2,532 matches
-
exemplu arhanghelii care suflă din buciume, instrumente specifice păstorilor de munte). În interiorul bisericii rețin atenția jilțurile și stranele din secolul al XVI-lea (printre altele un jilț domnesc, o adevărată capodoperă a sculpturii în lemn), mormântul mitropolitului Grigore Roșca, din pridvor, mormântul sihastrului Daniil (Daniil Sihastrul), din pronaos. Imagini
Mănăstirea Voroneț () [Corola-website/Science/298619_a_299948]
-
ianuarie 1959 de către guvernul României, la intervenția patriarhului de atunci, Justinian Marina. În timpul lui Neagoe Basarab s-a construit fântâna (care poartă numele domnului), iar între anii 1512 - 1521 s-a refăcut pictura. Constantin Brâncoveanu a construit la 1706 - 1707 pridvorul, în cunoscutul stil brâncovenesc. În timpul ocupației austriece a Olteniei, mănăstirea a fost o fortăreață redutabilă în calea cotropitorilor. Aici a slujit preotul "Radu Șapcă", participant de seamă la revoluția burgheză de la 1848 din Țara Românească, numit "curator civil" prin decretul
Mănăstirea Cozia () [Corola-website/Science/298665_a_299994]
-
singura ornamentație arhitectonică fiind un brâu cu trei funii ce o desparte în două. În rest sunt netezi, zugrăviți în alb, având ferestruicile înguste cuprinse între încadramente simple, netede, acestea fiind dublate de un chenar cu motive geometrice și vegetale. Pridvorul se sprijină pe 8 coloane de piatră simple, puțin îngustate spre vârf, terminate cu capitele late fară ornamentație. Tâmplele coloanelor și bolta pridvorului sunt acoperite de picturi murale. Decorațiunea murală interioară în schimb este deosebit de bogată lucrată în tehnica "fresco
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
înguste cuprinse între încadramente simple, netede, acestea fiind dublate de un chenar cu motive geometrice și vegetale. Pridvorul se sprijină pe 8 coloane de piatră simple, puțin îngustate spre vârf, terminate cu capitele late fară ornamentație. Tâmplele coloanelor și bolta pridvorului sunt acoperite de picturi murale. Decorațiunea murală interioară în schimb este deosebit de bogată lucrată în tehnica "fresco", de zugravi cunoscuți ai epocii brâncovenești, semnăturile acestora fiind incă bine conservate. Incinta mănăstirii este de formă poligonală, aproape trapezoidală, având lungimea, pe
Mănăstirea Govora () [Corola-website/Science/299065_a_300394]
-
durabile forme de pictură murală. Acest gen de artă poate fi întâlnit în întreaga Europă. Biserica din Saint-Savin sur Gartempe, Franța, este decorată cu picturi care redau vizual atât martiriul Sf. Savin cat și pe cel al Sf. Ciprian. În pridvor există scene care înfățișează Sfârșitul Lumii și Judecata de Apoi; pe bolta naosului sunt reprezentate episoade din pentateuh; chiar și galeria situată deasupra pridvorului relatează prin picturi despre trecerea lui Cristos, ca o aducere aminte a modului de izbăvire al
Romanic () [Corola-website/Science/299802_a_301131]
-
picturi care redau vizual atât martiriul Sf. Savin cat și pe cel al Sf. Ciprian. În pridvor există scene care înfățișează Sfârșitul Lumii și Judecata de Apoi; pe bolta naosului sunt reprezentate episoade din pentateuh; chiar și galeria situată deasupra pridvorului relatează prin picturi despre trecerea lui Cristos, ca o aducere aminte a modului de izbăvire al omenirii, prin sacrificiul crucificării. Catedrala din Canterbury a fost decorată și ea, în decursul secolului al 12-lea, cu picturi murale. Primele se află
Romanic () [Corola-website/Science/299802_a_301131]
-
a. Centrul etnografic Vaideeni, important centru etnofolcloric, legat de transhumanta și obiceiuri pastorale ; renumit pentru prelucrarea artistică a pieilor. lânii și confecționarea de instrumente muzicale, port popular ciobănesc cu influențe din zona Marginimii Sibiului ; b. Arhitectură tradițională- case vechi cu pridvor, specifice zonei etnografice “Oltenia de sub munte” și case cu ocol, specifice Marginimii Sibiului; c. Costumul popular, în două culori, alb și negru, asemănător zonei Marginimii Sibiului ; d. Cusături și țesături artistice (desagi), meșteșuguri cu o răspândire din ce în mai
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
fost prelungită și deasupra navei sudice a ferulei, precum și deasupra transeptului, dar aici a fost apoi înlăturată. În 1494 a fost terminat turnul bisericii, supraînălțat cu încă două etaje. Alte lucrări mai puțin ample au constat din construirea celor două pridvoare situate pe laturile de sud și nord, ambele adăpostind câte un portal cu ancadramente gotice bogat profilate. Deasupra portalului sudic a fost construită o capelă, iar în 1520 a fost ridicat turnulețul cu scara spiralată de pe aceeași fațadă, încheindu-se
Catedrala Evanghelică din Sibiu () [Corola-website/Science/299824_a_301153]
-
ridicat turnulețul cu scara spiralată de pe aceeași fațadă, încheindu-se definitiv lucrările. În anul 1867 biserica a devenit catedrală, după transferarea scaunului episcopatului luteran săsesc de la Biertan la Sibiu. În exterior rețin atenția cele două ancadramente de portal plasate în interiorul pridvoarelor de sud și nord. Portalul sudic este mai vechi, fiind executat în 1457. În nord, pietrarul Nicolaus a terminat pridvorul în anul 1509, după modelul celui din sud. În nord-estul monumentului se află ușa de acces la sacristie, care deasupra
Catedrala Evanghelică din Sibiu () [Corola-website/Science/299824_a_301153]
-
transferarea scaunului episcopatului luteran săsesc de la Biertan la Sibiu. În exterior rețin atenția cele două ancadramente de portal plasate în interiorul pridvoarelor de sud și nord. Portalul sudic este mai vechi, fiind executat în 1457. În nord, pietrarul Nicolaus a terminat pridvorul în anul 1509, după modelul celui din sud. În nord-estul monumentului se află ușa de acces la sacristie, care deasupra cadrului cu baghete încrucișate are încastrat în zidărie un detaliu al unei uși în stil renascentist, provenit foarte probabil din
Catedrala Evanghelică din Sibiu () [Corola-website/Science/299824_a_301153]
-
al bisericii a fost adăugat în anul 1907, renunțându-se la clopotnița din lemn aflată în vecinătate, în partea vestică. A fost așezat deasupra intrării în biserică și are patru ferestre, rotunjite în partea superioară, câte una pentru fiecare latură. Pridvorul de la intrarea în biserică este de dată recentă. Interiorul bisericii a fost inițial acoperit cu fresce. Din ele se păstrează urme greu descifrabile. Pe paramentul sudic al corului erau vizibile urmele unei fresce reprezentând scena biblică a luptei Sfântului Gheorghe
Alma, Sibiu () [Corola-website/Science/299834_a_301163]
-
De asemenea, aici se desfășurau principale ceremonii religioase ale Curții domnești cu prilejul sătbătorilor de Crăciu, Anul Nou, Bobotează și Paști. În secolul al XVI-lea, probabil în timpul domniei lui Alexandru Lăpușneanu (1552-1561, 1564-1568), bisericii i-a fost adăugat un pridvor având deasupra sa o clopotniță de piatră. Călătorul rus Trifon Korobeinikov care a vizitat orașul Iași în 1593, consemna existența în oraș a peste zece biserici de piatră și de lemn, dintre care "de catedrală slujește biserica Sf. Neculai făcătorul
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
în oraș a peste zece biserici de piatră și de lemn, dintre care "de catedrală slujește biserica Sf. Neculai făcătorul de minuni, mai mare și mai înaltă decât decât biserica Sf. Neculai-Gostuneanul" [o biserică din Moscova]. Tot el menționează existența pridvorului cu o clopotniță deasupra sa, precum și faptul că biserica era pictată și în exterior. Specialiștii susțin că pictura exterioară pe care a văzut-o călătorul rus se referă la sfinții pictați în ocnițele bisericii. În decursul timpului, Biserica „Sf. Nicolae
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
altare laterale, lipită de fațada vestică a bisericii lui Ștefan cel Mare. Această clădire adăugată ulterior avea două altare: unul închinat Sfântului Ștefan (pe latura de nord) și altul Sfintei Varvara (pe latura de sud), între care se afla un pridvor. Unii autori (printre care N.A. Bogdan ) au susținut că acest adaos datează din vremea lui Antonie Ruset, dar nu există mențiuni documentare în acest sens. Ținând cont de faptul că prima atestare documentară a celor două altare ale clădirii adăugate
Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași () [Corola-website/Science/299865_a_301194]
-
în sfârșit, în 1959 să devină muzeu. Lucrări de reconstrucție și restaurare au fost făcute în anul 1843, de către domnul Gheorghe Bibescu, în 1930, când s-a refăcut fațada și în 1939, când s-au dărâmat turlele de lemn și pridvorul adăugat în secolul al XIX-lea, bisericii redându-i-se aspectul inițial. După instaurarea republicii, are loc cea mai mare campanie de restaurare și recondiționare a ansamblului arhitectonic între anii 1955-1960, refăcându-se turlele de piatră, dărâmându-se ce a
Mănăstirea Brebu () [Corola-website/Science/298849_a_300178]
-
dar suferise în 1595 mari distrugeri. Biserica Patriarhiei cu hramul "Sf. Dimitrie cel Nou", ridicată sub domnia lui Constantin Șerban Basarab (1654-1658), dezvoltă modelul dat de biserica episcopală din Curtea de Argeș, folosind proporții mai masive, mai ales în cazul unui monumental pridvor vestic. Interiorul bisericii a căpătat în secolul al XIX-lea un caracter unitar, prin înlăturarea zidului care despărțea pronaosul de naos și prin împodobirea cu un ansamblu de pictură murală în 1830. Deasupra ușii spre pronaos s-au păstrat imaginile
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
de zugravii Constantinos și Ioan. Unul din monumentele importante ale stilului brâncovenesc este biserica Mănăstirea Antim (1713-1715), o ctitorie a mitropolitului Antim Ivireanu. Perioada clasică a stilului este reprezentată aici de o ornamentică bogată, caracterizată de motive florale, de un pridvor monumental purtat de coloane și de un fronton semicircular care denotă influența barocului italian. Notabile sunt de asemenea porticele mănăstirii, cu coloane de piatră în torsadă, și bucătăriile ei cu bolți etajate pe trompe. Aripile de nord și de est
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
distrusă în ultimii ani ai dictaturii comuniste. Lăcașul monastic avea o ornamentică deosebit de bogată și era considerat drept o sinteză a arhitecturii sacrale tradițional românești. Alte monumente ale acestei epoci sunt Biserica Krețulescu (1722) și Biserica Stavropoleos (1724-1730), cu un pridvor bogat ornamentat. Așa-numita "Biserică a lui Bucur Ciobanul", Biserica Bolniței Mănăstirii Radu Vodă, este, în pofida numelui care sugerează o ctitorie legendară, tot o construcție grațioasă din secolul al XVIII-lea. Din vremea lui Constantin Brâncoveanu datează și viitoarea Cale
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
armean. Influența Parisului, a metropolei europene îndrăgite de români, și a școlii franceze de arhitectură devine hotărâtoare odată cu desăvârșirea Palatului Știrbey de către arhitectul francez Michel Sanjouand, în 1835. Lui Sanjouand i se datorează și planul paraclisului Palatului Știrbey cu un pridvor susținut de coloane dorice, precum și primele încercări de a dirija evoluția orașului conform unui plan urbanistic. Caracterul neoclasicist al palatului Știrbey este respectat și de modificările efectuate în 1881, după proiectul arhitectului austriac J. Hartman. Acestor modificări li se datorează
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
în arhitectura de la începutul secolului al XX-lea în București, în pofida diverselor curente secesioniste ale vremii. Astfel, fostul Palat al Poștelor, azi Muzeul Național de Istorie a României, construit în anul 1900 după planurile arhitectului Alexandru Săvulescu (1847-1902), are un pridvor masiv de ordin pseudodoric, un parament cu rustica și diverse elemente decorative datorate în parte renașterii, în parte clasicismului. Un concept asemănător a stat la baza fostului Palat al Parlamentului (1907), azi Palatul Patriarhiei, după planurile lui Dimitrie Maimarolu (1859-1926
București () [Corola-website/Science/296542_a_297871]
-
pentru mântuirea sufletului domnitorului, după cum atestă o lespede de piatră amplasată la 8 decembrie 1517 pe peretele nord-estic al altarului, lângă nișa care servește ca proscomidiar. Biserica a fost restaurată în timpul domniei lui Alexandru Lăpușneanu, care i-a adăugat un pridvor închis în față în anul 1559 și a înlocuit chenarele unor ferestre cu altele noi, de factură gotică. Există o pisanie în limba slavonă lângă ușa sudică, în care sunt relatate următoarele: ""Cu bunăvoința Tatălui, ajutorul Fiului și săvârșirea Sf.
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
a înlocuit chenarele unor ferestre cu altele noi, de factură gotică. Există o pisanie în limba slavonă lângă ușa sudică, în care sunt relatate următoarele: ""Cu bunăvoința Tatălui, ajutorul Fiului și săvârșirea Sf. Duh s-a început și zidit acest pridvor bisericesc de evlaviosul și închinătorul Treimii, Domnul Io Alexandru Voievod, Domnul Țării Moldovei, în anul 7067 (=1559) luna iunie 30, sub episcopul chir Eutimie"". În secolul al XVII-lea și la începutul secolului al XVIII-lea, aici au fost copiate
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
pe la mijlocul secolului al XIX-lea se puteau citi următoarele cuvinte: ""Aceasta este piatra mormântului lui Ioanichie, Episcop de Rădăuți, ... care s-a mutat la veșnicul lăcaș în zilele dreptmăritorului Ștefan Voievod în anul 70..., luna ... ziua ..."". Lângă ușa nordică a pridvorului se află un mormânt aoperit cu o lespede funerară având următoarea inscripție în limba română: ""Sub această piatră zac oasele răposatei Marii, giupâneasa logofătului Alexa Nicolescu de la Țara Românească, care s-a pristăvit aice la Rădăuți, la anul 1770, iulie
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
cu acoperișul țuguiat, având ziduri groase de 1,40 metri, sprijinite inițial de 10 contraforturi. Peretele sudic al pronaosului avea un contrafort și trei ferestre, pe când peretele nordic are o fereastră și trei contraforturi. Biserica are 11 ferestre: trei la pridvor, două la pronaos, patru la naos (dintre care trei în peretele sudic și una pe peretele nordic) și două la altar cu deschideri strâmte în exterior, dar mult lărgite spre interior. Biserica nu are turlă, acoperișul fiind înalt, cu pante
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
în peretele sudic și una pe peretele nordic) și două la altar cu deschideri strâmte în exterior, dar mult lărgite spre interior. Biserica nu are turlă, acoperișul fiind înalt, cu pante repezi și o streașină largă. Ca urmare a adăugării pridvorului de către Alexandru Lăpușneanu, acoperișul a trebuit și el modificat pentru a cuprinde și pridvorul. Clopotnița se află în prezent într-un turn construit în anul 1781, în vremea păstoririi episcopului Dosoftei Herescu, ultimul episcop care și-a avut reședința aici
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]