9,297 matches
-
din eșec în eșec, care acceptă slujbe ridicole și se umilesc pentru mize mărunte. în cel de-al doilea volum al Cronicii..., se tîrăsc palizii urmași ai elegantului aristocrat Bonifaciu Cozianu, care știa să se țină scorțos pînă și în fața principelui Carol I. Dim Cozianu, Elvira Vorvoreanu, Ghighi Duca, Gogu Apostolescu se străduiesc, ca niște burghezi de serie mare, să parvină rapid sau să dea peste un chilipir oarecare. înjosindu-se zi de zi, ei sînt marcați de un amestec de
Redescoperirea marilor modele narative: Cronică de familie by Eugen Negrici () [Corola-journal/Imaginative/15298_a_16623]
-
a M.S. Regelui de C. Rădulescu-Motru, cu răspuns de Dimitrie Gusti, Editura Cultură Națională, București, 1924a, p. 25. 13 Mihail Fărcășanu, Monarhia socială, Editura Domino, București, 1940/2006, p. 228, p. 235, p. 233. 14 Dimitrie Gusti, Fundația Culturală Regală "Principele Carol", 1934-1938 (1938), p. XXIII, p. XXXI. 15 Antonio Momoc, op. cît., 2012, p. 40, p. 138, p. 144, p. 360. 16 Zoltán Rostás, op. cît., 2014. 17 Ibidem. 18 Lucian Boia, Capcanele istoriei. Elită intelectuală românească între 1930 și
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
2003. În 2006 Rostás a publicat la Paideia volumul Parcurs întrerupt. Discipoli din anii '30 ai Școlii Gustiene. Iar în 2009 a publicat la Editură Curtea Veche volumul Stradă Latină nr 8. Monografiști și echipieri gustieni la Fundația Culturală Regală "Principele Carol". 20 Bird Stasz, Louis Ulrich (editori), Istorie orală - Spunem povești și scriem despre viața, Editura Corint, București, 2000, p. 12. 21 Zoltán Rostás, Sala luminoasă. Primii monografiști ai Școlii gustiene, Editura Paideia, București, 2003, pp. 5-6. 22 Dimitrie Gusti
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
ocolirea diferitelor formulări. Nu, Neamțu și Mihăilă au spus, nu, domnule, îi contracaram prin mijloacele lor, că nu sunt ale lor. Sunt mijloace clasice, profanate de ei. În Stradă Latină nr 8. Monografiști și echipieri gustieni la Fundația Culturală Regală "Principele Carol", Editura Curtea Veche, București, 2009, p. 133. 45 Armin Heinen, op. cît., pp. 245-246. 46 Ibidem, p. 247. 47 Andrei Pippidi, România Regilor, Editura Litera, București, 1994, pp. 34-35. 48 Dumitru Cristian Amzăr scria în 1937 că problema satelor
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Dimitrie Gusti, Editura Cultură Națională, București, 1924a. GUSTI, Dimitrie, "Doctrinele partidelor politice: 19 prelegeri publice organizate de ISR", în Arhiva pentru Știință și Reforma Socială, ăn V, Editura Institutul Social Român, Cultura Națională, București, 1924b. GUSTI, Dimitrie, Fundația Culturală Regală "Principele Carol", 1934-1938, p. XXIII, p. XXXI, Tipografia Fundației "Principele Carol", 1938. HEINEN, Armin, Legiunea Arhanghelului Mihail. Mișcare socială și organizației politică. O contribuție la problema fascismului internațional, Editura Humanitas, București, 1999. HERSENI, Traian, Mișcarea Legionara și Muncitorimea, Tipografia Bucovina, București
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Doctrinele partidelor politice: 19 prelegeri publice organizate de ISR", în Arhiva pentru Știință și Reforma Socială, ăn V, Editura Institutul Social Român, Cultura Națională, București, 1924b. GUSTI, Dimitrie, Fundația Culturală Regală "Principele Carol", 1934-1938, p. XXIII, p. XXXI, Tipografia Fundației "Principele Carol", 1938. HEINEN, Armin, Legiunea Arhanghelului Mihail. Mișcare socială și organizației politică. O contribuție la problema fascismului internațional, Editura Humanitas, București, 1999. HERSENI, Traian, Mișcarea Legionara și Muncitorimea, Tipografia Bucovina, București, 1937. HERSENI, Traian, Mișcarea Legionara și Țărănimea, Tipografia Bucovina
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
Sala luminoasă. Primii monografiști ai Școlii gustiene, Editura Paideia, București, 2003. ROSTÁS, Zoltán, Parcurs întrerupt. Discipoli din anii '30 ai Școlii Gustiene, Editura Paideia, București, 2006. ROSTÁS, Zoltán, Strada Latină nr 8. Monografiști și echipieri gustieni la Fundația Culturală Regală "Principele Carol", Editura Curtea Veche, București, 2009. ROSTÁS, Zoltán, "A fost Dimitrie Gusti (doar) tehnician în guvernul țărănist?", în Sociologie Românească, nr. 1-2, 2014. SANDU, Dumitru, "Gândirea regională în mișcarea gustiană de ridicare a satului", în Transilvania, ăn XL, vol. 11-12
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
funcționează, vezi de ce... Normalul fiind în România ceva suspect. N-am mai auzit una ca asta... Ironie subtilă a unei țări de inși obișnuiți mai mult cu... ce nu merge, cu penele de toate felurile. Doctorul Noica are profilul unui principe autohton din secolul 18, cu ascendență elină. Ceva din neamul subțire, atât de uman... Slăbiciunea lui de chirurg, care a văzut atâtea, îndrăznesc a crede că ar fi, printr-o compensație, știința umanistă a cuvintelor, potrivirea lor ca a unor
Panduri by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11163_a_12488]
-
ultimo, era anch'egli conosciuto come un personaggio eccentrico e difficile da sopportare. Fu come se i due și neutralizzassero vicendevolmente: Wittgenstein appariva insopportabile quando non aveva nessuno con cui dialogare ed a cui sottoporre interminabili sedute riflessione intorno ai principi primi della filosofia e trovò ad ascoltarlo ed a controbattere con acutezza proprio îl genio multiforme dell'economista torinese. Tuttavia, al di là delle questioni squisitamente personali, îl rapporto tra i due și svolse intorno ad alcuni punți cardine del
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
non comporterà la nascita di un'organizzazione politică sovraordinata agli attuali Stați. Lo Stato manterrà intatto îl suo potere decisionale în ultima istanza e îl "governo" dell'Europa rimarrà affidato alla cooperazione fra i governi degli Stați europei". 5 I principi federaliști e funzionalisti sono contrastați dai sostenitori del metodo confederale. I sostenitori confederalisti sono Aristide Briand, Winston Churchill e Charles de Gaulle. Non è un caso che questo metodo risulti congeniale alle diplomazie, le quali vedono în questo un sistema
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
di sviluppo capability, ossia în grado di far sentire îl soggetto soddisfatto e realizzato della sua condizione esistenziale. Tale visione della capability chiama în causa l'intervento della pedagogia che da sempre ha legittimato la sua azione educativa basandosi șui principi di libertà e responsabilità frutto del pensiero di filosofi come Mounier 12, Mialaret 13 e Maritain,14 che hanno guidato la azione educativa proprio verso la applicazione di tali princìpi nell'ambito del paradigmă dell'etica relazionale. L'etica relazionale
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
CĂ, si fondă șu un nuovo concetto di equità sociale e di uguaglianza, un concetto correlato non tanto e non solo, alla distribuzione personale del reddito e della ricchezza, quanto alla distribuzione effettiva delle capacità fondamentali e delle opportunità. I principi di giustizia sociale che generano lo Sviluppo umano sottolineano l'importanza di mettere la persona al centro del processo di sviluppo, în modo tale da assicurare empowerment e partecipazione, uguaglianza di opportunità tra uomini e donne, assenza di discriminazione, equità
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
un prezzo. La conseguenza è che le cosiddette "sfere non di mercato" tendono inevitabilmente a restringersi. Îl progetto neoliberale mostră oggi tutti i propri limiti - sebbene conservi ancoră prestigio e autorità - limiti che sono costitutivi ovvero interni ai suoi stessi principi ispiratori. Porre îl mercato e quindi l'interesse particolare come unico movente significa condannarsi ad una visione di corto respiro. Gli interessi per propria natură, hanno lo sguardo rivolto al breve periodo. Incapace di produrre ordine, l'arbitrio conduce necessariamente
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
21. The reference to this quotation taken from the Discorsi confirms Orsini's convincing thesis, according to which: "[...] ciò che Milton ritiene dal Machiavelli non è îl machiavellismo volgare, l'arte della frode e della violenza, che colpiva soprattutto nel Principe, mă l'alto e vigoroso repubblicanesimo che domină i Discorsi"22 and represents an important change în the consideration of a republicanism which should be intended aș pluralization, that is a multiplication of the principles on which the system is
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
umpteenth quotation of Machiavelli în the section Tyrannus could appear historically revealing. Among other short references to less known authors, the one which emerges is the one to the Machiavelli of the Discorsi I, 58 according to whom: "Ad un principe cattivo non è altro rimedio che îl ferro. A curare la malattia del popolo bastano le parole, e a quella del principe bisogna îl ferro". This passage is not followed by any comment, but it is accompanied by Milton's
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
which emerges is the one to the Machiavelli of the Discorsi I, 58 according to whom: "Ad un principe cattivo non è altro rimedio che îl ferro. A curare la malattia del popolo bastano le parole, e a quella del principe bisogna îl ferro". This passage is not followed by any comment, but it is accompanied by Milton's faithful translation în English and by a note on the right margin of the page which says: an occidere liceat. Obviously, the
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
refer to other classics of his library, above all Lucretius, even though he shares with Machiavelli and the Italian civil culture (Dante, Petrarch, Ariosto) the sense of discontinuity between history and authority. The lack of reference to the book Îl Principe comes aș no surprise în this kind of picture. În May 1641, în the pages of the essay Of Reformation, Milton wrote: "[...] there is no art that hath been more cankered în her principles, more soiled and slubbered with aphorisming
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
ogni sorta di delitti politici" (M. Praz, Machiavelli în Inghilterra, p. 105). The scholar identified harmony between a puritan and Jesuit anti-Machiavellism, recognizing în both the roots of a common "machiavellismo ribattezzato" în the name of the ideal of the "Principe cristiano politico" (ivi, p. 162). În the circumstance, refer only to some of the numerous titles which make up, by now, a well-known and complex bibliography on this theme. More specifically, on the genesis of an English republican Machiavellism, see
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
a fost, cum ar fi fost normal, trecută în sarcina Curții de Casație întrucât membrii acesteia, fiind inamovibili, scăpau influenței liberalilor radicali. Totuși, acțiunii pornite împotriva miniștrilor conservatori i se opuneau atât unii membrii ai liberalilor, cât și, mai ales, principele Carol I care a și exercitat puternice presiuni asupra lui I. C. Brătianu pentru a-i pune capăt. Din cauza acestei opoziții, dar și pentru că România începuse războiul împotriva Turciei, I. C. Brătianu cerea Camerei, în ianuarie 1878, să "sfârșească odată cu această
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
rangul de regat trebuia obținut acordul marilor puteri. În acest sens, I. C. Brătianu făcea, în martie 1880, o vizită la Berlin unde obținea acordul cancelarului Bismarck, chiar dacă Austro-Ungaria, ca și Franța, isi exprimaseră unele rezerve în legătură cu acest proiect 5. Atât principele Carol, cât și I. C. Brătianu doreau că actul proclamării regatului să fie opera unui guvern de uniune națională, să exprime, cu alte cuvinte, voința întregii națiuni. În acest sens, I. C. Brătianu îi prezența lui P. P. Carp, în martie 1881
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
e partendo dal presupposto che sia stată presentata come un "Progetto Costituzionale", cerchiamo di analizzare la differenza tra questi due documenti i quali presentano un quadro politico-istituzionale del tutto diverso. Îl sistema politico degli Stați Uniți și regge șu tre principi fondamentali: Repubblica, Democrazia, Federalismo. Nessuno di questi tre principi fă parte del sistema politico europeo. La Costituzione dell'Ue doveva dar vită a un sistema federale di governo, în cui fossero chiaramente definiți i poteri del governo federale e quelli
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
un "Progetto Costituzionale", cerchiamo di analizzare la differenza tra questi due documenti i quali presentano un quadro politico-istituzionale del tutto diverso. Îl sistema politico degli Stați Uniți și regge șu tre principi fondamentali: Repubblica, Democrazia, Federalismo. Nessuno di questi tre principi fă parte del sistema politico europeo. La Costituzione dell'Ue doveva dar vită a un sistema federale di governo, în cui fossero chiaramente definiți i poteri del governo federale e quelli riservati agli Stați membri. Tuttavia, la Costituzione non presenta
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Cultură, spectacole, evenimente Unul dintre cei mai mari și mai celebri tenori ai lumii, Alessandro Safina, vine la Tîrgu Mureș, cu ocazia aniversării a 400 de ani de când, pe 29 aprilie 1616, Principele Gabriel Bethlen ridică Târgu-Mureșul la rangul de oraș liber regesc. Alessandro Safina va susține un concert extraordinar cu această ocazie, în Cetatea Medievală. „Lumea îi spune acestui gen pe care îl interpretez eu „opera pop”. E un crossover. E o
Târgu Mureș 400 de ani [Corola-blog/BlogPost/96620_a_97912]
-
Putința de-a dialoga cu Balduin era minunată. Fiecare înțelegea despre ce vorbește celălalt. Tânărul cel urât întâlnea o ființă ce-i spunea ,da", cu ochii. Aristocratul autentic, eliberat de povara nobleței prin mizerie și singurătate, se întâlnea cu un principe, numai al spiritului, cu el (asta-i era convingerea). Celălalt îl privea, aproape amuzat. Nici el nu fusese lipsit de tulbureli, de impurități; acum însă poseda arma secretă, pentru a le evacua... - Când înțeleg cu cine am de-a face
Prințul spălător de geamuri by Ion Vianu () [Corola-journal/Journalistic/10744_a_12069]
-
Roxana Covrig Liderul liberal Crin Antonescu a transmis un mesaj de Ziua Regelui. "Decenii de-a rândul, românii au sărbătorit 10 Mai ca Zi a Regalității și Zi Națională a României, celebrând astfel atât ziua în care Principele Carol I a ajuns la București în 1866, devenind domnitor, cât și ziua în care a fost încoronat ca primul Rege al României! Modernizarea țării noastre, construcția și desăvârșirea destinului nostru european, se leagă în mod indisolubil de Familia Regală
Mesajul lui Antonescu pentru Regele Mihai, de Ziua Regalității by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/30610_a_31935]