1,573 matches
-
aprofundate: Întemeierea ființei prin cuvânt; Inteligență este arta de a ști ce să faci cu inteligență; Omul nu este nimic În afară de ceea ce educația scoate din el; Împrospătarea acordului Între cercetare și gustul pentru celebritate; Itinerarii de admirație prin mediul personalităților pricepute să exprime existența În opere de artă; Dezvoltarea cunoașterii prin știință și inovarea practicii prin invenție; Mișcarea contrastelor dintre lumea reală și imaginația În circuit deschis În universul copilăriei; Nonconformismul că o trecere dincolo de experiențele cunoscute; O luptă de fond
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
vedea lumina zilei al patrulea copil, din cei 8, al familiei Gheorghe și Tinca Gugiuman, primind, prin botez, numele de Ion, nume specific românesc ce vine din adâncurile istoriei. Din moși-strămoși, înaintașii s-au ocupat cu agricultura, caracterizați ca oameni pricepuți, harnici, cinstiți și cu credința în Dumnezeu. Tatăl său, Gheorghe, era primul fiu a unei familii din cartierul Răiești, iar mama, Tinca, era fiica cea mai mică a unor gospodari din cartierul Plopeni, pe atunci ambele sate distincte de oraș
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
oamenii inteligenți care nu sunt de acord cu asta.” Montaigne 682. „Trebuie să răsfoiești tot felul de autori, atât vechi cât și noi, și străini și francezi, ca să vezi despre ce tratează și cât de diferit.” Montaigne 683. „Un cititor priceput descoperă deseori în scrierile altcuiva alte perfecțiuni decât acelea intenționate de autor și de care el nu și-a dat seama și găsește sensuri mai bogate.” Montaigne 684. „Iată o carte slabă: după prima lectură se golește și goală rămâne
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
și a filmului turneului, făcut în 1991 (Madona: Truth or Dare), de albumul Erotica din 1992, de cartea Sex și de spectacolul "Girlie" din 1993, Madona a fost recunoscută drept un superstar de primă mărime și chiar drept "cea mai pricepută femeie de afaceri a Americii". Mecanismul publicitar și de marketing care a susținut-o a continuat să reverse asupra publicului șuvoaie de reclamă într-un ritm susținut, publicul fiind ca urmare fascinat de orice detaliu referitor la viața ei. Probabil
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
și n-a dat cei trei sute de lei. (Id., ibid., foiletonul LI, AD., nr. 11 930, 21 ianuarie 1923, p. 2.) Pasaj eliminat: Capitala fusese cam neglijată sub ultimii primari liberali. Acum vine în capul comunei un om energic și priceput care transformă complet o parte a orașului. Acesta este Emanuel Protopopescu Pache. Pache - cum i se spunea de către marele public - a fost cel mai însemnat primar pe care l-a avut capitala României. Deși din ministerul d-lui Theodor Rosetti
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
glorie și de fericire”. Joi, 27 octombrie. Regina Maria notează în însemnările ei zilnice: „Toate bune cu Sitta și cu micuțul ei (...). Eu sunt încă îngrijorată, pentru că mă tem că doamna Venert (dr. Manicatide-Venert - n.n.) nu e o dădacă foarte pricepută <...>. Mare bucurie în țară la aflarea veștii că s-a născut Mihai”. Vineri, 28 octombrie. Dificultățile legate de adaptarea Principesei Elena la noua situație au creat o conjunctură generatoare de tensiune, a cărei dizolvare cerea timp și multă răbdare. Nervozitatea
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
sarmale și salate. Completam cu mezelurile (chișcă, tobă și cârnați) de la porcul nostru. Noaptea o făceam albă. Prea erau multe de făcut! Tata se ocupa de tăierea porcului. Venea cu 2-3 străjeri de la primărie și ci măcelarul (un neamț foarte priceput, din Frătăuții Vechi). Scotea ușa de la veranda de la bucătăria de vară și-o așeza pe două lemnare, să aibă stabilitate. Pe ea așeza porcul, pe care-l prindeau c-un juvăț de picior. Măcelarul îl înjunghia la gât c-un
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
se săpa o groapă adâncă, în care se așeza cazanul cu prunele coapte. Dedesubt se dădea foc și cineva trebuia să amestece mereu, cu o lopată lungă și îngustă. Uncheșul Vasile Bida, ne scotea mereu din impas. Era cel mai priceput în fierberea povidlei. Nu pleca de lângă cazan, până nu era gata povidla, cum o vrea el. Trebuia să fie densă, dulce și bine fiartă. Mulți săteni apelau la serviciile lui, când se ocupau de făcut povidlă. Împreună cu el, mama o
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
o foarte strânsă relație de prietenie și rudenie. Ca pensionari, s-au mutat la București, pentru a fi lângă copii, care sunt foarte ocupați cu firma "Flamingo" și cu copiii mici (numai cinci la număr). Oltea, ca bună bunică (și pricepută ca asistent pediatru) se ocupă tot timpul de nepoții ei dragi. Reveca Luminița lucrează ca menager la firma Flamingo Computers SA București. Actualmente, este plecată împreună cu soțul ei Dragoș Ceucă (informatician) și cei trei copii în Anglia, la Londra, unde
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
mai bine cu două bețe ce mi le-a șlefuit anumit. Sâmbătă, la ora patru, am fost prezentă în clopotniță și nu m-am făcut de râs. Am bătut toaca toți trei, pe rând. Gheorghe s-a arătat cel mai priceput. De bucurie, priveam din clopotniță și ne zbenguiam, parcă ne dădeam huța. Mama, care se dădea în vânt după trebi, ieșise în livadă după niște lucernă. Dafina, vecina noastră, a venit la ea și-a îndemnat-o să privească la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Iliuță, Mircea, Ileana, Varvara și Maria). Masa o aranjam în casa cea mare, unde aveam o mobilă adecvată pentru asemenea ocazii (aniversări, hram, botez, nuntă etc.). Aici, aveam pe pereți, de jur împrejur scoarțe de lână în trandafiri, țesute de priceputele unguroaice de la Măneuți. Pe o comodă era așezată cu grijă zestrea noastră (a fetelor): lăicere, covoare, sumani, plapome, chilote, perne mari și mici (cu fluturi). Pe grindar, era atârnat, cât e camera de lungă, un scorțăraș (mai îngust ca celelalte
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
noaji” - gusturile primăverii Primăvara este anotimpul reînnoirii, timpul în care sevele circulă dând imbold plantelor să înmugurească. În această perioadă se găsesc din abundență, legume încărcate de vitamine și oligoelemente, deși majoritatea au un gust amărui. Prin prepararea lor, bucătarii pricepuți pot obține mâncăruri de sezon cu gust plăcut, dar și sănătoase pentru organism, ajutând la detoxifierea lui. Aportul de vitamine regenerează trupul după o iarnă lungă... Primăvara, japonezii caută, întotdeauna, un prilej de a bea sake. Când înfloresc cireșii și
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
în calitate de cap de familie. Atât bărbatul, cât și femeia pun mult suflet în relație, asigurându-le copiilor educația conform normelor morale japoneze. Fiind posesorii unei culturi deosebite, e greu să-i înțelegi pe japonezi din exterior. Sunt foarte muncitori, punctuali, pricepuți, răbdători, perseverenți, amabili, sufletiști și își țin promisiunile făcute, cuvântul dat fiind lege. Ca străin însă, nu poți percepe adevăratele sentimente ale japonezilor, și nici nu poți citi în inima pecetluită a acestora. Pentru un japonez timpul este prețios, de
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
ca să-i poți caracteriza ca popor. Sunt demni, amabili și își țin promisiunile făcute, cuvântul dat fiind lege pentru ei. Niponii mai au încă acel cult al onoarei moștenit de la samurai. „Codul Bushido” se practică și azi. Sunt muncitori, punctuali, pricepuți, răbdători și perseverenți, pun munca pe primul plan, asigurând familiei confortul necesar. Sunt sensibili și sufletiști; pentru ei nu exista cuvântul “nu pot”. Sunt mândri că sunt japonezi, adoră armonia! Ca urmare, evită cearta; dacă ceva nu le place sau
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
gândi el. „Nici n-ai nevoie să lovești cu amândouă mâinile. O mânuiești numai cu o mână, ca pe o apărătoare de muște! Până și un copil ar putea pricinui mari neajunsuri. Orice s-ar spune despre mauri, sunt foarte pricepuți făuritori de arme, poate chiar mai Îndemânatici decât creștinii!“ Totuși, cu toată admirația pentru spada lui Bodo, nu-i scăpa nici una dintre vorbele acestuia și-l asculta cu același interes pătimaș pe care-l punea În tot ce făcea. — Așa
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
fără odihnă. Nu trebuie să te vadă nimeni. Acolo, vei cere să vorbești cu domnul Ludovic, fratele doamnei Rishawa. Îl cunoști și te cunoaște. Vorbește cu el Între patru ochi, trezește-l dacă doarme. Porunca mea este ca cei mai pricepuți oameni pe care-i are să supravegheze fără Încetare drumurile spre Molsheim. Toate drumurile, din toate direcțiile, Înțelegi? Toate direcțiile! Să fie oamenii cei mai pricepuți, astfel ca poimâine, când plecăm spre Molsheim, să știm câți oameni aduc cu ei toți
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
cu el Între patru ochi, trezește-l dacă doarme. Porunca mea este ca cei mai pricepuți oameni pe care-i are să supravegheze fără Încetare drumurile spre Molsheim. Toate drumurile, din toate direcțiile, Înțelegi? Toate direcțiile! Să fie oamenii cei mai pricepuți, astfel ca poimâine, când plecăm spre Molsheim, să știm câți oameni aduc cu ei toți cavalerii care trec Într-acolo, ce arme au. Înțelegi, Haro? Înainte de-a fi ajuns la Întâlnire, să ne spună oamenii lui Ludovic tot ce
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
a mai aflat despre nepoata noastră, știi despre ce-i vorba. E și asta o poveste pe care doresc s-o cunosc numai eu, cred că Înțelegi, părinte. Călugărul Înclină capul, Încuviințând: — Ereticul din Bizanț s-a dus pe Stouff. Priceput cum e, cred că de intrat a intrat el, nădăjduiesc că și-a atins țelul. — Așa deci, e eretic! Cred că e mai bun creștin decât mulți. E un om de bine, părinte, care a salvat vieți omenești, și În
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
-o vreodată pe Adelheid; ea și-a dus cu sine În mormânt taina. * * * Conrad ar fi vrut ca Simeon să rămână la Curte. Vom clădi aici o catedrală cum Încă n-a fost alta și vom avea nevoie de meșteri pricepuți. Rămâi și leagă-ți numele de orașul meu, Îi spuse cioplitorului În piatră. Vei putea trăi În bunăstare, cinstit de toți, așa cum se cuvine unui supus credincios și drept. În principatul meu voi mai clădi și alte orașe, așa că vei
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
nămol vâscos și otrăvitor. Fântâna trebuia urgent curățată și izvoarele desfundate pentru ca apa să-și reia imediat funcția de element vital primordial, în absența căruia tot ce e viu dispare. S-a format o echipă de bărbați tineri, puternici și pricepuți, cărora nu le era străin felul în care se rânește o fântână, și s-a pornit la treabă. Oamenii au muncit mult, cu tragere de inimă și seriozitate. Însă rezultatul, din păcate, nu a fost pe măsura efortului depus. Fie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
încrederii că putem depăși cu bine această încercare. Primele clădiri terminate au fost cele destinate instituțiilor locale. Era firesc. Aici, numărul de muncitori convocați zilnic era de 20-25 pentru fiecare obiectiv în parte. În plus, au fost aduși cei mai pricepuți deportați: nemți calificați în acest domeniu și care erau de profesie constructori. Aceștia răspundeau atât de calitatea lucrărilor efectuate, cât și de încadrarea în termenul impus de autorități. Au luat-o "ab ovo" "de la început" și au ridicat pe o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
La Voie Royale" a lui Malraux "Calea Regală a Suferinței" sau, poate, mai degrabă, "Bulevardul Victoriei Deportaților", al victoriei rațiunii și luminii asupra întunericului. Da. De-a lungul acestei "Căi Regale" se putea vedea, la tot pasul, amprenta omului muncitor, priceput și creator. Era încă o dată depășit, învins și abandonat acel "homo primitivus", în favoarea lui "homo sapiens". Au învins rațiunea, dorința de a trăi, pofta și dragostea de viață. Nu. Noi nu făceam parte din categoria oamenilor cărora Brennus le-ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
buletin, se găseau constructori și meseriași de primă mână, aici erau intelectuali de valoare de care comuniștii aveau o teamă cumplită și pe care planificaseră să-i extermine. Într-adevăr, deportații aceștia erau oameni deosebiți; cu totul deosebiți. Cinstiți, muncitori, pricepuți, sociabili, primitori și veseli; în mai puțin de șase luni de zile, au transformat o părticică din stepa Bărăganului într-o oază înfloritoare, cu multe fântâni, cu apă rece, case frumoase și dichisite pe care toți locuitorii din satele vecine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
și de „Volpare” a lui Ștefan Zweig.” În ce privește Mișu Fotino se sublinia că: „succesul unor comedii ca „Prostul”, „Ginerele domnului prefect”, „Punctul negru” rezidă și în faptul că acesta este nu numai interpretul prețios al rolurilor principale dar și un priceput animator al ansamblurilor de comedie.” Ulterior, când s-a jucat „Mușcata din fereastră” V.I. Popa adresa o scrisoare publicului din Cernăuți mulțumindui, printre altele, pentru că piesa „e o lucrare făcută în Bucovina”, unde a stat 3 ani, rugându-l „s-
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Bucovina - procese istorice și sociale; personalități istorice și culturale bucovinene; critică și istorie literară; poezie-proză, artă, folclor, etnografie, arhiva Bucovinei, aniversări cernăuțene, restituiri, conferințe și recenzii, memorii, evenimente din istoria neamului, cărțireviste bibliografie. Scriu la revistă multe condeie încercate și pricepute, competente. Tiparul executat la Tipografia „ARC” - SRL Bulevardul Preciziei nr.9-11, sector 6, București. * După erorile în serie comise de publicația Septentrion (Rădăuți, anul II, nr.6-7, 1992-1993, p.5 / și Glasul Bucovinei (București Cernăuți nr.3/1994, p.173
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]