299939]
-
21 - Accesul liber la justiție, ale art. 23 alin. (11) cu privire la principiul prezumției de nevinovăție și ale art. 24 - Dreptul la apărare. De asemenea, se menționează art. 6 cu privire la dreptul la un proces echitabil și la prezumția de nevinovăție din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și Declarația Universală a Drepturilor Omului. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014 au mai
DECIZIA nr. 699 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299939]
-
a încălcat o obligație contractuală. În acest sens sunt și prevederile criticate în cauză, potrivit cărora, în cazul nepredării documentelor contabile către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atât culpa, cât și legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu se prezumă, prezumția fiind relativă. ... 15. Cu privire la fapta prevăzută de art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014, prin Decizia nr. 370 din 3 iunie 2021, precitată, paragrafele 24 și următoarele, Curtea a reținut că aceasta se referă la
DECIZIA nr. 699 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299939]
-
fiscal. Astfel, potrivit art. 169 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 85/2014, criticat în speță, în cazul nepredării documentelor contabile către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atât culpa, cât și legătura de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu se prezumă. Prezumția este relativă și poate fi răsturnată prin orice mijloc de probă admis de lege. Referitor la acest caz de angajare a răspunderii persoanelor care au contribuit la insolvența debitorului, Curtea a reținut că prezumția de existență a culpei și a
DECIZIA nr. 699 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299939]
-
dintre faptă și prejudiciu se prezumă. Prezumția este relativă și poate fi răsturnată prin orice mijloc de probă admis de lege. Referitor la acest caz de angajare a răspunderii persoanelor care au contribuit la insolvența debitorului, Curtea a reținut că prezumția de existență a culpei și a legăturii de cauzalitate dintre faptă și prejudiciu există numai în ceea ce privește faptele ilicite comise după intrarea în vigoare a Legii nr. 85/2014, cu respectarea art. 15 alin. (2) din Constituție. ... 17. Totodată
DECIZIA nr. 699 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299939]
-
judiciare contradictorii cu privire la atragerea răspunderii pentru neținerea contabilității atunci când administratorul social nu a predat documentele contabile. Aceasta întrucât, chiar dacă și în vechea reglementare opinia majoritară era în sensul antrenării răspunderii, concluzia se întemeia însă pe o prezumție judecătorească. În noua reglementare, prezumția este una legală, astfel încât, în cazul nepredării documentelor contabile către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atât culpa, cât și legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu se prezumă. Prezumția este relativă, astfel încât autorul
DECIZIA nr. 699 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299939]
-
atragerea răspunderii pentru neținerea contabilității atunci când administratorul social nu a predat documentele contabile. Aceasta întrucât, chiar dacă și în vechea reglementare opinia majoritară era în sensul antrenării răspunderii, concluzia se întemeia însă pe o prezumție judecătorească. În noua reglementare, prezumția este una legală, astfel încât, în cazul nepredării documentelor contabile către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atât culpa, cât și legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu se prezumă. Prezumția este relativă, astfel încât autorul faptei o poate răsturna prin
DECIZIA nr. 699 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299939]
-
se întemeia însă pe o prezumție judecătorească. În noua reglementare, prezumția este una legală, astfel încât, în cazul nepredării documentelor contabile către administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar, atât culpa, cât și legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu se prezumă. Prezumția este relativă, astfel încât autorul faptei o poate răsturna prin predarea contabilității. Pentru ca nerespectarea prevederilor referitoare la evidența contabilității să atragă răspunderea pentru intrarea în insolvență, Curtea a reținut ca fiind necesară dovedirea existenței prejudiciului, a culpei și a
DECIZIA nr. 699 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299939]
-
între fapta administratorului și insuficiența activului, nu sunt suficiente existența faptei de a nu ține o contabilitate periodică și nerespectarea dispozițiilor legale, fără a se concretiza modul în care această faptă a dus la insuficiența activelor. Indiferent dacă este instituită prezumția că nu a fost ținută contabilitatea în conformitate cu legea, pentru atragerea răspunderii este necesară probarea faptului că neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de legea contabilității a contribuit la starea de insolvență. Nedepunerea documentelor cerute de lege nu este echivalentă cu neîntocmirea
DECIZIA nr. 699 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299939]
-
documentelor cerute de lege nu este echivalentă cu neîntocmirea contabilității sau cu întocmirea acesteia cu nerespectarea legii. În orice caz, este necesară mai întâi dovada certă a săvârșirii faptelor referitoare la ținerea contabilității și apoi a caracterului lor ilicit, aplicarea prezumției relative referitoare la culpă și legătura de cauzalitate fiind ulterioară. Curtea subliniază însă că aceste aspecte nu intră în sfera atribuțiilor instanței de contencios constituțional, ci rămân la latitudinea instanței competente, întrucât administratorul judiciar ori, după caz, lichidatorul judiciar, ori
DECIZIA nr. 699 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299939]
-
sau lichidatorul judiciar, atât culpa, cât și legătura de cauzalitate între faptă și prejudiciu se prezumă relativ. Faptul că administratorul social sau lichidatorul judiciar nu a pus la dispoziția practicianului evidența contabilă, în temeiul obligației legale care îi incumbă, generează prezumția relativă că evidența contabilă nu s-a ținut, fiind necesar și suficient ca persoanele a căror răspundere se angajează să fi contribuit la starea de insolvență a debitorului. Curtea a precizat că autorul faptei poate însă să răstoarne prezumția de
DECIZIA nr. 699 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299939]
-
generează prezumția relativă că evidența contabilă nu s-a ținut, fiind necesar și suficient ca persoanele a căror răspundere se angajează să fi contribuit la starea de insolvență a debitorului. Curtea a precizat că autorul faptei poate însă să răstoarne prezumția de neținere a contabilității prin predarea către practicianul în insolvență a documentelor contabile. ... 20. De asemenea, având în vedere soluția legislativă în discuție care s-a regăsit într-o formă parțial similară în dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006
DECIZIA nr. 699 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299939]
-
dispozițiile art. 138 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, prin Decizia nr. 1.312 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 21 decembrie 2011, Curtea a reținut că aceste prevederi nu instituie prezumția de culpă a persoanei a cărei răspundere se solicită să fie stabilită, ci prevăd în concret natura faptelor păgubitoare pentru societatea comercială debitoare care pot antrena răspunderea unor persoane din organele sale de conducere dacă au contribuit la ajungerea acesteia
DECIZIA nr. 699 din 19 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299939]
-
2016), instanța de contencios constituțional a reamintit „caracterul erga omnes și pentru viitor al deciziilor sale, prevăzut la art. 147 alin. (4) din Constituție. Aceasta înseamnă că, pe toată perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumția de constituționalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privința cauzelor definitiv soluționate până la data publicării sale, aplicându-se, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanțelor de judecată [a se vedea Decizia nr. 895 din
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
o lege sau ordonanță declarată neconstituțională, acestea reprezintă o facta praeterita, de vreme ce cauza a fost definitiv și irevocabil soluționată (...); din momentul introducerii cererii în instanță și până la soluționarea definitivă a cauzei, norma incidentă a beneficiat de o prezumție de constituționalitate, care nu a fost răsturnată decât ulterior pronunțării hotărârii prin care s-a tranșat în mod definitiv litigiul, astfel că „incidența deciziei de admitere a instanței de contencios constituțional într-o atare cauză ar echivala cu atribuirea de
DECIZIA nr. 43 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/272141]
-
voință a unui număr însemnat de elevi cu privire la înscrierea la concursul de admitere organizat de o unitate de învățământ va reprezenta o certificare a unor standarde ridicate de calitate în ceea ce privește actul educațional, cu consecința instituirii prezumției netemeinice că restul unităților de învățământ liceal, care nu doresc organizarea concursului de admitere sau față de care nu își manifestă intenția de înscriere un număr suficient de elevi, nu prezintă aceleași garanții de calitate. În aceste condiții, discriminarea instituită
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
pct. 1 din anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 856/2020 nu pot fi primite la soluționarea cererii de suspendare, sub pretextul că se tinde la înfățișarea cazului bine justificat, întrucât până la anularea sa actul administrativ se bucură de prezumția de legalitate. În caz contrar s-ar anticipa soluția ce va fi dată pe fondul cauzei, ceea ce ar contraveni dispozițiilor art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004. În acest context, potrivit doctrinei și jurisprudenței, nu se poate vorbi
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]
-
dispozițiilor art. 14 și 15 din Legea nr. 554/2004. În acest context, potrivit doctrinei și jurisprudenței, nu se poate vorbi despre un caz bine justificat decât în situația în care din împrejurările cauzei rezultă o îndoială puternică și evidentă asupra prezumției de legalitate pe care se fundamentează caracterul executoriu al actului administrativ. În jurisprudența sa constantă, Secția de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți a reținut că, pentru conturarea cazului temeinic justificat care să impună suspendarea unui act administrativ, instanța
SENTINȚA nr. 124 din 14 decembrie 2020 () [Corola-llms4eu/Law/274792]