1,798 matches
-
Lucia Demetrius, Mircea Eliade, Hortensia Papadat-Bengescu, Emil Botta, Traian Chelariu, Virgil Carianopol, Ștefan Baciu, Sașa Pană, Vintilă Horia, Al. Călinescu, E. Ar. Zaharia, Ion Sofia Manolescu ș.a. În multe articole revine cu insistență ideea recunoașterii valorii provinciei, ba chiar a primatului, în peisajul literar contemporan, a literaturii așa-zis provinciale, considerată capabilă să revigoreze și să consolideze cultura română. O altă rubrică permanentă, intitulată „Note”, cuprinde informații privind apariții de cărți și reviste, activitatea unor edituri, scurte prezentări critice, știri din
FRONT LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287097_a_288426]
-
Culturi ale crizei și falimentului, avangarda și, odată cu ea, d. au ajuns curând să vadă în modernism dușmanul cultural contemporan, adversarul asupra căruia își puteau aplica tactica ofensivă, legitimându-și astfel rolul de expiator al literaturii, invocând, cu alte cuvinte, primatul autonomiei. Pe de altă parte, tocmai autonomia, caracterul antiteleologal al d. îi impun acestuia o caracterizare în termenii stazei. Mișcarea ajunge să se aservească tocmai celor pe care i-a subminat în primul rând: dramatizând și intensificând toate simptomele existente
DADAISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286653_a_287982]
-
un comportament de tip alfa. Acest tip de comportament are la bază dispoziția naturală de a Încerca să obții puterea și să-i domini pe ceilalți membri ai grupului. El a fost observat atât la oameni, cât și la alte primate (Boehm, 2000). Acest tip de comportament va conduce la interacțiuni competitive În interiorul grupului, În care diverși indivizi vor Încerca să acumuleze o putere cât mai mare În raport cu ceilalți membri. Însă această competiție pune În pericol posibilitatea cooperării (de exemplu, indivizii
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
poemul era tragedie, eglogă sau sonet, este pusă În scurt timp În chestiune În cele două categorii a priori ale sale: conținutul și forma. Cele patru principii ale poeticii reprezentative - principiul de ficțiune, de genericitate, de conveniență și „de actualitate” (primatul cuvîntului ca act, primatul performativității vorbei) - sunt brusc subvertite. Ficțiunea Înseamnă reprezentare, genericitatea Înseamnă nu numai o ordine, ci reprezenatarea ordinii lumii În creația literară (tot o mimesis, tot o ficțiune), convenția Înseamnă că nu poți să vorbești, În literatură
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
sau sonet, este pusă În scurt timp În chestiune În cele două categorii a priori ale sale: conținutul și forma. Cele patru principii ale poeticii reprezentative - principiul de ficțiune, de genericitate, de conveniență și „de actualitate” (primatul cuvîntului ca act, primatul performativității vorbei) - sunt brusc subvertite. Ficțiunea Înseamnă reprezentare, genericitatea Înseamnă nu numai o ordine, ci reprezenatarea ordinii lumii În creația literară (tot o mimesis, tot o ficțiune), convenția Înseamnă că nu poți să vorbești, În literatură, despre orice, iar primatul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
primatul performativității vorbei) - sunt brusc subvertite. Ficțiunea Înseamnă reprezentare, genericitatea Înseamnă nu numai o ordine, ci reprezenatarea ordinii lumii În creația literară (tot o mimesis, tot o ficțiune), convenția Înseamnă că nu poți să vorbești, În literatură, despre orice, iar primatul cuvîntului rostit conferă acestuia rangul de deținător al adevărului prescriptiv: „oratorii din barou sau de la tribună prinții și generalii se instruiesc În arta de a vorbi citind Cidul.” Într-o manieră cît se poate de foucaldiană - Foucault este, În mod
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
a vorbi citind Cidul.” Într-o manieră cît se poate de foucaldiană - Foucault este, În mod clar, maestrul atît gînditor cît și stilist al lui Rancière - acestor patru principii ale poeticii reprezentativității le sunt opuse patru principii ale poeticii expresivității. Primatul limbajului Înlocuiește primatul ficțiunii; principiul egalității tuturor subiectelor reprezentate se opune principiului genericității; principiul indiferenței stilului În raport cu subiectul reprezentat vine În locul principiului convenienței. și, ceea ce era cel mai important, modelul vorbirii În act este Înlocuit de cel al scriiturii. De
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Cidul.” Într-o manieră cît se poate de foucaldiană - Foucault este, În mod clar, maestrul atît gînditor cît și stilist al lui Rancière - acestor patru principii ale poeticii reprezentativității le sunt opuse patru principii ale poeticii expresivității. Primatul limbajului Înlocuiește primatul ficțiunii; principiul egalității tuturor subiectelor reprezentate se opune principiului genericității; principiul indiferenței stilului În raport cu subiectul reprezentat vine În locul principiului convenienței. și, ceea ce era cel mai important, modelul vorbirii În act este Înlocuit de cel al scriiturii. De fapt, această ultimă
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
regizor, publicist și cercetător dedicat artei scenice. Valorificând sugestii ale teoriilor despre limbajul poetic caracteristice pentru școlile formaliste europene din ultima jumătate de secol, C. încearcă o apropiere de arta dramaturgului printr-un demers analitic meticulos, care ia în considerare primatul textului, înțeles ca loc geometric al tuturor semnelor ce funcționează, la modul virtual, sub specia poeticului și a poeticității limbajului dramatic. O perspectivă teoretică modernă ordonează Porunca Fiului (1997), studiu al scrierilor lui Sorin Titel, raportate mai puțin la contextul
CRUCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286538_a_287867]
-
politicianism literar. Criticul se dovedește a fi lipsit de răutate gratuită sau impură față de eul lumesc al autorilor comentați, dar deloc dispus să-și tocească relevanța afirmării prin monotonia elogiilor. C.-E. se înfățișează, așadar, ca un apărător intratabil al primatului esteticului și se caracterizează prin evitarea scientismului dogmatic, a partizanatului și preconcepțiilor. El acordă importanța cuvenită aspectelor morale, politice, istorico-literare etc. și, bineînțeles, celor referențiale, stilistice, comparatiste etc., fără însă a absolutiza pe vreunul dintre ele. Impresionează disponibilitatea față de utilizarea
CRISTEA-ENACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286505_a_287834]
-
dovedește sensibil la tropismele actualității; Eliade observă că întoarcerea noilor generații către spiritualitate e o reacție la dominația politicului și atacă, în termeni demni de interes, o chestiune care s-a dovedit foarte curând nevralgică, „omul nou”: „Într-adevăr, orișice primat politic e silit să nege autonomia spiritului, libertatea de afirmare a oricărui om dintr-un stat. [...] Totul ne îndeamnă să credem că «omul nou» pe care e datoare să-l reabiliteze epoca noastră nu va veni dintr-o tabără politică
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
concomitentă a părților indică, de cele mai multe ori, o determinare comună. Prin legea paralelismului social, D. Gusti atrage atenția asupra imposibilității de a explica o realitate concretă foarte complicată prin câteva elemente ce nu sunt decât abstracțiuni din nevoi de metodă, primatul deținându-l întregul, societatea. O explicitare deosebit de lămuritoare a sensului cauzal al legii paralelismului sociologic îi aparține lui M. Vulcănescu: „Nici una din împrejurările care condiționează faptele sociale nu constituie însă, luată în parte, o cauză a acestei vieți, ci numai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
IAȘUL, publicație apărută la Iași, de patru ori pe săptămână, între 1931 și 1937 și între 28 martie 1938 și 27 iulie 1940. La reapariția din 1938 se anunță următorul program: „Afirmarea primatului culturii naționale moldovenești în viață românească, determinarea unui curent care să asigure realizarea legitimelor aspirații culturale, artistice, sociale și administrative ale Moldovei; crearea unui climat spiritual academic favorabil afirmării caracterelor.” Atitudinea democratică este manifestă, reieșind dintr-o serie de articole
IASUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287492_a_288821]
-
atunci când se comentează tulburările de personalitate, deși o serie de sugestii, date, metodologii și concepții îl pot inspira pe psiholog, clinician sau pe antropolog. Acest fapt se cere subliniat, deoarece, în ultimul timp, mulți susțin o ideologie a importanței și primatului „datelor empirice”, a fundamentării pe „evidențe faptice”, reproductibile. Dar orice fapt științific, în toate domeniile - deci inclusiv în psihologia persoanei și în domeniul tulburărilor de personalitate -, se obține printr-o metodologie și e solidar cu o teorie științifică sau, cel
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
și dascălii intrați în mica boierie (șătrari, pitari, slugeri, cluceri, medelniceri, stolnici, serdari, paharnici, căminari) în deceniul de după revoluție.” Inovatoare și din această perspectivă, gruparea Junimii impune, prin cenaclul omonim, coagulat în funcție de afinități literare, solidar prin idealuri și democratic prin primatul recunoscut al esteticului, un mijloc de dezbatere culturală și de promovare a unor noi valori. Junimismul inaugurează un adevărat model instituțional, care, perpetuându-se, își va proba și ulterior, în mod repetat, eficiența. Formula c.l. junimist - emblematică pentru debutul
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
contrast, subiecții care au observat un model demonstrează că din modelul cerut au învățat comportamentul rapid și au fost cruțați de exasperarea evidentă în cazul grupului ghidat doar de feedback de răspuns. Warden și asociații săi (1940) au descoperit că primatele, observând performanța abilă a unui model, au găsit instantaneu soluții la problemele intrinsece, spre deosebire de demonstratori, cărora le-a trebuit destul de mult timp pentru a învăța baza întăririi diferențiate a performanțelor. Aceste cercetări i s-au părut lui Bandura revelatoare. Elaborarea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
psihologia secolului XX. În sens strict, termenul se referă la faptul că, atunci când suntem conștienți de o relație, această relație nu e resimțită ca un lucru în sine, ci ca rezultat al unor caracteristici ale obiectelor luate în considerație. Când primatele încearcă să rezolve o problemă, comportamentul lor dovedește că sunt conștiente de o anumită relație importantă. Dar atunci când se folosesc de acea „iluminare”, și deci rezolvă problema, această soluție ar trebui să se numească oare „soluție prin iluminare” (a solution
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
unele total nerelevante pentru înțelegere. Ar fi greșit să numim întregul proces „soluție prin înțelegere” (solution by insight). Acest lucru este evident când soluția unei probleme este aleasă arbitrar de către experimentator. Experimentele lui Harlow, analizate critic de Köhler, în care primatele trebuie să aleagă un obiect ciudat dintr-un grup de obiecte sunt edificatoare. „Ciudățenia” (oddity) este o relație specială de fapte. O dată ce o maimuță e atentă la acest lucru, îl va percepe cu insight. Dar de ce ar face acest lucru
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Îl preocupa, mai mult decât orice, succesul („primul paragraf din constituția teatrului”), firește, cu deliciile lui pecuniare. În descendența lui Paul Gusty și însușindu-și metoda lui Stanislavski, A., spirit limpede, echilibrat, era adeptul unei regii de factură tradițională, proclamând „primatul textului”, în care, acceptând riscul de a părea demodat, refuza să caute ori să inventeze „valențe moderne”. Cu o gospodărească pricepere, a adus în lumina rampei zeci și zeci de ieftine compuneri, dar și piese de Shakespeare, Molière, Goldoni, Gogol
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
în Rusia ea este apăsătoare și abuzivă. Bolșevicii și fasciștii au creat monopolul puterii în favoarea partidului și al clasei lor, ei s-au impus cu forța, trecând peste lege, ceea ce constituie un fapt de o gravitate excepțională, căci au proclamat primatul forței asupra dreptului legal. Oricând se pot găsi însă - într-o astfel de stare - forțe mai mari, care pot răsturna pe conducător și atunci legea, siguranța, autoritatea, statul sunt desființate"1. Nici reacțiile față de crimele acestor totalitarisme nu trebuie să
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
proces au fost preluate și de către Biserică; la rândul ei (prin definirea sa ca societas perfecta 4, care i se atribuise timp de câteva secole), revendica autonomia față de stat și legitima suveranitate atât în interior, cât și în exterior, inducând primatul jurisdicțional și infailibilitatea doctrinală a Papei 5. La începutul secolului al XX-lea, modul de manifestare a catolicilor în viața publică s-a schimbat. Acest fapt a determinat Biserica Catolică să acorde o atenție sporită mijloacelor de comunicare socială și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și să identifice "pozițiile inamice pe care vrea să le cucerească". În prima categorie trebuiau incluse: existența lui Dumnezeu, providența Sa, crearea lumii, spiritualitatea sufletului omenesc și nemurirea lui, originea divină a lui Cristos, natura divină a Bisericii Catolice și primatul Papei. Convingerile opuse erau: materialismul, evoluționismul (care neagă creația), raționalismul (care neagă tot ce e supranatural), indiferentismul și teosofismul. Puteau să apară multe teme care trebuiau contracarate în publicațiile catolice, însă ierarhia era cea care decidea care era strategia de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Pastor aeternus. Prima sintetiza doctrina catolică despre revelație, explicând relațiile dintre credință și rațiune. A doua definea infailibilitatea Papei când vorbea ex catedra despre credință și obiceiuri, temă ce a stârnit unele reacții în societate 132. Conciliul a statutat că primatul jurisdicției Pontifului Roman nu se exercită doar în zona credinței și a tradițiilor creștine, ci și în domeniul disciplinar și administrativ. Primatul jurisdicției reprezenta în Biserica Catolică "puterea juridică deplină și supremă". Deciziile papale nu aveau nevoie de validarea nimănui
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catedra despre credință și obiceiuri, temă ce a stârnit unele reacții în societate 132. Conciliul a statutat că primatul jurisdicției Pontifului Roman nu se exercită doar în zona credinței și a tradițiilor creștine, ci și în domeniul disciplinar și administrativ. Primatul jurisdicției reprezenta în Biserica Catolică "puterea juridică deplină și supremă". Deciziile papale nu aveau nevoie de validarea nimănui și împotriva lor nu se putea face apel. Puterea era imediată (adică dispozițiile sale erau puse în aplicare fără nici o mediere) și
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
și-a impus suveranitatea față de Biserică, punându-se bazele conceptului de Biserică de stat. Ca reacție, Biserica și-a revendicat o autonomie față de stat, și-a legitimat autoritatea în interior dar și în exterior (definindu-se ca "societas perfecta") inducând primatul jurisdicțional și infailibilitatea doctrinală a Papei. Timp de mai multe decenii, primatul papal a fost înțeles ca jurisdicție, iar infailibilitatea ca afirmare necondiționată a autorității (P. Granfield, "Nascita e declino della societa perfecta", în Concilium, 18, 1982, pp. 955-964, Șerban
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]