1,759 matches
-
întâlnim cuvântul „sfințit”: „Tremură pădurile pe frunte / Cu inelul brumelor sfințit”, ceea ce ne arată cât de adâncă e credința în sufletul lui Radu Gyr. În „Imn morților”, poetul aduce un omagiu tuturor martirilor neamului nostru: „Morți sfinți în temniți și prigoane / Morți sfinți în lupte și furtuni”, martiri care au făcut pământ sfânt din pământul țării noastre. Spirit vizionar, realizând importanța demersurilor generației sale în „Ofrande”, știind că Dumnezeu va da acestui popor oropsit oameni viteji și providențiali, care vor continua
Poezia închisorilor by Cristian Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/822_a_1750]
-
atât de proastă, spre a Înzestra cu poate Însăși cheia „casei“ ei, cu rațiune adică, pe un posibil răzvrătit. A pune lupul paznic la oi, carevasăzică; dar și lupul are rostul lui În Natură, motiv pentru care, după secole de prigoană, a ajuns subiectul unor programe de protecție. Dacă evoluția, implicit adaptarea, nu are voie să se oprească, Înseamnă că tocmai aspirația spre cer e scopul Naturii Însăși, iar cerul, ideea, e 156 următoarea membrană a vieții, zidul ridicat În fața inexorabilei
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
așa: de unde și până unde? Un alt catastrofic, Dennis Deletant, după ce scrie că ideologia oficială a comunismului românesc a fost... protocronismul, înșiră fără să clipească alte enormități de genul "toți cei care n-au aderat la protocronism au fost supuși prigoanei, depistați și vânați fără dificultăți." Culmea e că nu acești iluzorii persecutați (pură invenție!) au înfundat pușcăriile comuniste, ci tocmai... profesorul Papu, condamnat în 1961 la 8 ani de temniță pentru "complot antistatal și înaltă trădare"! O simplu dispută de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
mănăstirești, boierești sau domnești de la Slobozia, Bahna, Băhnișoara, Mircești, Șcheia sau Miclăușeni, s-au așezat mai ales În zona de est a Romanului, În cartierul ”Strada Nouă” (Cartierul latin). Puțini erau rromii zlătari care erau recunoscuți ca meșteri aurari... După prigoana fascistă, Începând cu anul 1947 rromii căldărari sunt determinați și ei să se sedentarizeze și se stabilesc În Cartierul Muncitoresc și, mai nou, În ”Satul Olimpic”- Strada Fabricii. În prezent emanciparea rromilor este pe drumul cel bun, peste 80 % sunt
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
dar observ o creștere în frecvență a titlurilor dedicate „memoriei comunismului”, mai bine spus a recuperării memoriale a anumitor prizonieri politici morți în închisorile comuniste. Nu este vorba doar de România, se pot vedea și multe cărți despre Rusia, Gulag, prigoana împotriva Bisericii Ortodoxe Ruse etc. „Fundația Golescu” deține un micro-stand de vânzare la toate pelerinajele pe care le-am frecventat până acum - de fapt, de cele mai multe ori este vorba de o mică masă de lemn, cum sunt cele de voiaj
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
legile antievreiești toți evreii au fost alungați din armată. N-aveau Încredere În evrei. Asta era linia dictată de nemți, știți dumneavoastră. Și atunci el, Împreună cu alți evrei, au fost trimiși acasă. În drum spre casă, În tren, au Început prigoane, tot felul de bande legionare. Dacă prindeau evrei În tren, Îi băteau, le luau lucrurile, Îi aruncau din tren... Și atunci el, cu chiu cu vai, a reușit să se Întoarcă la familie. Ei, și după aceea a venit legea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a fost primul șoc (plânge), pe care până atunci, În ’41, nu l-am simțit. Pe urmă, din cauza legilor rasiale, am Învățat aproape 2 ani la un liceu evreiesc din Vatra Dornei, Înființat de evrei. În acest timp a Început prigoana legionară. Să nu ieși după ora 17, purtarea stelei galbene, datul afară din școală... Și cu puțin timp Înainte de evacuare toți bărbații au fost Închiși În cel mai mare templu din Dorna pentru a fi Împușcați În noaptea rebeliunii. Pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Întâlnit decât la sfârșitul războiului, când m-am Întors la Iași. În timpul cât am rămas la Iași, tata a fost mobilizat În Roman pentru muncă obligatorie, din 1942 până În 1944. În 1941 eram Împreună cu mama la Cernăuți. Acolo a Început prigoana Împotriva evreilor. Am fost nevoiți să purtăm steaua galbenă și aveam numai În anumite ore dreptul la circulație. Fiind copil, nu se cunoștea ușor că sunt evreică, mama mă mai trimitea să cumpăr pâine. O dată, totuși, am fost identificată și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
legea - dacă prindeau un evreu Îl aruncau din mersul trenului. Erau niște lucruri demonstrate, nu povestite... În această perioadă, Înainte de deportare, au Încercat neevreii să-i ajute pe evrei? Nu pot să spun că În această perioadă am simțit o prigoană directă. Locuiam Într-un orășel izolat, Închis, nu veneam În contact cu organele oficiale, directe, și atunci nu se punea problema ca un vecin să te salveze - aceasta doar În momentul când s-a dat decretul de evacuare și lumea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
cu atât mai puțin la o nimicire fizică. În asemenea situații, răul, groaza, frica de necunoscut „plutesc În aer”. Nimeni nu bănuia ce ne hărăzește viitorul apropiat. Dar, oricum, pentru orice eventualitate... Se pare că printr-o moștenire genetică, În urma prigoanei multiseculare a poporului evreu... părinții mei au pregătit câteva valize cu cele mai indispensabile obiecte. Și, Într-adevăr, În zorii zilei de 4 mai 1944, jandarmii maghiari, cu pana de cocoș la bonetă, au bătut puternic În ușă, strigând: „Pregătiți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
vine Emil Cioran, ales în Franța ca membru al Academiei, să fie în frunte la noi, căci a scris că tare ar dori să vadă meleagurile natale de la Rășinari (...). Numai când vor veni toți acești „venetici” ce au fugit de prigoana comunistă să-și salveze viața și au creat o cultură românească în Europa exilată; luptând alături de oamenii de cultură din țară, va fi unire între toți românii pentru salvarea neamului, dând poporului model de solidaritate națională și, după aceste exemple
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Voronin nici prin cap nu-i trece să ia apărarea „nației moldovenești”, să ceară Rusiei să recunoască genocidul din Basarabia, colonizările, deportările, închisorile și execuțiile, să ceară despăgubiri morale și materiale pentru toți „moldovenii” care au avut de suferit de pe urma prigoanei roșii. Ca să-i tihnească această vreme a Sărbătorilor, jucând cazaciocul în jurul „pomului țării”, cu manualul de istorie integrată în mână și cu dicționarul moldoveano-român, îi amintim ca să știe și să nu uite: a) între 1944-1947, 200.000 de „moldoveni” au
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
omorâți în timpul guvernării lor, de ce nu-și cer scuze în fața poporului român, mai ales că acum se poartă scuzele și condamnările. Nu amintesc decât de fostul papă, Ioan Paul al II-lea, care și-a cerut scuze poporului român pentru prigoana la care au fost supuși românii ortodocși în Transilvania, pentru distrugerea cu tunurile, de către guvernul Adolf Buccow a 200 de mănăstiri și biserici ale creștinilor care se încăpățânau să rămână în ritul creștin ortodox. Te și miri cum greco-catolicii își
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
urmă de Vasváry Pál, care, cu cei 3.000 de secui, este învins la Fântânele și cade în luptă. Între timp, ungurii au organizat așa numitele „tribunale de sânge”, conduse de comisarul secui Lajos Csany, dezlănțuind o represiune furibundă. Acestei prigoane i-a căzut victimă și democratul sas, Stephan Ludwig-Roth, care a avut curajul și cinstea de a spune în Dieta de la Cluj, că în Ardeal nu-i nevoie de o limbă oficială, deoarece aceasta există: este limba română. Nu au
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
când trebuie și, mai ales, când nu trebuie? Acel 1940 este atât de aproape de cei de astăzi, care zic că trecutul să rămână trecut, încât e suficient să ieși pe stradă și să-i vezi pe cei care au suportat prigoana ungurească. Treptat, treptat, se duc în mormânt cu suferințele lor, cu imaginea bandelor de asasini rămase nepedepsite. Așa s-a dus un profesor din Câmpulung al cărui tată, învățător în Ardealul cedat fără luptă, a fost pus să tragă la
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Păi, aceștia, cei vechi, sunt plevușcă, împușcau francul, nu aveau afaceri, avioane, mașini scumpe cât o afacere mijlocie, nu aspirau spre MAN, nici spre ONU, nici spre CAER, nici spre Tratatul de la Varșovia. Cine sunt aceștia, față de Eba sau Honorius Prigoană și alții care vor apărea pe scena politică cât de curând? Vom asista neputincioși la transmiterea puterii de la tată și mamă la fiu și fiică, puterea însemnând atât funcția, cât și banii. Până la numărătoarea voturilor, am tras cu ochiul prin
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
dezavantajați de soartă, trebuie să moară, ca alții să dea dovadă de patriotism și eroism cu pițipoancele prin cluburi. De ce tu, care de-abia o scoți la capăt, trebuie să aperi averea lui Țiriac, Vântu, Cataramă, Năstase, Băsescu, Becali, Patriciu, Prigoană și alții, putrezi de bogați. De ce? „Căci voi murind în sânge, ei pot să fie tari”. Asistăm neputincioși, la amorțirea opiniei publice, a spiritului civic, amețit cu ideea de datorie, onoare, patriotism, când ar trebui să se manifeste activ cu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cu zdrobirea trupului viteazului martir pe roată. Duhul lui, care nu a putut și nu poate fi zdrobit de nimeni, trăia în noi mai viu și mai puternic peste veacuri; așa nici duhul Frăției de Cruce n-a pierit. În prigoană se mențineau greu legăturile, mai ales cu șefii, dar noi, deși cu destule riscuri, reușeam să ne simțim umărul și sufletul alături. CAPITOLUL II Școala Normală din Buzău: 1938-1942 „Un frate de cruce nu este niciodată singur și totdeauna știe
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
simțim umărul și sufletul alături. CAPITOLUL II Școala Normală din Buzău: 1938-1942 „Un frate de cruce nu este niciodată singur și totdeauna știe ce are de făcut. Cu el este Dumnezeu și dragostea de neam!” (Cuvânt de orientare din timpul prigoanei) La Ploiești, pe parcursul anilor școlari 1936/37 și 1937/38, am depus efort de a face cunoștință cu învățătura legionară: ideal, legi, porunci și, în special, autocontrol moral-spiritual și control reciproc. Condiția de internat și colegialitatea din clasă ne dădeau
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
anului în curs erau marcate de o crispare neînțeleasă de noi, elevii. Un duh de tristețe plana peste toată firea. Profesorii intrau tăcuți și gravi și lecțiile se desfășurau sub umbra de presiune a unui duh neînțeles, amenințător. Eram în prigoană și ne străduiam să fim cât mai liniștiți, așteptând cuvântul de ordine al Căpitanului; prin circulări dădea rezolvarea cea mai bună a situațiilor grele prin care trecea Legiunea. Dar cuvântul lui nu venea. Asta însemna însă „că totul merge bine
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
viitor. La Buzău, echipa avea în frunte pe comandantul legionar Vasile Posteucă, avocat. În preziua întâlnirii din Sala Moldavia a avut loc o ședință a Frățiilor de Cruce din oraș, prilej cu care ne am cunoscut toți cei trecuți prin prigoană: seminariști, normaliști, liceeni și tineri muncitori. S a pregătit un cor sub comanda Șefului de Grup, Stoian Florin, student teolog, care avea să cânte în timpul pauzelor cuvântărilor. În ziua întrunirii sala era arhiplină: intelectualitatea Buzăului, și nu era puțină, și
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
verificator al puterilor Dumnezeiești lucrătoare prin post și rugăciune: În cei 16 ani de luptă, în cele mai grele și mai primejdioase clipe, am citit la 12 noaptea, timp de 42 de nopți Paraclisul Maicii Domnului. Am mai citit în timpul prigoanei, purtând-o tot timpul la mine, cărticica de rugăciune a Sfântului Anton de Padova. Frați creștini, fii ai patriei mele, peste tot unde s-au aflat legionarii, liberi, în temnițe, în călătorii, în străinătate, în exil, în deportări, în prizonierat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
București. Brigăzi speciale ale Siguranței operau peste tot în țară arestări și maltratări ale fraților de cruce, condamnări anticipate și în contumacie la muncă silnică pe viață, la moarte, urmărirea șefilor legionari și condamnarea în lipsă. Intrasem într-o nouă prigoană, sub auspicii naționaliste. Vorba proverbului: Cine ți-a scos ochiul? Frate-meu. A, de-aia ți l-a scos așa adânc! Nemții își ajunseseră scopul. Puteau să-l șantajeze pe Antonescu pentru a subjuga armata și economia românească în susținerea
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
m-a căutat în internat. Ne-am cunoscut prin intermediul lui Iamandi. Mi-a cerut să-i predau imediat cotizațiile, donațiile, alimentele și îmbrăcămintea pentru cei din închisori, precum și o listă cu numele tuturor FDC iștilor și prietenilor, pe clase. Fiind prigoană, el trebuia să cunoască doar Șeful unității FDC din școală. Banii și ajutoarele pentru cei din închisori, ca să-l verific, i-am spus că le-am trimis printr-un curier la Centru, la Focșani. Mi-a reproșat că nu respect
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Spania, în 1937, a creat o aureolă de mare cinste neamului românesc, ca simbol ai luptei împotriva comunismului ateu și o stare de neliniște pentru iudeo-masonerie. Carol, prin Lupeasca, dirija lupta de exterminare fizică a reprezentanților idealurilor creștine și românești. Prigoana a ajuns la paroxism. Iudeo-masoneria l-a folosit pe rege în uciderea multor fruntași legionari; Corneliu Codreanu a fost ucis prin ștrangulare împreună cu alți 13 legionari în duba care-i transporta de la Râmnicu Sărat la Jilava. Apoi, ciuruiți de gloanțe
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]